ALFRED ROSENBERG

ALFRED ROSENBERG

IURNAT

1934- 1944

Editat gi

comentatlde

, _

|tirgen Matthiius ^gi Frank Bajohr

Traducere diri germani gi note de IOANA CONSTANTIN

Cuviht inainte de ALEXANDRU FLORIAN ingrijirea.edifiei in limba

romdni

ELISABETH IN.IGUREANU

Editura Institutului Nafional pentru Studierea Holocaustului din RomAnia,,Elie Wiesel"

cuRrtt@vEcHE

Bucuregti.20IT

ioana Constantin;

f;o r.u -Bucuregti; Curtea Xmiiiria _.Elie Wiesel.., 2017

Lmr:tEi'

-EEe Wi esel., 20 17

rrr.1646;* _{und Frank Bajohr} IXf O S. Fiscber Verlag GmiH,

I!-

Cuprins

Cuvhnt inainte ^(de Alexandru

Florian) ...7

Mul{umiri ...I2

I. Introducere _...

13

AlfredRosenberg:schi{ebiograficl _....

15 Rosenberg gi jurnalul _{s[u: datare}

giprobleme ...

¹⁹

Soarta jurnalului

dupl

1945

. ...

30

Rosenberg, sistemul nafional-socialist qi ,,chestiunea evreiasce" . . .

.

⁴⁰

,Operaliunea Barbarossa" gi trecerea la

genocid

.. . .

..

⁵⁷

Rosenberg, ,,Estul" ^gi ,,solufia finali" pani la inceputul anului 1942 . .

.

⁶⁹

Observa[iile introductive ale editorilor

... ...

85

Note. _...86

II. insemnirile

diaristice ale

lui dfred Rosenberg,lg34-lg4/^.

. . .

.

1l

l

III. Documenteconexe ....449

IV.

Apendice.... _....

523

Listadocumentelorconexe _...525

Bibliografie ..

SZ7

Lista reproducerilor

fotografice ..

536

Abrevieri _....

537

Indice de

toponime .... ...

541

Indicedenumedepersoane ...551

Alfred Rosenberg: schifi biograficl

Niscut la

12 ianuarie 1893

in

Reval (Tallinn,

in

limba estoni), pe atunci aflat

in

Imperiul Rus, Alfred Rosenberg a fost descendentul unei

familii

de germani baltici.

Dupi

absolvirea studiilor de arhitecturi urmate la Riga gila Moscova s-a mutat la sfdrgitul anului 1918

in

Germania, zguduiti pe atunci de infringerea suferiti

in rizboiul

mondial ^gi de agitaliile revolufionare. La Mtinchen, Rosenberg s-a

aliturat

rapid mediului nalionalist gi a redactat cu oarecare succes diverse manifeste de

lupti

qi scrieri antisemite gi anti- comuniste.

in

Partidul Muncitoresc Na{ional-Socialist German (NSDAP), recent infiin{at, a fbcut parte, mai ales datoritd pretenliei de a dezvilui pe baza proprlilor experienfe adevirata

naturi

a ,,dominafiei iudeo-bolgevice'i din cercul restrins grupat in

jurul lui

Hitler gi din personalul permanent al organului de partid Vdlkischer Beobachter, al

cirui

editor a devenit

in

1923.

Pornind de la scrierile sale timpurii, biograful

siu ii

atribuie un ,,antisemi- tism de-a dreptul monomaniac"l; printre titlurile reprezentative in acest sens se

numiri

prima carte a

lui

Rosenberg, Die Spur der luden

im

Wandel der Zeiten" (publicati in 1920), din ^care vom prezentafraqmente ln Partea a

III-a

a acestei cLrli2; Unmoral im

Talmu*

(1920); Der staatsfeindliche Zionismus, (1922); Die Protokolle

der

weisen von

zion

und die jildische weltpolitikd (1923),precum gi numeroase articole antisemite publicate in periodicul Der Weltkampf, pe care a inceput

si-l

editeze

in

1924 si care avea pretenlia de a se adresa, cu ecou internafional, ,,rasei albe".3

cariera sa

ulterioari

nu poate

fi

imaginati

in

lipsa remarcabilei produc-

tivit[fi

jurnalistice gi de concepfie din acegti ani, de care pufini membri din conducerea

partidului

d[deau dovadi.

Hirnicia

sa

publicistici

compensa

a

,,Urmele evreilor de-a lungul timpului".

b

,,Imoralitatea din Talmud'.

c,,Sionismul, inamiculstatului".

d

,,Protocoalele inleleplilor Sionului qi politica mondiald evreiascij'.

15

lurnal 1934- 1944

deficitele evidente

in

oratoria

politici

gi hpsa

abilit[lilor

de organizator qi

i-au consolidat pozilia de om de incredere al

lui

Hitler. Prima carte a

lui

Rosenberg, definitivatl

in

1919, a marcat, cel

pulin

parlial, pasajele antise- mite dinMeinKampf.a Probabil cd a influenlat indirect giprogramul NSDAR

ficut

public

in

1920, mai ales punctul4: ,,Cetifean ^poate fi doar conafionalul.

