ME TO D O L O GI E C RIMINALI S TI Ci
_l ri
)l .-
Universul Juridic
,
.Bucure$ti,
'-2013-
CAPITOLUL
I.
METODOLOGIA NTTVESUCANII TNFRACTIUNII DE OMORsAvAn$trcurREMEDrrARE ...i...
... r1 1. Aspecte generale privind infracliunile contra vielii...
... 1ll.l.
Aspecteintroductive.
...ll
f .].
ladrut.tegal al
omoru1ui...
... 131.3. Omorul sivdrgit cu
premeditare...
... 162. Instituliile abilitate in cercetarea infrac{iunii de omor sdv0rqit cu premeditare... 18
3.
Principalele probleme pe care trebuie sdle
lamureascd anchetain
cazul omorului sdvdrqit cupremeditare...
...203.1. Aspecte cev\zeazd
ancheta...
...203.2. Probleme specifice pe care trebuie sd le l5mureasc5 ancheta pentru a se putea dovedi varianta agravatd a premeditdrii
omorului..
...254.
Importanlagi rolul
investigaliei criminalisticea
omorului sdvdrqit cupremeditare.
....-...264.1. Modalit[,ti de dovedire a
omorului
...274.2. Reguli metodologice aplicate ln investigarea
omorului...
...,... 285. Importanla cercetErii in echipd a omorului sdv6rgit cu premeditare... ...29
5.1. Cercetarealafala locului tn cazul omorului s6vfugit cu premeditare ... 3l
;,i:.i:x#;:ffi#':
::::::::::::::::::
:::::::: ::
:: :::::: :: ::::::
:: :""'ii
5.1.4. Constatarea mortjivictimei
...355.1.5. Examinarea propriu-zisI a
cadavnrlui...
...355.2.Elaborarea versiunilor de urm[rire penal[, precum qi a ipotezelor modului de s6vdrgire a
omorului...
... 385.3. Dispunerea constatdrii ori a expertizei
medico-Iegale...
... 395.3.1. Dispunerea altor genuri de constatdri tehnico-gtiinlifice sau
a
expertrzecriminalistice
...415.3.2. Expertiza medico-legalI psihiatrici a
autoruIui...
...436. Efectuarea altor acte de urmdrire
penald
... 456.1. Ascultarea
martorilor. ...:...
... 456.2.
Confnrntarea...
... 466.3. Ascultarea invinuitului sau inculpatului
...
... 467. Aspecte specifice lntilnite ln cercetarea omorului sdvfuqit cu premeditare... 48
7.1. ParticularitAdle cercetdrii omorului in firnclie de mijloacele qi procedeele folosite de frptuitor pentru suprimarea vie{ii
victimei...
...497.1.2. Omorul sIvfugit prin
asfixii...
...507.1.3. Omorul sdvfuqit prin
lmpugcare...
...507.1.4. Omorulprodus prin
otrlvire.
...517.1.5. Moarteaviolentl determinat6 de alli
factori
...517.2.Partrcrflwtthlrle cercetirii omonrlui urmat de deanembrarea cadavrului... ... 52
8. Aspecte practice privind disimularea
omorului...
... 538.1. Aspecte
no!ionale...
... 538.2. Disimularea omorului in moarte
patologicd
... 548.3. Disimularea omorului in
sinucidere.
...558.4. Disimularea omorului ?n sinucidere prin
spdnzurare...
... 568.5. Disimularea omorului in sinucidere prin
precipitare...
... 578.6. Disimularea omorului in mor{i
accidentale..
... 588.7. Disimularea omorului in accidente rutiere sau accidente de cale fera15... 58
8.8. Disimularea omorului inmorfi accidentale survenite in urma unor incendii ... 60
8.9. Disimularea omorului in morti accidentale survenite ln urma inecului ... 60
CAPITOLUL
II.
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND INFRACTIUNEA DEFURT...
... ...621. Scurt istoric privind reglementdrile referitoare la protec{ia penalS patrimoniald ...62
1.1. Aspecte de drept material privind infracliunea de
furt
... 632. Probleme pe care trebuie si le clarifice
cercetarea....
... 662.1. Aspecte
no{ionale...
