Mary McAuliffe

Mary McAuliffe

@o,ritnt

ffiM

Traducere din limba englezl de AonreNe Dscu Prefa[6 de AuNe

Prvrrpscu

Con(nr

BOOKS

-2018-

Arthur,85

Helena,38, 174,277

vfrti,239,264 Yssint ,Elsa, 177, pr, ]ean, 48, rgtne, 38, 39,184

!rt" 167

hria, 60, 7 5-76, 89, 257, 258 lGodebska Natanson EdwardsL t89, ^94, 101, 1 16, 141, 235,

2*,

mrges,229,265 1,134,239,240

dm, 24, 26, 31, 40, 146, 209

t&,passim

45, t62,2t2

rd gi Sarah, 212,242 pr, passim

ryDesti,239,240

ftra de Bosset, I0I,217,256 6,188

iermaine,45

w,24s,2s4

nL 38, 174, 269,277

n" 86, 87, 106, 148, 149, 167,l7l

8,151

,6,69,193,292

; ^{Kees, 250}

n4

to:, rrie, ¹⁰⁹

del, 53, 6r, 192, 193, 260 koise, 161,162,176

],85, i35,195,197,259 llliam Carlos, 123, 17 4, 245

F,26

Qrf-*

Pnerali -

Anii nebuni ^ai ,,generaliei

pierdute"

5

IxrnooucenE...

t5

Ceplrorur

r

-

^{SfArgitul noplii}

(r9r8)

17

Ceprrorur

z

-Yiala

^{merge inainte}

(r9r8-r9r9)

₃₀

Ceprrorur

₃

-

Versailles gi victoria

(rsrs).

₄₉

Ceprtor.ur.

4-Unnouinceput(rgry-ryzo)...

⁶⁶

Ceplrorur

₅

-

Les Anndes folles

(r9zo)

8o

Ceprtorul

6

-

^Nunli, desplrliri gi alte aventuri

Qgzt)

⁹⁹

Ceprrorur

₇ -Generaliapierdut[

(t9zz).

119

Ceplrorur

8

-

O moarte la Paris

Ggz)

^r4o

Ceprrorul

₉

-

Americanii la Paris

(1924) fi4

Capttorur

ro

-

^{E-o cale lungi de la St. Louis}

(1925)

186

CepIrolul r -

^{All That lazz}

Ggz6)

^2o5

Ceplrorur

rz

-

^O doamni sofisticati

GgzZ)

^zz7

Ceprrorur 13

-

Cocktailuri, dragdr

(1928)

25o

Ceprrorur 14

-

^Fericirea se sfArqeqte

(r9z)

267

Note

.

²⁸⁵

Bibliografie

319

Mullumiri

329

lndex. _33l

@-nr$-wxr

/,

z

n( /tl \----'*-P

=/l

_cuti

^{nti 1920}

_in

_statele ^sau RoaringTwenties

_unite

_ale Arnericii, (,,zgomotogii ani'20"), cum s-au numit,

la

^paris, sunt cunos-les Anndes

folles

-,,anii

^{nebuni'l Este} perioada de dupi primul Rdzboi Mondial, cuprinzand tot deceniul urmitor, intre finele anului 191B (sfArEitul rizboiului) gi 1929 (cAnd _{a ar,,1t} loc prrbugirea Bursei de pe

wall

Street, urmat[ de crizaeconomicr mondial[).

Aceqti ani

- ⁱⁿ

^{mare, un deceniu}

-

^{au adus} schimbdri semnificative

in

aproape toate domeniile, de la artd gi arhitecturi pAnd la muzicd,literaturi, modd, arta spec- tacolului, transporturi si poate, mai ales,

in

comportamentul oamenilor. cea mai mare parte a lucrurilor care pa.reau revolufionare in epoc[ isi aveau, de fapt, originile in perioada rdzboiului sau chiar in anii premergltori acestuia,

insi

ele s-au dezvoltat pand la apogeu

-

^{gi au atras cea mai mare atenlie}

_-

in deceniul postbelic.

Cititorii

ultimelor mele

cirli

despre Paris

-

^{Dawn of the Belle} Epoque gi Twilight

of

the Belle Epoque

-

^yor recunoaste multe personaje, intre care Gertrude Stein, Marie curie, _Jean cocteau, Pablo ^picasso, Igor stravinski, Serghei Diaghilev gi Mar- cel Proust, precum gi pe Georges clemenceau, sarah Bernhardt qi claude Monet.

vor

apdrea insd gi

allii -

^{mai ales Ernest} Hemingway, coco chanel, cole porter,lo- sephine Baker gi Le corbusier, pe langi _Jean Renoir, Man Ray, sylvia Beach, |ames

|oyce ^gi Kiki, faimoasa Reine de Montparnasse.

Fotografia gi cinematograful au reprezentat,in aceastd epocl vibranti, noile mijloace de expresie artisticd, insd spiritul inovator al wemii cuprindea qi formele de

arti

mai

MARY McAULIFFE

tradilionale,

laolalti

cu fabricile zgomotoase, conduse de

intreprinzitori

^precum Andr6 Citro6n, Louis Renault gi fratii Michelin. Clinchetul metalic al liniei ^{de asam-} blare gi vuietul traficului de automobile se reflectau

in

muchiile precise gi formele exacte din

Art

Deco, iar arhitecfi precum Le Corbusier ^se inspirau din

noii

zei ai maginilor, ai industrializdrii gi ai tehnologiei.

