sfantul apostol pavel - istoria pro povaduirii evangheliei $i

SFANTUL APOSTOL PAVEL

ISTORIA

PRO

POVADUIRII EVANGHELIEI

$I A ORGANIZARII BISERICII

iN EpocA APoSToLICA

PARTEA INTAI

Vrela SrAururuI

Aposrol

^PRvEL

Caprlolur ^t

Nagterea, familia,

numele

^{.... L7}

Captrolur tt

Educafia gi pregitirea rabinici'...'.... ... 26 Caprrolul,III

Persecutor aI

cre9tinilor...

...' 39

Ceplrolul, Iv

Convertirefl,.,....,...,.

... 49 Cepttor-ul, v

Pregltirea ^{in vederea}

asumirii

responsabilitilii apostolice

'...',... 56

PARTEA A II.A LucnaRne prrsrouani Caplrorur I

Prima

cdlitorie misionari

II.1.1. Preliminarii..,...

Il.1,.2.Antiohia, Seleucia, Salamina I11.3. Pafos

11.1,.4. Perga Pamfiliei

II. 1.5. Antiohia Pisidiei II.1.6.lconiu

11.1,.7. Listra gi

Derbe....

... 1

IL1.8. Activitatea misionarl din Pisidia gi pamfilia Atalia. Revenirea la

Antiohia

...

I

Capltolul

rr

Sinodul de la Ierusalim

ll.2.LPreliminarii... _..

_LLI

11.2.2. Convocarea gi ordinea de

2i... ..

11g

11.2.3.

De2baterile...,...

_{... tZ+}

11.2.4. HotirArea

Sinodului

_{... 13{}

CaptroLul ur

A doua

cilltorie misionari

11.3.2. Derbe gi Listra. Timotei devine ucenic al

SfAntului

Pavel

... 14S

II.3.3. Troa, Macedonia, Samotracia gi Neapoli... _1Ss

II.3.4.

Fi1ipi...

_{... 159}

II.3.5.

Tesalonic.. _{.. IZs}

596

II.3.6.

Bereea...

... 183

11.3.7.

Atena

... 1BB II.3.B.

Corint...,..

^{... 209}

II.3.9. incheierea celei de-a doua cllStorii

misionare.

... 221,

II.3.10, Disputa cu SfAntul Apostol Petru la

Antiohia

... 225

Caprrolut lv A treia

cilitorie misionari

11.4.1,.

Efes... .

²²⁷

11.4.2. Epistolele scrise in cursul acestei

cllitorii misionare

... 252

11.4.3. Revenirea in Macedonia gi Ahaia ... 254

11.4.4.Troa... ^..

²⁶²

II.4.5. CuvAntarea de la

Mi1et...

... 267

11.4.6. De la Milet la

Ierusalim

... 274

Caprrolur- v De Ia lerusalim la Roma IL5.1. La

Ierusa1im,..,,... ..

282

11.5.2.LaCe2areea... .

3LZ ll.5.2.a.inaintea procuratorului Felix ... 315

II.5.2.b. inaintea procuratorului Festus ... 325

I15.2.c. inaintea regelui Agripa... ... 329

II.5.3. Cdlitoria ^la

Roma....

.... 344

II.5.3.a. De la Ierusalim la

Malta

... 344

II.5.3.b. Pe Insula

MaIta...

... 359

II.5.3.c. De la Malta la

Roma

... 363

II.5.3.d. La Roma (prima captivitate) ... 371,

I15.4. incheierea primei

captivitili.

^{... 388}

II.5.4. incheierea

cirlii

Faptele

Apostolilor

³⁸⁹

Ceprrolul vr

Ultimii

ani ^de via!5 _{9i de} activitate (63-67)

II.6.1-. Cil5toria misionarl in Spania [63-64)...*

11.6.2. Revenirea in Orient..

11.6.2.a. RAnduirea episcopului Tit

in Insula Creta [anul 64)...- 11.6.2.b. Revenirea la Efes. Agezarea lui Timotni

ca episcop

11.6.2.c. incheierea activititii ^{in Orient} ...-

II.6.3. Ultimele luni de via1i...-.

ll-6.4. Martiriul...

PARTEA A III-A

PARTEA A IV.A AuExr Aurxa ^r

Ucenici, colaboratori gi

spriiinitori

ai SfAntului Apostol Pavel...

ANpxa rr

Cele 14 epistole ale SfAntului Apostol Pavel (ordinea din canon). Scurte date introductive...

ANnxa rrr

SfAntul Apostol Pavel (cronologie) ...

Axrxa ry

Lista arhiereilor iudei din epoca inceputurilor Bisericii ...