Iar conafional poate

fi

doar cel cu singe german,

fbri legituri

cu confesiu- nea religioasi. Niciun evreu nu poate fi, agadar, un conafional." lJn indiciu

in

acest sens este gi faptul cd, ulterior, Rosenberg a fost comentatorul avizat al programului partidului.5

Dupi

egecul ,,marqului asupra Feldherrnhalleu"

din 9

noiembrie 1923,

Hitler

gi

alli

conducitori nazigti au fost arestali; imputernicit de conduci-

torul

partidului, Rosenberg a incercat

si menlini

unite aripile disparate _Ei fracfiunile din interiorul organizaliei.

A

reuqit

si

contribuie la indreptarea partidului

citre

un curs parlamentar,

insi

nu avea charismi, gi nici puterea necesari pentru a se afirma

ln

luptele interne dintre nalionaligtii fanatici.

Dupi

eliberarea lui

Hitlet

Rosenberg s-a concentrat exclusiv asupra

activitilii

sale scriitoricegti. Pe lAngi pozilia-cheie pe care o delinea in calitate de autor de articole ^gi de editor al periodicelor nafional-socialiste, a reugit si-gi defi- nitiveze opus magnum, prblicat cu

titlul

Der lulythus des 20. Iahrhundertsb

in

1930, care i-a consolidat renumele de spiritus rector al ideologiei de partid.

Pornind de la Houston Stewart Chamberlain ^gi Paul de Lagarde, Rosenberg a construit un sistem dihotomic

in

care ,,rasa" gi ,,contrarasa"6, germanii gi

evreii, se aflau intr-o opozilie categorici; avAnd, chipurile,

ridicini

adinci

in

istorie, aceasta nu ar fi putut fi depigiti decAt prin victoria uneia sau celeilalte dintre

pirli.

Niciun alt funclionar nalional-socialist nu a produs un model mental atAt de ambilios, iar diferenla

fali

de dimensiunea

ideii

exprimate

ln

cartea multiplicatA in milioane de exemplare a

lui

Hitler devine evidenti deja din compararea celor

doui titluri.

Dupa 1933, I\fythus-allui Rosenberg a devenit gi a rimas

pini

la sfdrgitul r[zboiului un bestseller absolut, in ciuda stilului dificil qi a unui eclectism ezoteric gi in mare parte ilogic

-

caracteris-

tici

ale scrierilor sale teoretice

-,

vAnzdndu-se in peste un

milion

de exem- plare qi devenind,

alituri

de Mein Kampf,manualul de referinlfl, resursi ine- puizabili de citate conformiste sau cadou la modi.7

Capacitatea

lui

Rosenberg de a combina fidelitatea faln de doctrina ide-

ologici

cu flexibilitatea tacticd gi sim{ul

politic

s-a

vidit,

incepAnd de la

jumitatea anilor

1920,

in

efortul

siu

de a-gi adjudeca domeniul

politicii

Logie monumentali la Miinchen, construitd la ordinul regelui Ludovic I ^al Bavariei in onoarea armatei. in 1923, aici a avut loc o confruntare a nazistilor conduqi de Hitler cu polilia bavarezil, care a pus capit puciului iniliat de mis,carea nazisti. (N. fr.)

,,Mitul ^secolului XX': (N. t/.)

16

externe, ignorat

in

mare mdt Der Zukunftsweg einer deutsc

ci

Rusia era inamicul Germr germano-britanice. A ^anticiP hdrtie

in

cea de a ,,doua cart urma succesului NSDAP la ^a Reichstag, avAnd astfel Posit in politica externl, calitate cr

lui Hitler, funclia ^{de gef al}

Bi

institulie care fbcea concurer rea sa

in

funclia de Reichsle

pentru intreaga educalie 9i

1934).' Rosenberg solicita ^si iudeo-bolqevice"

in

accePlir

impuni

^{chiar gi}

in

fala unc Goring, RibbentroP ^{sau Go,} ginal

in

ierarhia conducerii prin aceasta, puteri ^reale

in

ambilios,

insi, din cauzaft

pera gi a ataEamentului fa1l anului 1938,

Hitler

a aProb de universitate nazificati sr

pdni in

martie 1941

infiin

Evreiegti, gAndit ca Proiect-

tic[,

ceea ce dovedegte influ Lucrurile s-au schimbat octombrie ^{1940, Rosenberg} nit, al unei centrale ^ce se o,

lor, bibliotecilor gi a altor ^'' perioada urmitoare, Einsat Reichsleiter Rosenberg")/I jaf _ia nivel european, coor de bogate s-au servit

nu

c mane.l1 Adeviratul salt

in

Sovietice, operaliune

in

a

20 aprilie

t94l

a fost nur blemelor spafiului est-eurr

a

^Viitorul politicii externe gern

b

Reichsleiter era a ^{doua fun<}

Re i ch sl e it er - ii r[spundeau dir

rbilitiFlor

de organizator gi

lui

Hitler. Prima _{carte a}

lui

pr4in pa4ial, pasajele antise- indirect gi programul NSDAB

poate fi doar conafionalul.