Epicentrul acestei creativitifi, dar gi al distracliei, era

un

cartier hidos, numit Montparnasse. Acolo, artigtii siraci ^gi scriitorii igi giseau tovar[gi gi cafenele, in timp

ce turigtii descopereau, m[car pentru ^o noapte sau doui, ^o modalitate de evadare. O comunitate mereu

in

cregtere de expatriafi, reunifi sub numele de ,,generalia pier-

dutfi

fie s-au regisit pe sine, fie s-au pierdut definitiv intr-o ceafi de fantasme gi de

bluturi.

^Evadarea din realitate gi creativitatea au mers mAnd in mdni timp ^de un de- ceniu, in aceasti atmosferi efervescent[, pAni cAnd turigtii i-au intrecut, ca numir,

pe localnici, iar petrecerea s-a sfArEit.

De-a lungul acestor zece ani, hedonismul pur al celor cu bani _Ei timp de pierdut contrasta puternic cu situalia celor, mult mai numerogi, care se chinuiau si-gi refaci viala ln anii de dupi rizboi. _$i, ca o compensare in rdu a acestei infuzii de nou, care venea in toate formele, de la coafuri la lungimea fustei gi femei in cAmpul muncii, au

ap[rut grupuri si armate de extremi ^dreapta, fierbAnd de indignare din cauza aten- tatului la pudoare.

Nu este vorba despre un deceniu de fericire absolut[

-

^les Anndeslolles presupun, mai degrabi, o tensiune care a atins niveluri ame(itoare, un amestec combustibil care a alimentat nu numai un remarcabil elan creator, ci gi o tentativ[ nemiloasl ^de anihi- lare a orice rcprezenta o ameninfare la adresa tradiliei gi a ordinii

-

un conflict ^care va atinge cote culminante in deceniul urm[tor.

t6

.<

{J J

a ¹¹ dimineala, pe

I '

laboratorul ei, cand

t

franceze. Tunuri care, pentru

p

moment extraordinar, care

rur

boiul, acel cogmar nesfArgit plil Helen Pearl Adam,

jurnalis

boiului si care a l[sat o mdrturir

sd rdmAnd cu capul pe umeri <

asta'i Timp de trei zile, Parisul I

vdrsdndu-se pe strizi, dopuri c

Dar ordinea a fost, una peste al nice infractiuni comise de parii steaguri". Era adevirat

-

^maga

ate gi, in curAnd, norocoqii poc

nu dispar[1.

Cum voia s[ ia parte la sdrt steaguri, Madame Curie a achi rogu _Ei, cu ajutorul femeii de s

trele Institutului radiului. Apo' ten s-au avAntat pe str[zi in vec

eprilzitori

precum lic al liniei de asam- e precise _Ei formele

irau

din

noii

zei ai

artier hidos, numit i gi cafenele, in timp rlitate de evadare. O

de ,,generatia pier-

li

^{de fantasme gi de}

tina

timp de un de- intrecut, ca num[r,

ti _Ei timp de pierdut Linuiau si-gi refaci

infuzii de nou, care

tcimpul

muncii, au

nre

din

cauza aten-

*s

tblles presupun, bc combustibil care

mniloasi

de anihi-

ii -

un conflict care

(rgrs)

Ceprrolur.

@M*xw

a ¹¹ dimineafa, pe 11 noiembrie ^1918, Marie Curie lucra ca de obicei

in

laboratorul ei, cAnd la Paris au inceput s[ risune tunurile. Nu germane, ci franceze. Tunuri care, pentru prima dat[ in patru ani, nu trigeau cu ostilitate. Era un moment extraordinar, care marca intrarea in vigoare a armisti{iului gi faptul cdrdz- boiul, acel co$mar nesfArEit plin de mlceluri _Ei atrocit[li, se terminase cu adevirat.

Helen Pearl Adam, jurnalista englezd care a rimas la Paris pe

toati

perioadardz- boiului si care a lisat o mirturie scris[ a momentului, nota: ,,Ar fi ^{fost b} izar caParisul sd

r[mini

cu capul pe umeri cAnd s-a semnat armistifiul

-

^{gi nici nu s-a intAmplat}

astdi Timp de trei zile, Parisul qi intreaga Fran!5 au fost in sirbitoare, cu oameni re- vdrsAndu-se pe strizi, dopuri de gampanie pocnind in aer gi

imbr[liqiri

entuziaste.

Dar ordinea a fost, una peste alta, menlinuti. Adam scria c[ _,,printre cele mai groaz- nice infracliuni comise de parizieni in timpul acelor treizile s-a num[rat furtul unor steaguri'l Era adevirat

-

magazinele qi-au eptizat imediat stocurile de steaguri ali- ate gi,

in

curdnd, norocogii posesori s-au

vizut

nevoili

si

stea cu ochii pe ele, ca

si

nu dispar[1.