... 662.2. Analiza problemelor care trebuie clarificate pe parcursul anchetei penale... 67
2.2.1.Loctl9i timpul sdvdrgirii
faptei...
...672.2.2.Modtl de operare folosit de
ftptuitori...
...682.2.3.
Bmxile,
valorile sustrase, identificarea persoanei prejudiciate, celelalte urm[ri aleinfracEiunii...
...702.2.4. Destinalia bunurilor
qi
valorilor susffase, posibilitatea recuperlriiprejudiciului.
...702.2.5.Fdptuitorii qi contribu{ia fieclruia in actul
ilicit...
...712.2.6. Existen{a concursului de infracliuni
...
...722.2.7. Condiliile qi imprejur[rile care au generat, inlesnit
oi
favorizat slvdrqirea infracliunii qi stabilirea mlsurilor deprevenire.
...733. Primele activit[li care se au in vedere pentru adminiskarea probelor.... ...74
3.1.
Cercetarealafalalocului
...753.2. Constatarea infracliunii
flagrante...
... 783.3. Identificarea qi ascultarea
martorilor
... B0 3.4. Ascultareapd4iivitlmate
...823.5. Efectuarea perchezifiei
domiciliare
... 834. Alte activit5li care se intreprind in vederea administrdrii
probelor...
... 844.1. Dsprmerea constatlrilortehnico-giinfifice gi a expertizelor criminalistice ... 85
4.2. Ascultarea invinuililor sau
inculpa{i1or...
... 864.3.Luaream5surilor pentru recuperarea prejudiciului catzatprin infrac1iune... 88
4.4- Alte activitdli
specifice
... 885. Tipologii ale infracliunii de furt gi anumite particularitdli in cercetarea acestora... 90
5.1. Furtul din
locuinle.
... 905.2. Furtul de qi din
autovehicule
... 945.3. Furhil de produse petroliere din conductele magistrale de
tansport..
... 985.4. Furtul din
buzunare
... 1035.5. Alte forme de
furt...r.;.ri,...!r!...
... 105CAPITOLUL
ilI.
ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND INVESTIGAREATNFRACT[rNrr DE
T4LHARrE...
... 106l. Conceptul gi sediul materiei infrac{iunii de
t61h5rie...
... 1061.1. Conceptul infracliunii de
tdlhdrie
... 1061.2. Sediul
materiei...
... 1072.
Organele judiciarecu
atribuliiin
faza de urmdrire penalIqi
competenlaacestora...
... 1083. Probleme ce trebuie lSmurite de cdtre organele de urmlrire penalS cu ocazia cercetdrii infracliunii de
t6lhdrie....
.... 1093.1. Locul qi timpul sdvdrqirii
tdlhariei
... 1093.2. Principalele moduri
de
operare folositede
autori pentru sdvdrgirea infracliunilor detdlhdrie
... 1113.3. Bunurile gi valorile care au fost sustrase, precum gi celelalte urmlri ale sdvdrqirii
infracliunii..
... 1143.4. Destinalia bunurilor gi valorilor sustrase gi posibilitatea de recuperare a prejudiciului
calu2at...
... 1153.5. Identificarea, urmdrirea qi prinderea
autorilor
... 1163.6.
Cauzele.qi
lmprejurdrile careau
determinat, favorizatori
?nlesnit sSvdrqireat6lhdriei
... 1 17 4. Activitd{ile care se intreprind pentru administrareaprobelor....
....,... I 18 4.1.Cercetarealafalalocului
... 1184.2.Identificarea qi ascultarea martorilor. Audierea persoanei vdtdmate ... 120
4.3. Dispunerea constatbrilor
medico-1ega1e...
...'. 1234.4. Ascultarea invinuililor sau
incu1pa1i1or...
...1244.5. Efectuarea de
perche2i1ii...
...'....1764.6. Constatarea infracliunii
flagrante...
...'...'. 1285. Alte activitSli ce se intreprind pentru administrarea
probelor...
... 1305.l.Dispunereaconstat5rilortehnico-qtiin1ificesauaexpertizelorcriminalistice... 131
5.2. Etapele ascultdrii invinuitului sau
inculpatului...