firi

legaturi cu confesiu- un conational." LJn indiciu

a fost comentatorul avizat

din 9

noiembrie L923, imputernicit _de conduci-

unite aripile disparate gi

si

contribuie la indreptarea erca charismd, gi nici puterea

dintre nafionaligtii fanatici.

exclusiv asupra

activiti(ii

o de$nea in calitate de autor iste, a reusit s6-gi defi-

des 20. lahrhundertsb in

,wtor

al ideologiei de partid.

F ^{Paul de} Lagarde, Rosenberg gi -contrarasa"6, germanii ^gi chipurile,

ridicini

addnci in victoria uneia sau celeilalte ialist nu a produs un model dimensiunea

ideii

exprimate a lui Hitler devine evidenti 1933, IrIy thu.s- ul lui Ro senberg un bestseller absolut, in ciuda mare parte ilogic

-

caracteris- in peste un milion de exem- de referin(i, resurs[ ine- fagi de doctrina _ide-

ic

s-a

vidit,

incepdnd de la adjudeca domeniul

politicii

regelui Ludovic I al Bavariei in

a nazigtilor conduqi de Hitler cu milcarea naziste. (N. f,1)

Alfred Rosenberg: schili bio graf,cd

externe, ignorat

in

mare

misuri

de ceilalli conducitori nazigti.

in

lucrarea Der Zukunftsweg einer deutschen Aussenpolitlk", publicatdin 1927, a declarat

c[

Rusia era inamicul Germaniei gi a subliniat concordanfa intre interesele germano-britanice. A anticipat astfel ideea pe care avea s-o

puni

gi Hitler pe hArtie

in

cea de a ,,doua carte",

rimasi

nepublicati in timpul

vielii

sale.8

in

urma succesului NSDAP la alegerile din 1930, Rosenberg a ajuns deputat

ln

Reichstag, avAnd astfel posibilitatea de a se prezenta ca expert al partidului in politica externi, calitate care i-a adus, imediat

dupi

accederea la putere a

lui Hitler, funclia de gef al Biroului de

politici

externi al NSDAP (APA)

-

^o

institu[ie care fbcea concurentl Ministerului de Externe

-, ^urmati

^{de numi-}

rea sa

in

funclia de Reichsleitef (2 iunie 1933) gi ,,insdrcinat al Ftihrerului

pentru

intreaga educalie qi

pregitire ideologici

a NSDAP"

(24

iaw,nrie

1934).' Rosenberg solicita

si

fie consultat

in tot

ceea ce privea ,,chestiunile iudeo-bolgevice"

in

accep{iunea nafional-socialist[ gi reugea deseori

si

se

impuni

chiar gi

in

fa[a unor concurenli puternici.

insi, in

comparalie cu Goring, Ribbentrop sau Goebbels, a ocupat

p6ni in I94l

doar un loc mar- ginal in ierarhia conducerii regimului, neocupdnd o funclie ministeriald ^gi,

prin

aceasta, puteri reale

in

conducerea statului. Rosenberg era suficient ^de ambilios, ins[,

din

catza

firii

meschine gi certdrefe, a incapacitilii de a coo- pera gi a atagamentului

fali

^de principii, a intdmpinat

dificultili.

La mijlocul anului 1938,

Hitler

a aprobat planul

lui

Rosenberg de creare a unui model de universitate nazificati sub forma unei ,,Scoli Superioare", dar a amdnat

pdni in martie

1941 infiinlarea

Institutului

pentru Cercetarea Chestiunii EvreieEti, gAndit ca proiect-pilot gtiinlific gi think tank de consultanli poli-

tici,

ceea ce dovedegte influenla

politici

redusd a Reichsleiter-ului.10

Lucrurile s-au schimbat

insi

pe parcursul

primilor

doi ani de

rizboi. in

octombrie 1940, Rosenberg a reugit s[

oblinl

postul de conducere, mult rAv- nit, al unei centrale ce se ocupa de ,,securizarea" colectiilor de art6, arhive- lor, bibliotecilor _Ei a altor valori aflate anterior

in

proprietate evreiasc[;

in

perioada urmitoare, Einsatzstab Reichsleiter Rosenberg (,,Grupul de Acliune Reichsleiter Rosenberg")iERR

a

ajuns cea

mai

redutabild organizalie de

jaf la nivel european, coordonatd de regim _Ei

din

ale

cirei

tezerve extrem de bogate s-au servit

nu

doar

Hitler

gi Goring,

ci

gi anumite muzee ger- mane.11 Adeviratul salt

in

carier[ a venit insa

odati

cu invadarea

Uniunii

Sovietice, operafiune

in

a

cirei

planificare Rosenberg fusese implicat. Pe

20

aprilie l94l

a fost

numit

,,insircinatul

pentru

analiza

centrali

a pro- blemelor spaliului est-european'.