Cum voia

si

ia parte la slrbltoare gi vizdnd cd nu avea de unde s[ mai cumpere steaguri, Madame Curie a achizi(ionat prompt nigte fhqii de material alb, albastru qi

rosu si, cu ajutorul femeii de serviciu, a cusut steaguri, pe care le-a ag[fat la feres- trele Institutului radiului. Apoi, insofili de un servitor, Curie lmpreuni cu un prie- ten s-au avintat ^pe strizi in vechea magini echipat[ cu aparat Rontgen, cea pe care o

MARY McAULIFFE

condusese de atdtea ori ^pe front ca si ingrijeasc[

rlni[ii. insi

^acum, ln loc sd se con- frunte cu drumuri distruse de obuze qi incerc[ri disperate de a face radiografii gi de a salva soldafii cu oasele zdrobite, Curie s-a vizut dintr-odati in mijlocul unei gran- dioase petreceri. Ea qi colegul ei n-au rdzbittut dincolo ^{de place de} la Concorde,

cici

au fost inconjura[i de mul1ime, care a oprit inaintarea vechiului Renault urcAndu-se pe acoperiE gi pe

ap[ritorile

rolilor. Era un moment glorios.

Pe malul stAng al Senei, blAndul abate Mugnier a arzlt clopotele de la Saint-Ger- main-des-Pr6s anuntAnd armistifiul gi a fost luat de valul de studenli

glligiogi

^care

mirgiluiau

pe boulevard Saint-Germain. Ceala se ridicase pulin _Ei abatele

avdzrt,

emotionat, steaguri fluturdnd peste tot, mai ales de-ale aliafilor. Undeva

in

cale i-a iegit un american, care i-a spus

ci

armisti[iul fusese semnat gi, intr-o pornire specific americani, i-a dat o ciocolati.

Tot in aceeagi zi, dar mai tdrziu gi intr-o

noti

mai reflexivi, Marcel Proust

-

^cui-

bdrit, ca de obicei,

in

dormitorul

siu

capitonat cu

pluti

de pe boulevard Haus- smann

- ⁱⁱ

scria dragei

lui

prietene, Genevidve Straus: ,,Ne-am gAndit prea mult la rdzboi ca

si

nu avem un cuvAnt duios de spus

in

aceast[ sear[ a victoriei, s[ ne ex-

prim[m bucuria adusi ^de victorie ^qi melancolia la gAndul tuturor celor pe care i-am iubit gi care nu au apucat-o'i $i ad[uga: ^,,CAnd

iti

jeleEti atdt de nem6ngAiat

morlii,

un anume tip de veselie zgomotoasi nu e cea mai

potriviti formi

de sirb[torird'2.

Aproape un milion gi jumltate de francezi au murit

in r[zboi

^gi

inc[

trei

mili-

oane au fost

r[nili -

^unii atdt de grav, incAt n-au mai putut niciodati si ^lucreze sau

si

funclioneze normal. Asta, dintr-o populafie

inifiall

de 40 de milioane de locuitori. Sta- tisticile erau covArgitoare; realitatea era

inci

^gi mai rea. Partea de nord a Frantei, cam o treime, ^fusese distrusi aproape in intregime , iar trezoreria ^era goali, in condiliile in

care lara ^{acumulase qi o} mullime ^de datorii ^de rizboi. _$i, ca gi cum asta n-ar fi fost de ajuns, epidemia mondiali de grip[, care fhcuse deja milioane de morli, r[scolea acum Parisul. O victim[ a fost poetul Guillaume Apollinaire, deja slabit dincarzaunei

r[ni

la cap primite pe front, care a murit pe 9 noiembrie. Vestea despre armistiliu s-a r[s-

pindit

chiar cAnd prietenii lui se adunau in jurul trupului siu neinsuflelit,

in

^aparta-

mentul de pe boulevard Saint-Germain3. Cu atdtea steaguri fluturAnd pe strad[, _]ean Cocteau a scris mai tArziu c[ prietenii lui Apollinaire ,,au putut crede, in confuzia mai multor tipuri de eroism, c[ Parisul fusese impodobit in onoarea lui"a.

18

TAnirul arhitect elr-etian weme, si-gi schimbe nurnd

de la mansard[, situat intr-or pe malul st6ng al Senei.

Sc

cele mai grele perioade ale I cuse parte, initial, din carrre

rii

-

aparlinuse cdndva unei

cu un nobil elegant _Ei ardtosa format chichineala intr-un bi un divan imens. Contrar inte lui Le Corbusier, cu podele g

tament cu un tapet negru, a(

negre, albe qi rogii. Mai mult, pentru incllzit din Parisul _aff turale un peisaj tropical cu

p

Degi iarna degera gi sufe noului spirit care se fhcea dej m[veri pe care a petrecut-o a

Parade, creatie iconoclastd a Picasso (decoruri si costume cut la nebunie. Era nou, nel imbriliEeze acelagi stil.

in

realitate insi, cum aye cAnd din risputeri si se afirn nuia si-Ei

fini

^{sub control}

tr

sfdrgitul

rizboiului -

,,rdzb<i gure

intrebiri:

_,,Ce va aduce

A

doua

zi

dttpd armistifir Clemenceau, ca

si

ofere stz numea el. _,,E destul de pugin la victoriel'7

@/aa,,t ^{o^tkt,}

rtl*t

TAn[rul arhitect elvelian charles-Edouard ]eanneret, care ^avea,

nu

dup6

multi

vreme, s6-gi schimbe numele in Le Corbusier, a

urmlrit

scena din apartamentul siu

de la mansardd, situat intr-o clidire construiti in secolul al XVII-lea, de pe rue _|acobs, pe malul stAng al Senei. Sosise la Paris la inceputul

lailglT, in

timpul uneia dintre cele mai grele perioade ale rlzboiului, _Ei gdsise acest apartament minuscul care fh- cuse parte, inifial, din camerele servitorilor. Fermecat de pozilie _Ei de istoria clddi- rii