... 1315.2.1. Verificarea identit5lii civile a invinuitului sau inculpatului...131
5.2.2. Ascultarea relatirii
1ibere...
...1325.2.3. Adresarea
de
?ntreb6rigi
ascultarea r6spunsurilor invinuitului sauinculpatului..
...132CAPITOLUL
IV.
ASPECTE PRIVIND INFRACTIUNILEDE
CORUPTIE $I CELE ASIMILATEACESTORA
...1341. Explicalii
preliminare..
...'.. 1342. Aspectele comune ale infracliunilor de serviciu sau in leglturd cu serviciul... 135
2.1. Infracliuni asimilate infracliunilor de
corup{ie
'... 1363. Probleme pe care trebuie sa le clarifice
ancheta...
...1373.1. Activitatea infraclionaldlncazti
luirii
demi16...
....'... 1373.2. Calitztea persoanei care a pretins, a primit, a acceptat ori nu a respins 3.3. Activitatea ilicitd a
f8ptuitoru1ui...
... 1413.4. Scopul activitalii
infrac{ionale
... 1433.5. Banii qi foloasele ce au constituit obiectul activitdlii
i1icite...
....1443.6. Existen{h concursului de infracfiuni gi posibilitatea extinderii cercetdrilor pentru alte fapte qi
ftptuitori..
...1464. Activitdlile care se intreprind pentru administrarea
probelor....
...1474.1. Constatarea infracliunii
flagrante...
...147,
4.2. Verificarea gi ridicarea de obiecte qi inscrisuri...:...
... 150Dispunereaconstatdrilortehnico-qtiinlifice gi expertizelor
...
... 1514.3. Ascultarea invinuitului sau inculpatului
...
... 1515. Alte activitdli ce se lntreprind, in raport cu specificul
cauzei
... 1526. Aspecte specifice ale activitafli de urmirire penald ce se desfbqoarl pentru administrarea
probelor....
... 1527. Traficul de
influenf5.
... 153CAPITOLUL V. INVESTIGAREA CRIMINALITATI GENERATE DE DETTNEREA $I TRAFICUL
IICrT
DEDROGURT
... 1541. Etiologia toxicomaniei
...-...
... 1551.1. Considera{ii
generale
... 1551.2.
Dependen1a...
... 1561.2.1.
DependentapsihicA..
...1561.2.2.Dependen1afizic6....
...1561.3. Tipuri de dependente
...
... 157L3.1. Dependenla de tip
morfinic
...,...1571.3.2. Dependenta de tip
cannabis
...1581.3.3. Dependenla de tip cocainic
(cocainomanie)...
...1591.3.4. Dependenla de tip
amfetaminic...
...1591.3.5. Dependen{a de tip
solvent....
...1601.4.
To1eran1a...
... 1611.4.1. Toleran{a
dobdndit6...
...1611.4.2.
Tolerantpnaturald,....
...1622. Cauzele consumului de
droguri...
...1622.1. Aspecte
generale...
...:... ...,... 1622.2.Trafroul cu
stupefiante...
... 1632.3. Mijloacele de informare ln
masd
... 1632.4. Aganizaliile criminale
...
...1642.5. Alte cauze ale traficului ilicit de
droguri
... 166CAPITOLUL VI. METODOLOGIA CERCETARII INCENDIILOR $I
EXPLOZ[LOR...
... 1681. Incendiul
-
noliune, cauzetehnice...
... 1682.1. Cauze tehnice ale
incendii1or...
...,...1712.2.Foctxile
deschise
...1722.3. Corpurile incdlzite qi
supraincdlzite...,.
...- 1742.4. Sc6ntei de materiale combustibile qi de la
suduri
... 1752.4.1. Sc6ntei de materiale combustibile (carbune, lemn, plioase etc.)...175
2.4.2, Scdnteile produse de la sudur[ gi luulrile cu
flaclri...
...1762.5. Scdntei gi arce
electrice...
... 176il i:;fJtrlli:l :::: ::::::::::: :: :: :::::
::::: ::::::::::: :: :::::
11'r 2.8. Scdntei mecanice.:...
...1792.g.Explaziapi
rlbufnirea
... 1802.10.
Autoaprinderea
... 1802.11. Reaclii
chimice
... 1823. Incendiul provocat
intenlionat...