in jurnal

noteaz6,

ci'

sosise ,,marele ^sdu

a

Viitorul politicii externe germane. (N. fr.)

b

Reichsleiter era a doua func{ie

in

ierarhia NSDAR imediat dupi cea a Fiihrerului;

Reichsleiter-ii rd.spundeau direct in fala lui Hitler. (N. tr.)

t7

lvrnal t934- ¹⁹⁴⁴

moment': iar Rosenberg s-a

striduit

cu toate puterile

si

^cAgtige increderea

lui

Hitler, elabordnd posibilitali noi, radicale, pentru realizarea obiectivelor nafional-socialiste in Europa de Est. Numirea formali in funcfia de ministru al Estului,

frcutl publici insl

abia pe 17

iulie l94l,l-a

fbcut pe Rosenberg stdpin asupra unei regiuni care avea

si

^se

intindi

de la Marea Baltici

pdni la

Marea

caspici.

Aceasti regiune era

meniti si

asigure aprovizionarea armatei germane si ^a ,,frontului din patrie'i ^sd deschidd germanilor valoro- sul ,,spa!iu de colonizare

in

Est" si, pe termen lung,

si

consolidezepozilia inatacabila a Germaniei de mare putere in Europa. Egecul ofensivei germane

in

fafa Moscovei la sfdrgitul anului

l94l

a insemnat o limitare a viziunilor nafional-socialiste, dar sfera de putere a lui Rosenberg continua si cuprindi,

ct

Reichskommissariate-le Ostland gi Ucraina, peste

jumitate

de

milion

de

kilometri

pitrali

cu 30 de milioane de iocuitori; Rosenberg considera aceste

teritorii

spaliul

in

care ,,ideologia nafional-socialisti

di

dovada

mireliei

sale".12

Dupi

cum

vom

detalia mai jos,

Alfred

Rosenberg se num5.ra printre principalii autori ai unei

politici

care punea in practicl strategia germand a

,,rizboiului de distrugere"

in

spatele frontului,

in

viala de zi cu zi din

tim-

pul ocupafiei, cu consecinte fatale pentru cei afectali. Degi, spre deosebire de

alli

capi nazigti,

in

memoriile sale pleda pentru o

politici

de moderafie

fali

de ucraineni gi alte populalii neruse,

meniti

sd lnlesneasci accesul la resurse necesare germanilor

in rizboi, in

realitate a

sprijinit

politica radi-

cali

de jefuire, .pacificare" ^gi ,,germanizare" care a costat viefile a milioane de

civili

din teritoriile ocupate ale

uniunii

Sovietice.13 Evreii s-au

numirat inci din

primele zile de ocupafie germani printre principalele victime ale

execuliilor

in masi

efectuate de armata german6, de Einsatzgruppen qi de

polilie;

odati cu

organizarea administratiei civile, incepdnd din

iulie

1941, Rosenberg si reprezentanlii

sii

in teritoriu au ciutat s[ se integreze

in

noul peisaj al violenfei,

gribind

astfel trecerea la genocid.la

CAnd situalia militard s-a agravat gi diverse instanle rivale au cigtigat mai

multi

putere, influenla

politici

lui Rosenberg a inceput treptat si se diminu-

eze. Fidel p6nd la sfdrgit Fi.ihrerului, Rosenberg a fost arestat

dupi

sfArgitul

rizboiului

de armata SUA gi judecat de Tribunalul

Militar

Internalional de la Niirnberg, impreuni cu

alf

funclionari de varf ai celui de-al Treilea Reich, pentru crime impotriva umanitdfii, crime de

rizboi,

participarea la preg[- tirea

unui

razboi cu caracter ofensiv gi crime impotriva

umanitifii.

Fostul ideolog-gef nafional-socialist a continuat neobosit

si

scrie in celull in spiri- tul utopiei rasiale ce-i plrea in continuare absolut valabili; ,,ultimele insem- ndri" ale

lui

Rosenberg au ecou

pdn[

ast[zi

in

anumite cercuri de extremi dreapti.ls Rosenberg a fost

gisit

vinovat la toate punctele de acuzare, con- damnat la moarte si executat pe 16 octombrie 1946.