-

aparlinuse cAndva unei faimoase actrite din secolul aI XVIII-lea, a clrei aventur[

cu un nobil elegant gi aritos a dus la otrlvirea ei de cdtre o

rivali -

feanneret ^si-a trans- tbrmat chichineala intr-un bArlog confortabil, plin de tot felul de perne gi pernufe _9i cu un divan imens. Contrar interioarelor cu

linii

clare gi fluide care vor caracteriza crealia iui Le Corbusier, cu podele goale qi pereli albi, |eanneret gi-a decorat modestul apar- :ament cu un tapet negru, accentuat de medalioane cu fructe, si cu covoare in dungi regre, albe gi roEii. Mai mult, ca s[ uite, poate, de gerul crdncen gi de lipsa cirbunelui rentru incllzit _din Parisul aflat

in

rdzboi, a pictat pe un perete al locuinfei sale minia- :urale un peisaj tropical cu palmieri sc5ldali in soare.

Degi iarna degera 9i suferea ^adesea de foame, |eanneret ^s-a dedicat Parisului qi

:-oului spirit care se ficea deja simlit in oragul afectatde rlzboi. in timpul primei pri- :raveri pe care a petrecut-o acolo a asistat la punerea in scend a baletului avangardist

?uade, creafie iconoclasta a lui _|ean cocteau (scenariu), Erik satie (muzici), ^pablo

Picasso (decoruri qi costume) gi L6onide Massine (coregrafie). Lui _feanneret i-a pld-

'ut

la nebunie. Era nou, necuviincios gi indriznef, iar |eanneret ^era

neribd[tor sl

:nbriliEeze acelagi stil.

in realitate insl, cum avea

si

se traduci asta in viafa sa era mai pu{in clar. incer- :and din rlsputeri sd se afirme pe scena profesionald, in timp ce, in particular, se chi- :uia s[-qi

lini

^sub control trecerile brugte de la o stare la alta, ]eanneret ^s-a vdntt,la

i:irgitul

rizboiului

-

,,rizboiul ^acesta oribil gi lipsit de sens"

-

^{pus in fafa} unei sin- :ure intreblri: _,,Ce va aduce zi:ua de mAine?"6

(\-,

-\

doua

zi

dttpit armistifiu, claude Monet i-a scris bunului sru prieten, Georges --emenceau, ca

sr

ofere statului doud dintre panourile sale ,,decorative'i cum le -.:rnea el. ,,E destul de

pulin]

a spus el, ,,dar ^e singurul mod prin care pot lua parte

;',ictoriel'7

19

i

^acum, in loc si se con- le a tace radiografii qi de

ti

in mijlocul unei gran- hce de la Concorde,

clci

iului Renault urcAndu-se

lopoteie de la Saint-Ger-

h

studenli

giligioqi

care

putin gi abatele a vdntt, r$lor. Undeva

in

cale i-a si, intr-o pornire specific

iyi,

\larcel Proust

-

^cui-

de pe boulevard Haus-

ram glndit

prea mult la eara a victoriei,

si

^{ne ex-} trturor celor pe care i-am

it

de nemAngAiat morlii, form

i

^de slrb[torire"2.

r

rizboi

gi

inc[

trei

mili-

riciodata si lucreze sau

si

rnilioane _de locuitori. Sta- ea de nord a Frantei, cam

era soala, in condiliile in

Ei cum asta n-ar fi fost de r de morfi, rlscolea acum

slibit din cauza unei

rini

despre armistiliu s-a r[s-

for neinsuflelit, in aparta- fluturand ^pe stradi, )ean tut crede, in confuzia mai

erea lui"r.

MARY McAULIFFE

Panourile reprezentau o parte din uriaqul proiect ^{pe care} Monet il ^{numea Grandes} ddcorations (devenit mai tdrzi,t Nuferii) ^qi la care trudea de ani buni. ^Era _{ca 9i} cum, comenta prietenul lor comun, criticul ^de art[ Gustave Geffroy, Monet ,,ar fi oferit un buchet ^de flori ca si onoreze victoria in

rlzboi

qi cucerirea pecii"8. Clemeanceau de- venise deja prim-ministru al Franfei ^gi,

dupl

ce cAqtigase r[zboiul pentru tara sa, se vedea acum pus in la fel de dificila situalie de a trebui sI ^{cAEtige pacea.}

insi

la numai

Ease zile dupd primirea ofertei lui Monet, Clemenceau a l5sat tot gi s-a dus cu Geffroy

la Giverny ca s[ aleagI.