....1824. Scurte consideralii despre fenomenul
,ARSON'...
... 1845. Aspecte nolionale cevizeazdfenomenul
exploziilor
... 1876. Particularitdlile cercetbrii la fap locului lncanil incendiilor qi explo2iiIor... 190
6.1. Acliunile concrete desftqwate dupi lichidarea incendiului...
l9l
6.2. Cauze carc pot conduce 1a nesolulionarea unor situalii de acest 9en... 1926.3. Categorii de urme care pot fi descoperite cu ocazia cercetdrii lafa\a locului
in
cazulincendiilor qiexploiiilor...-...
... 1936.3.1. Principalele urme ale incendiilor qi
exploziilor
...1936.4. Fixarea rezultatelor cercetdrii la fala locului
...
... 1956.4.1. Regulile dupl care se face descrierea in procesul-verbal sunt urmdtoarele:...196
7. Fotografia judiciar
operativ5...
... 1978. Aspecte ce vizeazd identificarea victimei qi dispunerea expertizelor medico- legale
...
... 1999. Cerinle privind cercetaf,ea urmelor de incendii qi
explozii....
... 20010. Activitdlile desJbqurate pentru cercetarea urmelor incendiilor gi exploziilor ...204
11. Metode gi procedee de cercetare a urmelor incendiilor gi
exploziilor
...206I 1.1 . Noliuni
generale...
...206I 1.2. Metode qi procedee folosite la fap locului gi in laborator... ...207
12. Dispunerea constatdrilor tehnico-qtiinlifice qi a expertizelor ... ...'...209
CAPITOLUL VII.
METODOLOGIAINVESTIGARII
INFRACTIUNILOR LEGATE DE FOLOSIREA INFRASTRUCTURIIRUTIERE
,...212l.
Generalit6li...
...2122. Investigarea infracfiunilor de punere in circulalie sau conducere pe drumurile publice
a
unui autovehiculori
remorci neinmatriculate saua
unui tramvai neinregistrat ori cu num6r fals deinmatriculare...
...2172.1. Probleme ce trebuie clarificate prin investigarea criminalisticd... 218
2.2. Activitirli ce trebuie intreprinse in vederea administrdrii probatoriului ...220
3.
Investigarea infracfiunilorde
conducerepe
drumurile publicea
unui autovehicul care nu are drept de circulafie in Romdnia sau a unui autovehicul al cdrui certificat de inmatriculare a fost re{inut qi de conducere a unui autovehicul sau a unui tramvai pe drumurile publice de cStre o persoand flrd sd posede permis de conducere saucu
permis necorespunzitor categorieidin
care face parte autovehicululrespectiv....
...' 2223.1. Aspecte de naturi
juridici...
...2223.2. Probleme pe care trebuie sI le l[mureasc6
investigarea...'...
....2243.3. Activitdli specifice caxe se intreprind pentru administrarea probelor ... ...'.'... 227
4.
Metodologia investigdrii criminalisticea
infracliunilorde
conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau kamvai de cdtre o persoand care are o imbibalie alcoolic6 ce depdqeqte 0,80 gA alcool pur in aerul expirat sau caxe se afl6 sub influenla unor substanleori
produse stupefiante sau medicamente cu efecte similareacestora
... 2304.1.
ReglementareajuridicA...
...2304.2. Probleme ce trebuie clarificate pe parcursul
investigdrii..
...2325. Metodologia investiglrii infracliunilor de pdrlsire a locului accidentului fbra lncuviinlarea poliliei ori a procurorului care efectueazdcercetarea locului faptei gi a consumului de alcool sau de produse stupefiante sau a medicamentelor cu efecte
similare acestora dupS producerea unui accident de
circulalie.
... 2385. 1 . Unele considerente privind reglementarca
jundicd,
... 2385.2.
Probleme specificepe
care trebuiesI le
ldmureascd investigarea criminalisticd...
...2415.3. Activitdti specifice ce se intreprind pentru administrarea probelor... ...243
6. Metodologia investigdrii criminalistice a infracliunilor de neindeplinire sau indeplinirea defectuoasi a atribuliilor de verificare tehnicd ori inspecfie tehnicd a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor
ori
de repararea
autovehiculelor av6nd urme de accident, frrdafioizfiie
eliberat[ depolilie
...2456.1.