Rosenberg qi i

Privirea asupra nalional-r fost marcati in

ultimii

an:

,,lch will Zeugnis ablegen r

lui

Victor

Klemperer; ^altr vbzat, la

rindul

lor, drepl cAnd Ei-au notat

triirile,

^g

autori nu puteau, atunci, ^t gi si

vadi

consecinlele

in

distan![ mai ^{mare, face ce} inlelegerea parcursului cl

cut-cum

^{s-a sfArEit.16}

insemn[rile

diaristice nalional- socialiEti ^de

frur

extrem de rare. Oamenii, timele lor au fost nevoite ^r pentru care documentele

emani pAni astizi o

^pu

celor care le-au redactat melor lor.

in

cazul funcqi o disproporlie majord in cnestrunlr

ewelestl

sau ^€ disponibilitatea de a ^dep

ful

ierarhiei se considera ori chiar refleclie

critici,

ciate

in interiorul

partid actiune" erau mereu mai

a

,Voi depune mirturie despr 1B

puterile sa casdge increderea F€ntru realizarea obiectivelor tbrmala in tunclia de ministru ie

l9{1.

l-a _{fbcut pe Rosenberg} inda de la Marea Baltici pAni

iti

sa asigure aprovizionarea

si

deschidi germanilor valoro- lung,

si

consolideze pozi{ia

E gecul ofensivei germane insemnat o iimitare a viziunilor berg continua si cuprindd, peste jumetate de

milion

de

; Rosenberg considera aceste

ialisti di

dovada mdretiei Rosenberg se numdra printre

in

practici strategia germani a

i. in via[a de zi cu zi

din

tim-

i

afbctafi. Desi, spre deosebire pentru o

politici

de moderatie

i si

inlesneascd accesul la tate a

sprijinit

politica _radi- care a costat vielile a milioane

$orietice.13 Evreii s-au numd.rat printre principalele victime ale , de Einsatzgruppen gi de

cide,

incepAnd din

iulie

1941, cautat s[ se integreze in noul

Rosenberg gi jurnalul _{siu: datare gi probleme}

Privirea asupra na[ional-socialismului _Ei a

politicilor

sale de exterminare a

fost marcati in

ultimii

ani in mod deosebit de jurnalele unor contemporani.

,,Ich will Zeugnis ablegen bis zum letzten'n, acesta a fost obiectivul declarat al

lui victor

Klemperer; alte victime ale perseculiilor impotriva _evreilor s-au

vizut,la

rdndul lor, drept cronicari ai unor

transformiri

importante atunci cand gi-au notat trdirile, gAndurile qi sentimentele in jurnale. Faptul

ci

acegti autori nu puteau, atunci, si. aseze evenimentele in dimensiunea lor cotidiand gi s[

vadi

consecintele

inci

incerte intr-un context clar, posibil doar de la o distan![ mai mare, face cainsemnirile lor si fie cu atdt mai valoroase pentru inlelegerea parcursului cronologic despre care gtim

astizi-privind in

tre-

cut-cum

s-a sfdrEit.16

insemnlrile diaristice

care oglindesc perspectiva subiectivd

a

unor nafional-socialigti de frunte asupra celui de-al Treilea Reich sunt, in schimb, extrem de rare. oamenii din jurul lui Hitler au construit viitorul pe care vic- timele lor au fost nevoite

si-l trliasci

in toatl oroarea sa. Acesta este motivul pentru care documentele despre ei ingiqi, scrise chiar de nafional-socialiEti,

emani

pdnd

astizi o puternici

fascinafie;

par si

reflecte aura sinistra a

celor care le-au redactat gi

si

ofere explica{ii cu privire la motivatiile cri- melor lor.

in

cazul funclionarilor nafional-socialigti de vArf se constati insd o disproporlie _majora intre ceea ce bdnuiau

ori

gtiau despre ,,solutionarea chestiunii evreiegti" sau alte obiective ideologice esenfiale, pe de o parte, gi

disponibilitatea de a depune

mirturie

despre ele, pe de alta.

cei din

var-

ful

ierarhiei se considerau ,,oameni ai faptei",

fbri

inclinafie spre meditalie ori chiar refleclie

criticl,

mai ales

ci

asemenea

calitili

nu erau tocmai apre- ciate

in interiorul

partidului.

in

miscarea nafional-socialistd, ,,oamenii ^de actiune" erau mereu mai presus de ,,scribi".

a

,Voi depune mirturie despre tot ce a fost". (N. rr.)

t9 ld.'*

,instanfe rivale au cAgtigat mai

a inceput treptat si se diminu- a fost arestat

dupi

sfrrgitul ul

Militar

Internalional _de

r-6.rf ai celui de-al Treilea Reich, razboi, participarea la pregi- impotriva

umanitilii.

Fostul it

si

scrie in celuli in spiri- ut valabili; ,,ultimele insem-

in

anumite cercuri de extremd toate punctele de acrtzare, con_

t946.

Jurnal 193.1- ¹⁹⁴⁴

Dincolo de toate acestea, transformirile rapide de

dupi

^{1933 gi} dinamica evenimentelor gi a evoiuliilor impulsionatl de migcarea nafional-socialisti impreund cu alte elite sociale produceau

o

atmosferl de activitate febril6 gi neobositi, nu tocmai propice rd.gazului gi meditaliei. Iar

in timp

ce pro- paganda nafional-socialistd

oficiali ciuta si transmiti

mereu aceeasi ima-

gine de

unitate

monolitici gi de

consecvenli,

varfurile din

conducerea nafional-socialisti cunogteau foarte bine realitatea celui de-al Treilea Reich in care diverse fracfiuni se luptau pentru

influenli

gi putere, dugmdnindu-se aprig.