Nu

se stie exact ce igi propusese Monet

si

dea statului, cel

pulin in

varianta inifial5. in momentul vizitei, Geffroy se referea deja la acest dar ca la ,,mai multe" ta- blouri, mai degrabi ^decAt la ,,doui'l Dac[ afirmalia ^este adevlrati, Clemenceau pro- babil c[ a insistat cu succes s[ primeascd un numlr mai mare depitnze. Dar oricAt de incAntat ar

fi

fost Monet

devizitalui

Clemenceau, el qi-a retras repede oferta. Deja la sfArEitul

lunii

^ajunsese

si

refuze de-a dreptulvdnzarea ^{sau donarea} oricireia din- tre enormele sale pAnze, degi recunoscuse c[

ii

,,burdugesc" atelierul. ,,Imposibil'] i-a spus el negustorului de

arti

Gaston Bernheim-|eune. ,,Am ^{nevoie de toate ca}

si

lu- crezlacele noil' ,,Nu prea-mi plac manifestirile publice'] ^a ad[ugat el intr-o alt[ scri- soare si gi-a retras ofertae.

Aqa a inceput o poveste complicati

in

^care Georges Clemenceau ^s-a luptat eroic si

oblinl

tablourile cu nuferi ale lui Monet pentru naliune, ^{incercAnd cu} indArjire, in

acelaqi timp, s[-gi convingi vechiul prieten s[ se supuni unei operalii ^care

s[-i

^sal-

veze vederea inainte ^de a

fi

preatdrzfit.

,,pace", se entuziasma pictorul

a.rruXurer

scriindu-i bunului ^sdu prieten, pic-

torul Andr6 Mare. L6ger suferise mult

in

:urma gazdrii pe frontul ^de la Verdun, iar Mare fusese grav

r[nit

in Picardia, in timp ce lucra ^la camuflarea artileriei cu modele cubiste. ,,in ^sfArqit'l continua L6ger,,,dupi patru ani lungi, omul

-

^{adus la limita}

^rib- dirii,

surescitat, depersonalizat- igi deschide ochii, ^se

uiti

in jur, se destinde _9i re- descoperi viala, cuprins ^de o

dorin![ nestiviliti

^de a dansa, de a scipa de tensiune, de a striga, de a sta in sfArqit drept, cu capul ^sus, de a !ipa, ^a

ricni

^gi a uita ^{de sine."}

Cuprins de spiritul momentului, adiuga: ,,un uragan ^de forle vitale umple lumea"10.

"fl"

\{oartea _9i distrugerea

tio

Joar fusese, in fond, rizboiul r

i

^{rost primul care a folosit t-ail}

:ntr-o serie de articole

apinl ind

War (,,Rizboiul care ra

F

imediat, laolalti cu celebra

p

Dentru democralie'i Epuizati sdsit in aceste vorbe speranta Autorul francez _Joseph Ke

iare urma s[

pun[

capat rutu tala qi eram convingi

ci

totul nistrul englez, David Llovd

(

urm[torul, este r[zboiul care ^r etul englez Siegfried Sassoon, cread[

ci,,r[zboiul

a fbst o fa

$i totuEi, dupl cum scria

ti

diguet, in romanul siu din ¹⁹

sa condamni frivolitatea intr-r

.,Tocmai in asemenea momer{

cel mai ugor de inlelesl' De ce poate aparline altcuiva"i:. Fap greu. Talentatul gi depra,,-atul

rizboiului...

Parisul era locul comorile"16. Paul Poiret, coutu pofida faptului

c[

pierduse

d

gi fiul cel mai mic ^(Gaspard)- patul de moarte, gi a fost tero treceri excentrice care atragea remarcat, mai ales,

strilucitu

noapte") din 1911 gi urmare4 eveniment inecat in sampanir pe Cocteau, rizboiul nu ^rapi:

@ati,nl an;kt, nehau

Moartea _Ei distrugerea fhcusera, in cele din urm6, loc viefii. Speranfa triumfase.

Doar fusese, ln fond, rlzboiul care urma s[ puni cap[t tuturor rizboaielor. H.G. Wells

a fost primul care a folosit faimoasa fraza, sau.micar o variant[ foarte aseminitoare, intr-o serie de articole apirute

in

^1914, apoi

in

cartea numitd The War That Will End War (,,R[zboiul care va pune cap[t rlzboiului")lr. Woodrow Wilson a adoptat-o imediat, laolalti cu celebra promisiune

ci

acest rdzboi va face lumea ,,un loc sigur pentru democratie'l Epuizali gi vldgui{i din cauza rlzboiului, locuitorii Europei au gdsit in aceste vorbe speranla gi puterea de a rezista.

Autorul francez foseph ^Kessel scria mai tdrzir:,,cAstigaser[m rlzboiul,

rizboiul

.are urma s[

pun[

capit tuturor rizboaielor; viafa

ni

se deschidea

{hri

opreligti in :a1i qi eram convinqi

ci

totul va fi bine"l2. Dar allii nu erau atAt de siguri. Prim-mi-

ristrul

englez, David Lloyd George, ar

fi

remarcat cu cinism: ,,rizboiul [sta, ca si

:rmi.torul, este r[zboiul care pune capltrlzboiului"l3. _{$i din} ce in ce mai mulli, po- :tul englez Siegfried Sassoon, spre exemplu

-

^{decorat ca erou de}

^rizboi -

^{au ajuns sd}

;readl

ci

,,rlzboiul ^{a fost o} farsi murdarl care mi s-a jucat mie gi generaliei mele"1a.

$i totugi, dupi cum scria tAnirul iubit ^gi protejat al lui |ean Cocteau, Raymond Ra- :iquet, in romanul siu

din

^{1924, Le} Bal du comte d'Orgel (,,Balul contelui d'Orgel") ..: condamni frivolitatea intr-un asemenea moment din istoria Europei era o gregeali.