Reglementareajuridic6...
...2456.2.
Probleme specificepe
caxe trebuiesd le
ldmureasci investigarea criminalisticl...
...2466.3. Activitili ce se intreprind pentru administrarea
probelor
...2487. Metodologia investigdrii celorlalte infracliuni prevdzute de codul rutier... ...250
7.1. Probleme de naturd
juridicd...
... 2507.2. Probleme specifice pe care trebuie sd le ldmureascd investigarea acestor
infrac1iuni....
...2517 .3. Activitdli ce se intreprind pentru administrarea
probelor
...2538.
Metodologia investigdrii infraqiunilor prevlzute de O.U.G.rtr.
10912004 (pentru completarea Coduluipenal)...
...2538.1.
Reglementareajuridic5...
...2538.2. Probleme specifice pe care trebuie sd le limureascd investigarea acestor
infracfiuni....
...2558.3. Activitdli ce se intreprind pentru administrarea probelor ...;... ...257
METODOLOGI,A INVESTIGARII INFRACTIUNII DE OMOR sAvAn$IT CU PREMEDITARE
1. ASPECTE
GENEMLE
PRIVINDINFMCTIUNILE
CONTRA VIETIIl. I.
Aspecteintroductfue
Una dintre dezbaterile clasice din domeniul drepturilor omului este cea legatd de dreptul la
viali.
Paradoxal, tocmai dreptul lavia![ -
un principiu esenfial, constituind condilia indispensabild de a exercita celelalte drepturi gararrtate, nu se bucuri de stabilirea unor frontiere bine determinate. Acest lucru este datorat, in principal, lipsei unei defurilii juridice a noliunii de ,,viald", nefiindincl
acceptati in mod unanim o asemenea definilie?n
documentele ipternalionale.Ezitdrile pe
acestplan
genereazd interpretdri qi incertitudini nedorite asupra protecliei acestui drept primar, considerat ca fiind ,,una din valorile fundamentale ale societllilor democratice".Pe plan intern, punerea in aplicare a unui sistem penal eficient presupune existenla unor
definilii
precise a nofiunilorla
care acest sistem penal sereferl
explicit: viafa, moartea, persoana,fiinla
uman[. Acest aspecta
fost adusin
discufie de exemplu ?n Fran{a, unde cuprilejul
dezbaterii infracfiunilorla
Legea bioetic[ privind respectarea corpului uman, legiuitorul franceza
conqtientizat neajunsurile legate de lipsa acestor defini1ii. Frontierele dreptuluila
viatd r[m6n imprecise, relativla limita
inferioarl a acesfui drept,fiind
neclar daci trebuiesI
ne referim la momentul naqterii sau cel al concepliei.Declarafia Universali a Drepturilor Omului, adoptat[ de c[tre Adunarea Generall a
ONU la 10 decembrie Ig4S,precizeazl in articolul3:,,orice
fiinfi
are dreptullaviald,la
libertate gila
securitatea persoanei sale".in
Pactul Internalional privitorla
drepturilecivile gi
politice (adoptatla
12 decembrie 1966) se precizeaz|la
articolul6,
intr-o formulare asemin6toare: ,,drepfulla
viayd este inerent persoanei umane. Acest drept trebuiesi fie
protejat de lege. Nimeni nu poatefi
privatin
mod arbitrar de viala sa".Observdm cd documentele amintite nu definesc noliunea de
,yialt',
antrendnd deci qiambiguit6lile legate de frontierele qi recunoagterea acestui drept. Convenfia Europeani a Drepturilor Omului perpetueazl aceeagi nebuloasd, articolul 2 prevdzdnd
c[:
,preptul la viafi al oricdrei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poateft
catnatd cuiva in mod intenlionat, dec6t in executarea unei sentin,te capitale pronunfatl de un tribunal in cazul lncare infracliunea este sanc{ionati cu aceast[ pedeapsi prin lege.