Discrepanla

evidenti dintre

aparen!6

gi

realitate putea

fi

ignoratd

in

insemnirile intime doar cu prelul automistific[rii.

chiar

dac6 nu se indo- iau de importanla istorici, ori ^de lipsa de precedent a evenimentelor iniliate

in

7933, majoritatea oamenilor din

jurul lui Hitler nu

dispuneau de ^acea congtiinfd a istoriei care le-ar

fi

permis

si

lege activitatea

din

prezent de pretenfiile la eternitate ale regimului.

Nofiuni

de

tipul

,,solu{ie

finali"

^sau

,,Reichul ^{de o} mie de ani" documenteazd.pe de o parte pretenlia aroganti de anulare a istoriei, de sfargit al ei. Pe de

alti

parte, politica

reali

a regimului era marcati de

intorsituri

surprinzitoare gi neprevizute, de naturi

si-i

pund in dificultate gi pe cei mai convingi nalional-socialigti, cum ar fi, de exemplu, desfiinlarea SA

in

1934, pactul cu dugmanul de moarte, Stalin,

in

1939, sau zborul in Anglia al lui Rudolf Hess

in

^1941.

Din toate aceste motive, actorii principali ai NSDAP nu au lisat in urm6 jurnale intime, ci cel

mult-ca

de

pildi

Heinrich

Himmler-agende

care

le

documenteaza acfionismul neintrerupt.lT PAnd

qi recent

descoperi- tele scrisori private ale

lui

Himmlerls, adresate soliei gi copiilor,

prezinti parlial

caracteristicile

unei

agende

de

buzunar. Efuziunile sentimentale

ale Reichsfi,threr-ului SS, foarte pronunlate la prima vedere, se dovedesc a

fi, la o citire mai atentd, doar nigte formule sterile gi repetitive.

chiar

daci Himmler reacfiona uneori destul de emolional in corespondenfa sa

oficiali

sau

in

discursuri, Reichsfilhrer-ul SS se manifesta

in

anturajul privat de cele mai multe ori cu lipsd de empatie qi nu foarte reflexiv. Acest lucru era provo- cat cu siguranld nu doar de faptul

ci

practica asasinatelor in masi, cu toate detaliile sale oribile,

i

se pirea

-

spre deosebire de anumifi colaboratori ai sdi

-

imposibil de relatat,

fiind un

secret de stat ce putea

fi amintit

doar fale de anumifi oficiali alegi. insd Himmler nu simfea nevoia unei

reflectiri

fiindcd pur qi simplu se simfea

impicat

cu faptele sale gi nu era chinuit de niciun fel de indoieli.le

Doar doi nafional-socialigti din varful piramidei au lisat in urma lor

jur-

nale ample:

ministrul

propagandei |oseph Goebbels, care a

linut ^timp

^de

20

peste douizeci de ani un ideologul-gef al NSDAP, ^u

clrui

insemniri _{din Periot}

tru

prima

oari

integral _9i pe

toat[

durata celui ^de-a

o

funcfie de corectiv reci care observalie negativi

ft

partid ^gi care consemna

fi

streazi c[ Goebbels ^era Pr

titori"

^qi

ci

pozilia sa

in

supraestimat[.

Pe de

altl

^parte, ministt de a trece sub ticere eve.

dezavantajoase.

Ar fi,

^aq

agtept[m ^{de la} jurnalele

lt

tivd subiectivi. Cu sigura nalional-socialiste, ^aga cu la mijlocul anilor ^{1950, o} teazb din interior desPre r acliunile conducerii nalir aceste insemniri destinat vire

incitantl

in modul ^dr lui."22 Este tentant

si clul

aceasti tentalie

ignori

ct tive: jurnalele lui Goebbe mentele propriu-zise, ^atu centrale ale realitl1ii istol

Nu intdmplltor

tocmi sarcinile

lor

prioritare ^s de-al Treilea Reich ^qi inte politica na{ional-socialis intr-o

formi

^{facill, Roser}

ideologice a

ciror

esenli funcfionarilor ^de partid ^I g[sea

mult

mai rapid ^for deseori lisa s[ treacl s[P altele, desigur, gi pentru ^t

tlrii

^de ,,comunicate ^cd diaristice nu cuprind der

'b

de

dupi

1933 gi dinamica de migcarea nafional-socialistd

atmosferd de activitate febrild meditaliei. Iar

in timp

ce pro-

transmiti

_mereu aceeasi ima-

vdrfurile din

conducerea

celui de-al Treilea Reich si putere, dugmdnindu-se realitate putea

fi

ignoratd in

ii.