-locmai in asemenea momente", explic[ Radiguet, ,,sunt frivolitatea, chiar depravarea

:tl

mai ugor de inlelesi'De ce? Pentru

ci

,,omul ^se bucuri cdt poate de ceea ce mAine :,rate aparline altcuiva"ls. Fapt e ci, dupi armistitiu, Parisul petrecea

-

9i petrecea din .:eu. Talentatul gi depravatul Maurice Sachs, un

tdnlr

scriitor, spunea: ,,1a sfArgitul

:.zboiului...

Parisul era locul indispensabil,

m[relul

orag

in

care lumea qi-a turnat

- - nrorile"r6. Paul Poiret, couturier, a slrbdtorit armistitiul printr-o uriaq[ petrecere, in :':,tlda faptului

c[

pierduse doi copii in epidemia de

grip[ -

^{fiica cea mare (Rosine)}

'- :iul ^cel mai mic (Gaspard). fean Cocteau ^a venit acolo de la Apollinaire, care era pe

:.:.rl

de moarte, gi a fost fermecat. Poiret se ocupa de ani buni cu organizarea de pe-

-::.eri

excentrice care atrlgea:u la crime de la crime a lumii mondene pariziene

-

^de

::::arcat, _{mai ales,} strilucitoarea feerie La Mille et deuxidme nuit (,,A o mie qi doua

:

. :.rte") din 1911 gi urmarea, din 1912, Les festes ^de Bacchus (,,Serb[rile lui Bahus"), :', =riment ^inecat in gampanie _Ei linut in p[durea de la Versailles. Daci e sf,-I credem

:t

[octeau, r[zboiul nu rdpise nimic din magnetismul

lui

Poiret. Ceva mai tdrziu,

21

tet ii numea Grandes buni. Era ca gi cum, f,onet ,,ar fi oferit un a. Clemeanceau de- iul pentru lara ^{sa, se} pacea.

insl

la numai

qi s-a dus cu Geffroy

el pu{in

in

varianta

ca la ,,mai multe" ta- ta, Clem.enceau pro-

piLnze. Dar oricAt de

s repede oferta. Deja )narea oriclreia din- ierul.,,Imposibil", i-a oie de toate ca s[ lu- gat e1 intr-o alt6 scri-

Keau s-a luptat eroic rci.nd cu indArjire, in op€ratii care

s[-i

sal-

mlui siu prieten, pic- rtul de la Verdun, iar

a artileriei cu modele I

-

^{adus la limita}

^r[b-

iur, ^se destinde qi re- : a scdpa de tensiune, icni si a uita ^de sinel' itale umple lumea"'0.

ilr

I l. '"""u"

MARY McAtILIFFF.

Cocteau nota extatic: ,,cdnd s-au aretat zorii, noi eram convingi

ci

nu era decat 11,

precum

cilitorii

din balada german[ fermecali de privighetoare"lT.

in

pofida acestui succes, Poiret

-

care petrecuse

rizboiul

creand uniforme pen-

tru soldalii

francezi,

in

detrimentul afacerii sale de couturier

-

^{intAmpina acum}

dificultali in incercarea de a-gi recip[ta statutul la Paris, atAt cel social, cAt gi in lumea modei. PAn[ si inceap[ rizboiul, el fusese autoproclamatul rege al modei. Gata si-gi apere

titlul odatl rizboiul

terminat, Poiret era totugi conEtient de ameninlarea ^pe care ceilalli, mai ales Coco Chanel, nou-venita cu alur[ de puqtoaicl, o reprezentau la adresa supremafiei sale.

Spre deosebire de Poiret, care era

r"r;

^{prin nagtere, Gabrielle Chanel}

-

^{a carei}

biografie timpurie este destul de celoasl

-

^{venea din}

alti

^{parte. O}

maml

care mu- rise, un

tati

care displruse, ani lungi petrecufi intr-un orfelinat catolic gi ani de

s[ri-

cie cruntd,

inci

^qi mai lungi, petreculi in Auvergne, finutul ^{aspru unde se niscuse gi}

crescuse

-

^{toate aceste} aminunte, impreunf, cu stigmatul de bastard, reprezinti ima- gini care apar qi dispar

intr-o

pdnzit de istorii mereu schimbate _Ei inventii dovedite.

Spre sfArgitul vielii, cAnd o t6nird i-a sugerat s[ vad[ un psihiatru, Chanel a rlspuns prompt: ,,Eu, care nu i-am spus niciodat[ adevirul preotului?"l8

Se pare

c[

^a avut mai multe slujbe de mizerie gi

c[

a fost, pentru scurti vreme, cAntlreafi ^de cabaret, unde interpreta cAntecul Qui quh vu ^{Coco? (,,Cine}

mi-avdntt

cAinele, pe Coco?"), care se poate s[

fi

inspirat publicul

s[-i

spun[ ,,Coco". Mai tAr- zi:u, ea a negat aceastl poveste, afirmdnd

- ⁱⁿ

^cadrul lungilor interviuri cu bunul ei prieten, Paul Morand, scriitor, personalitate mondeni gi diplomat

-

c[ primise pore- cla de ,,micu[a ^Coco" in

primii

ani de via[6. Detaliile sunt mai pulin importante

-

^ce

conteazd, e

ci

la un moment dat a primit acest nume gi i-a rlmas.