Convenlia Americani a Drepturilor Omului, adoptatd la 22 noiembrie 1969 la San Jose (Costa Rica), merge cel mai departe ln acest domeniu, afrm6nd in articolul4: ,,orice persoanl are dreptul la respectarea vie]ii sale. Acest drept trebuie
si
fie protejat de lege,in
general incepdnd din momentul concepfiei". De la inceput, dezbaterile au vizat, in principal, dreptul la avort, stabilirea acestei limite inferioare a dreptuluilaviall
inhdnd in contradicfie cu dreptul femeilor de a renunfa, in anumite condifii, la sarcinl.Concluzia este
ci
textele internalionale enunfd dreptul lavia[d, dar ezitd,in a defini in mod exact noliunea de ,,viafd". Dificultatea stabilirii precise unei asemenea definilii esteevident[, miza
fiind
important[ c6nde
vorbade o
dezbatere unde se introduc gi inteffereazd considera{ii filosofice, religioase, tehnice qi, mai recent, bioetice. De'aceeanici
doctrinajuridicl
nu aduce precizdriin
acest domeniu, mulfumindu-se sd constate ambiguitnlile legislative in acest sens sau sd afirmeci
dreptul la via[E este un principiu esenfial, condilie a exercitirii celorlalte drepturi gararrtatr-.Infracliunile contra
vielii
se cxacterizeazi, in principal, prin elemenful lor material ce const[in
atingerea valorilor sociale ocrotite de lege. Aceast6 atingere poate avea consecin{a cea mai gravd, adicr stingerea vie{ii gi desfiin}areafizicda persoanei.Gradul de pericol social pe care
il
reprezintd" faptele incriminate sub denumirea generic[ de ,,omucidere" este deosebit de ridicat, ele pundndin
primejdie nu numai securitatea fiec6rei persoane,ci
implicit, a intregii colectivitili. Aceasta deoarece,fbri
asigurarea cadrului Iegal care garanteazl respecful pentru viala persoanelor,
nu
esteposibil6 o liniqtit[ convietuire, atdtlanivel microsocial, cAt gi la nivei macrosocial.
Cu toate cd faptele contra vie{ii persoanei lezeazd grav aceleaqi relalii sociale, fiind susceptibile de a avea carezttkat moartea unei persoane, gradul de pericol social pe care
il
prezint[ fiecarediferi, in
raport cu forma de vinovdfie, relaliile dintre fbptuitor qivictim6, modul
in
care s-a sdvdrgit infracfiunea. Este de observat faptulci
deosebiriie menlionate se rdsfrAng at6t asupra sancfiunii, c6t qi a conlinutului incriminirilor.Codul penal rom0n,
in
articolele 174-179 incrimineazl faptele care aduc atingerevielii
omului, ca atribut fundamentalqi
indispensabilal
persoanei umanegi
de care depinde existenfa qi fiin{a sa.Aceste incrimindri sanctioneazd
cele mai
grave atentate impotriva persoanei:omorulr, omorul calificat2, omorul deolebit
a. giuf, p.*.;.id".;rf ;il;;; &;;;d;;
determinarea sau inlesnirea sinuciderii6.
Aplrarea persoanei gi, indeosebi a vielii, constituie o preocupare constante, comun6 tuturor sistemelor de drept. In orice or6nduire socialS viala a fost bcrotiti de lege, nu at6t ca fenomen biologic ci, mai presus de toate, ca fenomen social, ca valoare primard qi absolutS
a
oricdrei societifi, cao
condilie indispens abilda
insdgi existenlef societ[1ii omeneqti. I.egea ocroteqte nu numai interesul fiecdrui individ de a trdi, de a-qi conserva qiprelungi viafa, dar mai ales interesul societdlii ca viala fiec5rui om
si fie
pistrat5 qirespectatl de ceilalli, conservarea
vie{ii
indivizilorfiind
hotlrdtoare pentru existenfa societ[fii care nu poatefi
conceputi decht ca fiind formatr dinindiviziniial{
.Inci
din cele mai vechi timpuri, fiecare grup social s-a preocupat s[ asigure prin toate mrjloacele ocrotireavielii
indivizilor, apelilndfie la
reguli tradilionale,la
reguli reli-gioase, fie la cele juridice.