598

ANexev

impiralii

romani din epoca

inceputurilor

Bisericii...,.,...

... 5BB

ANrxa v

Procuratorii romani ai

ludeii

din epoca inceputurilor 8isericii... ⁵ B9 BrsLrocRAFrE

sELECTIvA...

... 591

NA$TEREA, FAMILIA, NUMELE

Sf. Ap, Pavel i;i prezintd singur elementele de recunoagtere siinformaliile asupra familiei ^gi obArgiilor sale. Acestea au deci caracter autobiografic ^gi sunt transcrise indeosebi in episto- lele scrise de Apostolul neamurilor, ele constituind parte inte- grantl a expunerilor misionare ;i, ^de multe ori, teologice, ale autorului. Aceste date sunt cuprinse in I/ouI Testament, cartea cu cea mai largi rispAndire din toate timpurile.

Potrivit propriilor sale afirmafii, Sf. Ap. Pavel s-a niscut .r una dintre acele familii de iudei care, degi igi ducea viala in iiaspora, deci dincolo de granilele Palestinei, se distingea prin ::spectarea

;i

^{triirea riguroasl a} preceptelor Legii vechi a lui

\lcise, _{dar gi a} unor rAnduieli gi datini care nu erau scrise in

: --easti Lege mozaici, de transmiterea cirora se ocupau mai :"; seami fariseii din partida cirora ficeau ^parte

tatil

Sf. Ap.

?:-"'el gi acesta insugi. Aceste tradifii, care la inceput, se trans- :-:eau pe cale orali, vor fi transcrise mai tArziu in cadrul dife- -::rior _{gcoli rabinice gi vor fi} inglobatein Mi;na, cea mai veche

::::ficare a dreptului ^iudaic.

Eu sunt israelit, din urmagii lui Avraam, din seminlia lui r.:-:amin" _{(Romani 1,L,} t),,,evreu din evrei,

dupl

lege, fari-

:-r'-'

'.Filipeni 3, 5). ,,Am

triit

ca fariseu,

in

tagma cea mai

*r-:oasd a

religiei noastre" [iudaice) (Faptele Apostolilor

17

26,5). Acestea sunt datele fundamentale pe care Sf, Ap. Pavel

gisegte necesar

si le

comunice

cititorilor

epistolelor sau

ascultitorilor discursurilor sale, pentru ca ace;tia

sI

ia act gi sd infeleagi, pe cAt le era cu putin!5, parcursul s5u spiri- tual, la inceputurile existenfei sale. Aceste date se intAlnesc in texte cu caracter misionar-apologetic. Autorul lor doregte

si

convingl pe cititori sau auditori ci, in absenfa evenimentului extraordinar;i minunat al

aritirii

MAntuitorului Iisus Hristos pe drumul Damascului (Faptele Apostolilor 9, 3-B), existenla sa ar fi cunoscut un drum intru totul asemlnitor aceluia care este parcurs _de orice iudeu zelos, credincios Legii gi datinilor poporului siu. in acelagi timp, Apostolul neamurilor doregte

si

aduci la cunogtinla tuturor

ci

originea ^sa

ii

didea dreptul si aspire la cele mai inalte trepte ale ierarhiei sociale, dar mai ales religioase, intre cei de un neam cu el. Devenind misionar cregtin, el a renunlat in deplini cunogtinli de cauzd la o ase- menea ascensiune. in asemenea condilii insi, atraclia pe care a exercitat-o Evanghelia asupra sa, inllgimea mesajului aces- teia sunt cu atAt mai mult puse in lumin5.

Anul nagterii Sf. Ap. Pavel este data cea mai controversati din cronologia paulinS. E drept ci, pentru inlelegerea rolului gi

destinului Apostolului neamurilor in istoria Bisericii, stabili- rea datei exacte ^a nagterii sale nu are o prea mare importanfi.

in ^general, se admite

ci

cel ce avea

sI

devini Apostolul nea-

murilor s-a niscut intr-unul dintre anii cupringi intre 10 d.Hr.

gi 15 d.Hr.

Locul nagterii Sf. Ap. Pavel este oragul Tars din Cilicia.

Tarsul este amintitin Faptele Apostolilor ca loc al nagterii Sf.