Pe lAng[ numele de alint, Chanel a mai dobAndit gi un iubit, un ofi1er de cavalerie

tdnlr

gi bogat, Etienne Balsan, cu care a petrecut cdliva ani pe domeniul s[u, Chiteau

de Royallieu, unde acesta cregtea cai, juca polo gi participa la curse. Prin Balsan, Chanel l-a cunoscut pe Arthur 1,,Boy") ^Capel, odrasla unei prospere familii de englezi, care a devenit marea dragoste a vielii ei. Balsan a

pirut

s[ accepte relativ ugor sd o imparti, aga

cI, odati mutatd in apartamentul acestuia din Paris, Chanel gi-a incercat mAna fbcAnd

:ildrii,

^ale ciror

linii

arnoni, -apel ^a finanlat deschrderea p

-r mod[, rue Cambon. Curanr -his un boutique la Deau-,ille' [hanel ^s-a aventurat in iun:la :ane purtate ^peste fuste din

i

.tat de revolufionare. Doamn :iat la noul stil, care si-a c jstrl

---estimentare din trecut. incor Chanel a trebuit sa ir-rdure

?oiret _Ei al\i couturiers din P ::riar sd-gi inchida comp,er at, ..: Deauville, unde a lucra: ;u ^j ."rga gi folosit, de obicei. penn

:e creeze veEminte confortabi

:in

imbrac[mintea pentru _bat

:jn

^cauza avanslrii germanilc :ele Chanel, care erau atat pra :eia cAqtiga indeajuns cat si n .au al oricui altcuiva

-

^{s-a rnu}

i: s-a instalat intr-o

vili

^pe car

AbandonAnd

linia

taiiei,

:rulti

libertate de miscare {p

.l

eliberat femeia intr-un mo .erile rizboiului cereau eracl :i spunea ea mai tdrziu lui Pa .ocul potrivit; s-a ivit o gansi

Mai mult, ea a folosit ioar

:

alt[ povari a modei. Era o

::t-o imediat. Paul Poiret ren :iielesc. Avea

si

ne produci :ochii, gi coafuri, _9i bijuterii, ^r

'0z.,rJnlrlnq

'uralnfrq rS

'rrn;eoc rS

.r:::,

rS

-

'uerfr8eru

rnl einlrgHd ap

ulp'pugiols,:oS

gdnp

grnpo;d co$

au

€a ps

V'ls:::-T:

pder

e1e

urJal ep

ps au

]mqeJ]

JV.

IJ

:nrztgl

rBru efJeureJ ]eJrod

Ined .lerpaur ,

-:r,:

-[ur

rarueJ nE

a]le

a.re: rS

eun ad

'eieauze.rpug are:Srur

o

.rapou eJA

e e.re.r.od

g:-:

r

ap alrarual pugraqne

'8un1prpd azeunts

e: gs

elaJreoJ rs

]ISoloJ e

'}1nu ea

relr;

6l.ilellJord

ue

gsueS rS

JIAI o

ilraulod 1::, e-s

r

urBJg 'efsBu el

es as

alul

era ad

enou eun" 'pueJow Inud rnl

rlrutgl rutu

eeunc: ea

-

ipllSrgls

era ad

alunl O"

'Ba eaJaJo al aJef

aprn;:n1 ad

llexe neaJaf rnproqzpr a1,:.i

-ueJlsuof,

apr:os rrrgdrcueua 16

eeJenJuaffe pugl ]ualuolu un-Jlur

erarual ]eJaqrl:

-l

Iauer.lf alalepolll '(guzalB

el arepa^

eluetoS o

un:a"rd) rS

a.rersrur

eteueqll ap

Elr:

*

^reru

eJaJo

el

gs

alalsnJ

pugunls

.ea rS

o-1n:R, e runf, ,rarpl

eruq puguopueqy

'mproqzpJ plrS-rg;s

'so[ e1

uueq

,o-lergdrunf nr

eref e

p11,r ad

o-J]ul ]Ble]sur

e-i

:

alnlnu

uosruru ap

euud

srq)sap e-rs

apun 'zTrJtetgel ]eln(U

-

e-s

el\rnflle rnfrJo

IE :.1,i

1ade3 dog ml

rerlueur; purfrrds Ie

arolau ap

?qre

rcu

nu

]er gs

sun(eapul u8qSgr

e,::

eJef

-

Ieueql

]1ntu IS

]nreJl

nN e

'ar€ole8prle

1g: rS

,a:r1:e.rd lgle nera aJef ,laueqJ

al::

-oru

nf

eqo-rapre8 ezaluaurrldns

rS-ps

{elugrug

lsoJ

lopuutu-la8 ne

rrJpsuelu ezte)

u-.:

srred

ridnr ep

1a1druof,'allrlneag urp n15unler8a6

.rieqrpq n;luad ealurur?lgrqur1

u,;

aged areru u1 ele.rrdsur

'plue8ala

gldrurs rs

erur1

nf, 'alrqeuoJuo: o

alunusa,r. ezaaJl :.:

Jenuquof

ea e

'leualeru ]sele pursoloc 'ptuqul

ar.ra(ua1

nrluad'rafrqo

'llsoloJ ap

g3:r- rs

pJers

pqruodsrp ul

lerJaletu un '[gzaruer;

w,bsnfl

nas;afn: ]eJlnl

apun B

,a1p.a.nuaq

i

druq un serupr

laueqJ e

'rnp]lryuol

upeorrad

earace;e ad

lalduro:

?pqlul

rS-gs

rerq:

ealBlr^r]f,e nes

elnpal

rs-gs rilorrau lnze^

nB-s eJef,

'suBd urp sfiunlnoc

fi1e

1a.rro4 rs

n:

ielduglq

rS

urnl e-s

e1'rnproqzgr IeJ

alua8ug"rlsuor arnpu

rnqarl ?s

Ieueq) e aJelueruusa.,. urp ,]nf,aJ1 ,allqeuoJuolur arulcr.4sar rS ueJlxa ^ep 'eleluarueuJo

alrJnlrls n) ]seJluof

ulllq)

ruh q

eJnlelnlr] ep

apadar 1e3r1sg: e-rs

are:

,lqs Inou

lelr

e1

-aurr

leuo{real

allr^neac urp ne

a}e}arf,os e}lBul urp sleulueoq

'a.reuorinlo^ar

}vlE ap

ad 'areole8e-r1e

apqepoJuol rs

tgc ep

ad neJa aJef, 'nas.ra[

urp alsnJ alsad alepnd

aue8

-p"rm

']asrof rS

eJEI .reuuBur

Iapou eznlq iolalunuSarr Barunl

ul ]eJnluele

Iaueq) u-s

arer ur

Inlueuou

lsoJ

elalv

B

'rrrpru 1nleru el aunriuls

,ellrlnuaq elanbtyoq o

un srql

-sap e'1ade3 ml

ee;eiueug

earufernful rS

,Eaaf,B n]

pdnp pug.rn3 .uoqure)

.Bpour anr

?l

pperls

ad'sapoy4laueqf, 'Ilrplpd o

ap urze8eru

rnpurr-rd earaprqlsep ra

leiueug

e yadu3

'016I

(og

fua11c u1

ariuale rS

snpe ne-r alue8ala

aseoruouue rS

rrurT

rorpr

,llrplld ale

Pugtrq}

BUVrU

lef,r3lur

e-rs

F

e6e'pyedrul

es;oSn o

-rrluBr

e amt'1za1Bue ep

rrTrrue_I

aE

Ieuerif, 'uesleg urJd'asrrt:

r

nealgql

'ngs pruaurop

I

ad

arJalelul ap rairyo un

'trqru 'seur-eI r

-

ef

aluepodrur urind reu

I

-a.rod asrrurrd

-

pr

qeruo1d11

Funq ra

rJnrlratul Jo[d n3

-J9]

:pf,o]"

IeW

Punds r-gs

]nzBA

e-ru eul)")

)o1o) ru

'atueJl gpnf,s n:1uad

'1so1

'

":InF

sundser

Iaueqf B

'n.rlerrils(

'alrpalop

r{ualur

ateqm rS

-eur

?]urzeJdar 'p:elseq

ap

asncspu rS

apun n:dse as

p

-prES ap rue

cr1ole: rS

leuqa

-mu

aJetr

?rueur

'aped

g

r

raJefB

Iauer{l aIarJqES'

-

neluazarda; o 'e:reolSnd

q

ad eareiuruaue ep luapsu

rS-gs

eleg 'rapou

p

a8a-r

p

Baunl u11619:'lerlos

Ig Iar

run:e

euldruglu!

raunln

-

-uad au.ro;gun

pugan

ln1t .,r(,alPola

'II

]g:ap

nu eJa

p:

tiunu<

€,2 lanlaa tal.ruo

frysr{A)

ATBUM

!-'t ..:!ii.6r1r-1,,

Ren6 Magritte, Frumoasa necunoscutd

-

rochie de seard creatd de Norine (reclami pentru casa de modi belgianl

cu acelaqi nume, 1925).

t

,ilt,

l$

MARY McAULIFFE

ilr

Semnarea Tratatului de pace in Sala Oglinzilor de la Versailles (tablou de William Orpen, 1919).

Linia de ⁱ Citrodn tip.

@rwot ^a*itot,

rilr*l

Marie Curie gi fiica ei, Irdne |oliot-Curie (fotografie din 1925).

Linia de asamblare a automobilului Citro€n tip A (fotografie din anul 1918).

Citro€n tip A a fost prima maqini din Europa cu volanul montat pe partea stingi.

@rta,,t *tkt,

*1**

Coco Chanel a ales o esenli perfecti pentru femeia

moderni, parfumul Chanel No 5

(era _a cincea mostri din seria de esenle pe care i

le-a prezentat parfumierul

Ernest Beaux in I 92 I ). Gabrielle Chanel (fotografie din 1928).

oChanel

nes, martie 1917).

MARY MCAULIFFE

Pablo Picasso (cu bereti) gi echipa de decoratori ^aEezali pe lucrarea realizatl de pictor pentru baletul Parade, crealie a lui fean Cocteau (scenariu), Erik Satie (muzic[),

Pabio Picasso (decoruri gi costume) ^qi L6onide Massine (coregrafie).

Baletul a avut premierait l9l7 la Th6Atre du ChAtelet din Paris.

,,*lillli