Dintre mijloacele juridice de apdrarc, legea penal[
a
avvt, de timpuriu, un rol mai important, dreptul penal fiind forma cea mai energici de influenfare a relaliilor sociale qi de ocrotire a valorilor firndamentale ale societitii.' Codul penal al Romdniei, art. 174.
2 tbidem- 175.
3 lbidem',776.
4 lbidem.777.
s lbidem, 178.
6 lbidem, l7g.
7 V. Manzini, Tratatto di diritto penale italiano, volume otta.ro,Torirro,l937, p. g.
iwestigdrii Wacliunii
premeditme
Viafa umand este ocrotitl de legea penali intr-un cadru mai larg, acela al ocrotirii persoanei
qi a
principalelor ahibute ale acesteia:vialq
integritateafizicd gi
psihic[, s5nitatea, libertatea, inviolabilitatea vielii sexuale, onoarea. Fiecare din aceste insugiri ale persoanei constituie valori pe care statul de drept are menirea gi obligaliasi
le ocroteasc[,si
le asigure existenla gi dezvoltarea. Aceste valori nu reprezintd, realit[fi izolate, ci au o importan{I social6; injurul
gi pe baza 1or se formeazd, se desfrqoarl gi se dezvoltd relafii interumane, conferind acestor valori caracterul de valori socialel.Ansamblul faptelor
care aduc
atingerevalorilor
sociale menlionateau
fost incriminatein
legea penali,in Titlul
12 din Codul penal sub denumirea de ,,Infracfiuni contra persoanei".Dispunerea
in
acest mod a incriminlrilor line seama de obiectul lorjuridic
generic comun.in
cadrul acestui Titlu, faptele care aduc atingere fiecireia din valorile sociale constifutive a ansamblului de valori referitoare la persoana umand sunt incriminate in capitole distincte, finend cont de obiectul juridic comun al fiecirui subgrup.Cuprinderea acestor
incriminiri
intr-un capitol aparte line seama de existenfa unui obiectjuridic
comun al subgrupului infracliunilor contra vie{ii, gi anume acea sfer[ de relalii sociale care se formeazd qi se dezvolti in jurul acestei valori sociale, viafa omului.Concepdnd
vi ,i
ca o relaJie social5, se explicd de ce nu este posibilS incriminarea gi sanclionarea incerclrii de sinucidere. Aceasta nu e de conceput, nu pentruci
o persoani nu ar avea dreptul si-gi ridice viafa, ori pentruci
sinuciderea nu arfi in
contradiclie cu interesele persoanei sauc[
fapta nu arfi
de naturlsi
alarmeze societatea, ci pentruc[
in aceasti situalie nu poatefi
vorba de o relalie sociali cu privire lavial[.
O persoani nu poate stabili relafii sociale cu sine insiqi, ca urnare, lipsepte obiectuljuridic
special alocrotirii
penale,adici relalia sociali
carese
creeazdtn jurul
acesteiaqi
confer[semnificalie acestei valori devenind astfel o valoare social[3.
1.2.
Cadrul
legal aIomorului
Omorul
a fost
incriminatin
toate legislafiile, deoarece asemenea fapte au adus dintotdeauna atingere celui mai important ahibut al persoanei, viala. Punerealn
pericol sau suprimareaviefii
persoanei au fost comb[tute nu numaidin
punct de vedere al intereselor victimei, dar mai ales pentruci
asemenea fapte prezentau un pericol pentru intreaga societatea.Legea penal6,
ca
expresiea voinlei societifii, apiril vi4a
omului,nu ca
bun individual,ci
ca bun social, ca o valoare supreml pentru existenfa colectivit[{ii insigi.Aceasta
d[
dreptul legiuitorului s[ pretindi tuturor cet[fenilor s[-gi apere reciproc viala gis6 se ablin6
de la
orice faptece ar
aduce atingere acesteivalori
sociale, implicit intereselor vitale ale comunitefi i.Omorul, aga cum apare definit de legea penal6s, constd
in
uciderea unei persoane.Prin conciziunea lui, textul este tipic confinutului nominal de infracfiune (pentru definirea
I Al. Boroi, Infracliuni contra vielii, Ed. NationalS, Bucureqti, 1996,p. 13.