Ap. Pavel,

in

expunerile autobiografice ale acestuia (21,39;

22,3). Acelagi orag este indicat ca loc de origine al celui ^ce

avea se devini Apostolul neamurilor de insu;i Iisus Hristos, Care, intr-o descoperire minunati pe care i-o face lui Anania, cre;tin din Damasc, il indeamni pe acesta: ,,Mergi pe ulita care se cheami Uli;a Dreapti ^gi cauti, in casa lui Iuda pe un om din Tars, cu numele de Saul" (Faptele Apostolilor 9,11). Acest fapt prezinti importan!5 pentru

cI

pune

in

luminS concluzia

ci

Iisus a ales pentru a-l deveni propovlduitoq, ,,vas ales", ca sI

poarte numele Siu,,inaintea neamurilor gi a regilor" (Faptele Apostolilor 9,1,5), o persoanl care provine din mediul in care urma s5-gi desfi$oare principala lucrare misionari. Este pen-

tru

prima datd

in

Faptele Apostolilor cAnd apare termenul neamuri [6evIJ ^ca teren de rispAndire a invSldturii evan- ghelice.

inci

din acest moment care se consuml indatl dupi rristofania de pe drumul Damascului, se prefigureazd. desti- :.ul SfAntului Pavel ca Apostol al neamurilor; anunlAndu-se .clemn trecerea de la etapa propoviduirii Evangheliei numai :atre iudei la aceea ^a propoviduirii acesteia cltre neamuri.

Tarsul era oragul principal

al

Ciliciei, capitala acestei

:::r,incii. CAnd Pavel a venit pe lume, Tarsul era unul dintre

:arile

centre de

culturl

ale Imperiului Roman, o autenticl -nen Asiae", rivalizdnd din acest punct de vedere cu Atena

;

i-exandria.

Pe a;a-numitul obelisc negru de la Nimrud, Tarsul este

i*..:tit

in legdturi cu obligalia locuitorilor s5i de a

pliti

tri-

:

-: .:

argint gi aur lui Salmanasat rege al Ninivei [831 ^i.Hr.).

!:apinirea asirianl a fost schimbatl cu aceea a pergilo4,

n:=:ind din

veacul

VI

i.Hr. Satrapii

per;i igi vor

stabili

;r

:

:esedinla. incd din aceasti epoci a stipAnirii persane, r _" *

=:ogi greci se stabilesc

in

Tars, fiind atragi de bogilia i'-'i:

-.::

^{gi de} posibilitSlile pe care acesta le oferea pentru

lo

dezvoltarea unor activitSli comerciale. C5tre anul 400 i.Hr., Tarsul era un ora; vestit prin opulenfa sa. Aici se afla palatul lui Sinesis, regele Ciliciei.

Fiind a;ezat in drumul lui Alexandru cel Mare spre Indii (334 i.Hr.), Tarsul

intrl

sub stlpAnire greceasci, indeosebi sub seleucizi, devenind un centru elenistic. Sub Antioh al IV-lea Epifanul (L75-L64 i.Hr.), rege seleucid, Tarsul va primi pen-

tru scurt timp, numele de Antiohia de pe (rdul) Cydnus. Este aproape sigur ci in aceasti epoci

i;i

vor face aparilia in Tars

primii iudei, fapt care se constati ^gi in celelalte centre urbane ale Asiei Mici, in care seleucizii ii cheami pentru a le coloniza.

De sub dominalia regilor seleucizi, Tarsul trece sub cea a

romanilo6, care, pulin cAte pufin, vor ^pune stipAnire completi asupra Ciliciei. Jara ^a fost definitiv cuceriti de Pompei in anul 66 i.Hr., iar Cilicia va fi transformati in provincie romanl in anul 64 i.Hr., avAnd Tarsul drept capitali. in onoarea lui luliu

Cezar, Tarsul va lua numele de Iuliopolis. Dupi uciderea lui Cezar (15 martie 44i.Hr.), va suporta perseculii din partea

lui

Gaius Cassius, dar Marc Antoniu, devenit

triumvir

⁽⁴³

i.Hr.),

il

va recompensa curAnd, oferindu-i privilegiile unei ceteli libere (lat. civitas libera), care constau mai ales in scu-

tirea de taxe pentru operaliunile de import - export. Pentru un tiffip, Marc Antoniu ^gi-a stabilit aici regedinfa. Aici o va

primi pe Cleopatra, regina Egiptului, in anul 34 i.Hr. Octavian, care, dupi moartea lui Marc Antoniu (anul 30 i.Hr.), va deveni unicul

;i

necontestatul stipAnitor in Imperiul Roman, recon-

firmi

privilegiile Tarsului

;i ⁱⁱ

conferl statutul de metropoli.

Se apreciazi ci numirul locuitorilor Tarsului era de 500.000.

Populalia oragului era multietnici. Aici se intAlneau grecii gi iudeii cu populaliile b5gtinage peste care se suprapuseserl