Chiar dacd nu se indo- t a evenimentelor inifiate

Hitler nu

dispuneau de acea

kge

activitatea

din

prezent de de

tipul

,,solufie finald" sau o parte pretenlia aroganti de , politica

reali

a regimului

, de naturi

si-i

pund cum ar fi, de exemplu, de moarte, Stalin,

in

1939, sau ai NSDAP nu au ldsat in

urmi

Himmler

-

^{agende care}

It

_Pane

_gi

_{recent descoperi-}

sofiei gi copiilor,

prezinti

.

Efuziunile sentimentale prima vedere, se dovedesc a

sterile gi repetitive. Chiar daci in corespondenla sa oficiald

in

anturajul privat de cele reflexiv. Acest lucru era provo-

asasinatelor in masi, cu toate de anumili colaboratori ai stat ce putea

fi amintit

doar simlea nevoia unei reflectdri sale gi nu era chinuit de au ldsat in urma lor

jur-

Goebbels, care a

linut ^timp

^de

Rosenberg gi jurnalul sbu: datare _9i probleme

peste douizeci de ani un

jurnal personal- din

1924

pdnl in

194520-,gi ideologul-gef al NSDAR ulterior ministru al Estului, Alfred Rosenberg, ale

cirui

insemniri din perioada L934-l944le prezentlm in aceast[ edilie pen-

tru

prima

oari

integral 9i contextualizate.2r Cei doi s-au dugmlnit aproape pe

toati

durata celui de-al Treilea Reich, ceea ce conferl

insemnirilor lor o

funclie de corectiv reciproc. |urnalul

lui

Rosenberg, care inregistra fie- care observalie negativl fbcuta la adresa lui Goebbels

veniti

din cercurile de

partid gi care consemna fiecare

umilinfi suferiti

de adversarul s[u, demon- slreazd

ci

Goebbels era prea pufin

indrigit

tocmai in cercurile ,,vechilor lup-

titori"

^qi

ci

^{pozilia sa}

in

aparatul de putere nafional-socialist nu ar trebui supraestimatd.

Pe de

alti

parte, ministrul propagandei gi rivalul siu impirtlgeau tendinla de a trece sub ticere evenimentele nepllcute

ori

care

ii

puneau

in

situalii dezavantajoase.

Ar fi,

agadar,

naiv din punct

de vedere metodologic

si

agtept[m de la jurnalele lui Goebbels sau Rosenberg altceva decAt o perspec-

tivi

subiectivi. Cu siguranli

ci

nu

oferi

o privire complet[ asupra puterii nafional-socialiste, aga cum a afirmat Hans-Giinther Seraphim cdnd a editat, la mijlocul anilor ^1950, o parte din jurnalul

lui

Rosenberg: ,,Aici

ni

se rela- teazl. dininterior despre modul de func[ionare a aparatului de partid, despre acliunile conducerii nafional-socialiste gi aie organelor ei; autorul

oferi in

aceste insemniri destinate doar scopurilor ^sale personale, neretu$ate, o

pri-

vire

incitanti

in modul de a g6ndi gi de a acliona al lui Hitler gi al oamenilor

1ui."22 Este tentant

si c[utim

revelafii senzationaliste

in

centrul puterii;

insi

aceasti tentalie

ignor[

caracterul problematic al unor surse at6t de subiec- tive: jurnalele lui Goebbels gi ale lui Rosenberg oglindesc doar parlial eveni- mentele propriu-zise, atunci

cind

nu

ignori

de-a dreptul anumite elemente centrale ale

realitilii

istorice.

Nu intimplitor

tocmai Goebbels gi Rosenberg au scris jurnale; printre sarcinile

lor

prioritare se

numirau oricum

reflecfia asupra

politicii

celui de-al Treilea Reich gi interpretarea ei. in timp ce Goebbels trebuia sd

traduci

politica nafional-socialistl

in

lozinci care

si transmiti politicile

cotidiene intr-o

formi facili,

Rosenberg se concentra mai degrab[ asupra

principiilor

ideologice a

ciror

esen!5 o prezenta

in

special

in

discursurile linute

in

fafa func[ionarilor de partid sau publicate in presa nalional-socialistl. Goebbels gisea

muit

mai rapid formule pregnante decAt Rosenberg, care, mai greoi, deseori lisa

si

treaci slptimAni intregi

fbrl si pun[

nimic pe hArtie

-

^intre

altele, desigur, gi pentru ci, ocupdnd diverse funclii, igi dedica timpul redac-

tirii

^de ,,comunicate

citre

Fiihrer",

memorii gi

dosare.

insemnirile

saie diaristice nu cuprind decAt intr-o

misuri

foarte redusi pasaje narative mai

21

JutnaI 1934- 1944

lungi; predomind observaliile mai degrabl laconice, schipte. Pe deasupra, insemn[rile lui Rosenberg se disting printr-o aglomerare de

formuliri

stAn- gace, gregeli de gramatica gi o sintaxi de multe

ori

precari, elemente care pe alocuri provoaci

cititorului dificultili

de

lecturi. Nu

este

lipsit

de iro- nie faptul

ci

tocmai germanului baltic Rosenberg, care s-a erijat

in timpul

celui de-al Treilea Reich

in

interpretul-gef al gdndirii gi

culturii

germane,

ii

lipsegte pAna gi un minim sim! al

limbii

germane.