'Codul penal al Romdniei, Titlul I, Partea specialS.
3 V. Manzini, op. cit.,p.8.
a Al. Boroi, op. cit.,p.20.
'Codul penal al Rom6niei, al,:t. 174.
laturii
obiective se apeleazd chiarla
denumirea acliunii infracfionale, fhrb niciun alt element ajutitor). intr-o exprimare ceva mai cuprinzdtoarc, omorul ar puteafi
definit ca ,,fapta persoanei care, cu intenfie, ucide oalt[
persoanA"l. Nicio asemenea definilie sub un anumit aspect nu arfi
completi, deoarece nu ar scoatein
eviden!6 toate elementele conlinutului juridic al infracliunii de omor (ar evidenlia doar actul de violenli asupra altei persoane, dar nu gi rezultatul constAnd din moartea acelei persoane, precum qi raportul de cauzalitate dintre act qi rezultat).Daci totuqi legiuitorul rom6n ar prefera sI foloseasc[ o exprimare eliptici, explicalia hebuie ciutatd
in
faptulci
nu a socotit necesar[ descrierea qi mai amplS a conlinutului incrimin6rii.in
definirea omorului, legiuitorul se folosegte de insuqirea obiectivd a substantivului provenit dintr-un verb (uciderea) pentrua
comprimain el
descrierea ac{iunii (manif€starea de violenJd fald devictimi),
rezultatul imediat (moartea victimei), c6t qi legitura de cauzalitate dintre fapti qi rezultat.O
asemenea tehnicdmai
folosegtelegiuitorul gi in caztil altor
incrimin[ri (distrugere4 lipsirea de libertate etc.). Cu acest mod de exprimare legiuitorul opereazi nu numai in definirea variantei simple a omorului, dar gi a variantelor de specie, precum gi a variantei agravante a omorului.Degi infiacliunea de omor
prezinti
intotdeauna aceleagi caracteristici,qi
anume, existenla unei acfiuni (inacfiuni), comise cu intenlia de a suprimaviata unei persoane, acliunece
areca
rezultat moartea victimei,in
realizarea sa concreti, acliunea sau inacfiunea poate prezenta unele particularitSfi, dupi cum, in jurul faptei tipice se gupeazd diferite elemente, sporindu-i gradul de pericol social. Legea prevede imprejurSri care constituie elemente circumstanlialein
conlinutul infracliuniide
omor,creind
astfel anumite modalit5fl normative agravate ale acesteia. Elementele circumstan{iale se al[turdfie
laturii obiective a infracliunii,fie
laturii subiective. Alteori, imprejuririle agravate privesc subiectul activ sau pasiv al infracliunii sau relalia ce existd intre cei doi subiecli2.Potrivit Codului penal al Rom6niei, exist[ doud modalitdli normative, agravate ale omorului gi anume omorul calificat pi, respectiv, omorul deosebit de grav.
Astfel,
o priml varianti
agravatda
omorului care arela
bazd anumite elemente circumstanfiale descrise in norma de incriminare este reprezentatd de omorul calificat.Omorul calificat este fapta unei persoane care slv6rgegte
un
omorin
anumiteimprejuriri grave, anume prevdzrfie de lege. Aceastd faptd prezinti un grad de pericol social mai mare faJ[ de infrac]iunea de omor simplu, ceea ce explici incriminarea sa prin dispozilii separate
qi
sanc{ionareamai
sever[.imprejuririle
carejustifici
aplicareasancfiunilor mai severe sunt limitativ prevdzute de lege qi au caracterul unor circumstanle agravante legale speciale.
Potrivit legii penale, omorul calificat constl
in
uciderea unei persoanein
una din urmitoarele imprej urdri :- cu
premeditareart.
175lit. a), in
inlelesul obiqnuital
cuvdntului,o
faptl premeditatd inseamn[ o actiune indelung gdnditd sau desfrquratd pe baza unei deliberdri anterioare, a unei chibzuinfe anticipate;I V. Dongoroz q.a., Explicalii teoretice ale Codului penal romdn, vol. \il, Partea speciald, Editura Academiei RomAne, Bucureqti, 1971, p. 180.
2 V. Dongoroz q.a., op. crl., p. 186-187.