Nici

insemn[rile diaristice ale

lui

Goebbels,

nici

cele ale

lui

Rosenberg nu erau destinate publicului. Cu toate acestea, Goebbels a publicat

in

1934 insemndri

din

anul l932l33,lovindu-se lnsd de

o

atitudine de respingere neti manifesti in cercuri largi ale partidului care-i repro$au ministrului pro- pagandei o autotimdiere egocentricl.23 Se pare

ci

aceasti opinie nu era

intru

totul eronati; _9i Rosenberg igi folosea jurnalul pentru a-gi prezenta succesele

intr-o

lumind mai strdlucitoare.

insi in

cazul

lui

se pare

ci

insemnirile, de multe ori rudimentare, serveau in primul rAnd pe post de ancore de memo- rie pentru

viitor

(,,pentru ca la bitrAnele

si

pot readuce la via!6 aceste

tim-

puri")2a gi, de multe ori, pe post de supapl a unor

frustriri

personale. Pasajele in care critica,iranitatea gi condescendenfa levantini."2s ale altora ori in care

ii

judeca plin de

uri

pe Goebbels (,,producitor de puroi")26 sau pe Ribbentrop (,,un om cu adevirat prost, cu aroganla obignuiti")27 amintesc mai degrabi de formuldrile unor adversari invergunafi ai na{ional-socialismului decAt de

opiniile unuia din reprezentanfii de frunte ai regimului. Autocompitimirea ostentativi a lui Rosenberg gi nimbul de

luptitor

singuratic in cadrul condu- cerii ,,comunit6fii etnice", vizibile

in

multe insemndri, ar

fi

stdrnit probabil consternare dacd. ar fi fost ftcute publice. Este, agadar, evident

ci

Rosenberg a linut jurnalul doar pentru sine insugi.

Chiar daci Rosenberg a ajuns s[ participe tdrziu la politica operativi a celui de-al Treilea Reich gi a fost de multe

ori-

^{deEi nu chiar atdt de des} cum ^s-a afirmat in literatura de data mai timpurie

-

dezavantajat, poziliasa in interi- orul aparatului de putere nafional-socialist nu a fost niciodati pusi cu adevd- rat la indoial[. Ea se sprijinea in principal pe sentimentul pe care Rosenberg,

numit

de Hitler,

in

chip ironic, ,,patriarh al nafional-socialismului" si mai t?rzfit,,paznicul Estului"2s, il oferea NSDAP-ului si functionarilor

sli

de varf, 9i anume ^cd principiile

lor

ideologice nu se bazau pe idiosincrazii, _fantezii de putere si urd, ci,

dimpotrivi,

pe o filosofie

profundi

gi pe fundamente gtiinfifice. Rosenberg insugi era

fbri indoiali

convins de aceasta.

cu

mult inainte sd-gi inceapi insemndrile diaristice gAndea in dimensiuni ideologice care nu permiteau analiza

critici

_Ei nu permiteau nici accesul reahteFi decat in misura in care aceasta confirma convingerile deja cimentate.2e

Rigorismul ideologic ^al a

activitifii

^{sale politice.}

inceputul

activit[fii,

ci s-z gice ale lui Rosenberg era cabil, ci mai degrabi din caraclerizat nu

in

ultimul

este valabil _Ei in cazul ,,ch

pentru Rosenberg interni din cauz[

cl

ii considera ^a tismul se

numira

printre nu a renunlat niciodati.

I

care urmau

si

fie tratali t dacl inifial a avut o opinit negativi. La inceput ^Rose mentale,

insi

in timpul

ri

minirii.,,Cultura

creEtini tele sale

timpurii impotri

uiterioare ale,,operelor"

erau explicabile nu doar

qi a

modific[rilor

situaliei de adaptarea oportunisti ,,ideologia" ^se baza pe o s,

acliune concreti, elabora

in jurnalul lui

Rosent ideologice imuabile este ^z

urmlrit

dintotdeauna o a

ci

abia acum ar

fi

sosit cl

in

acelagi

timp

politica eterne ^gi imuabile, ^Roser

rii

nalional-socialiste ^{qi a} funclie de

maximi

impc o

auri

de autocomp[tim in practici a agendei na!

Norvegia sau a

preluirii

patrimoniului cultural E

in rispAndirea lozincilor mul rAnd cele oblinute

i

de elaborarea,,soluliei

fi

ducitor nafional-socialis