PROPRIE ŞI INCERTITUDINI
Mihaela Steliana Munteanu1
1. Economia social ... la momentul prezent
Economia social este, f r discuţie, un concept nou în România, dovad mulţimea de definiţii care reflect percepţii, experienţe şi interese particulare. Ca şi în ţ rile în care eco-nomia social este o practic de zeci de ani, şi în România, apariţia „celui de-al treilea sector al economiei” nu a fost una impus de modele politice sau legislative.
În ceea ce priveşte principala cauz a „apariţiei”, între ţ rile europene mai dezvoltate şi România este o oarecare diferenţ : în Europa, economia social a fost dezvoltat ca un mecanism de întrajutorare între grupuri cu meserii similare (cooperative), cu nevoi similare (societ ţi mutuale), sau cu aspiraţii sociale similare (asociaţii şi fundaţii), pe când în România, economia social a ap rut ca reacţie la lipsa de servicii de integrare în munc a persoanei cu dizabilit ţi, la lipsa de susţinere finan-ciar din partea comunit ţilor pentru proiectele dezvoltate mai ales de organizaţiile neguvernamentale (ONG-uri) şi pentru care, de multe ori formal, autorit ţile îşi asumaser sustena-bilitatea pe termen lung, f r a respecta promisiunea aceasta. În condiţiile enunţate mai sus, adaptabile şi inventive, ONG-urile au început s acumuleze cunoştinţe şi infrastructur care s le permit deschiderea unui nou drum – crearea de structuri prin care s formeze beneficiari pentru viitoare meserii.
Cum piaţa muncii în România nu era, şi îndr znim s spunem c nici acum nu este, preg tit de absorbţia forţei de munc cu dizabilit ţi, ONG-urile s-au v zut în situaţia de a încerca s angajeze ele însele o parte dintre aceste persoane,
1
oferindu-le în schimb nu doar venituri pe m sura muncii pres-tate, ci şi un întreg pachet de asistenţ pentru integrarea în munc ... aşa cum au v zut „ONGiştii” la colegii lor din Europa.
Aşadar am identificat, ca principal cauz a apariţiei econo-miei sociale în România, incapacitatea statului de a canaliza resursele pentru asigurarea unor servicii sociale adecvate şi diversificate în vederea incluziunii, în special a persoanei cu dizabilit ţi.
În lipsa cadrului legislativ care sa includ în grupul ţint al economiei sociale mai multe categorii de persoane, şomeri de lung durat , persoane care au fost private de libertate, per-soane care au avut probleme de s n tate un timp îndelungat, foşti consumatori de droguri, imigranţi etc., aşa cum aceasta funcţioneaz în multe ţ ri europene, în România serviciile de economie social s-au dezvoltat în special pentru persoanele cu dizabilit ţi.
Un factor favorizant pentru dezvoltarea unidirecţional c tre acest grup ţint îl constituie şi Legea 448/2006 privind protecţia
şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap1 care, deşi nu a fost prima reglementare cu scopul facilit rii integr rii profesionale a persoanelor cu dizabilit ţi, din punct de vedere al incluziunii are valoarea unui document care a oferit un statut clar primelor entit ţi care au dus la dezvoltarea domeniului de economie social , respectiv a unit ţilor protejate.
Ateliere vocaţionale, ateliere protejate, unit ţi protejate şi unit ţi protejate autorizate au ap rut pe rând, într-o dezvoltare timid , precaut şi empiric .
Pornind de la nevoia de servicii şi schimbul de experienţ cu structuri de economie social din state dezvoltate ale Europei, grupul ţint s-a extins spre persoane din familii dez-avantajate social şi/sau romi, f r a exista îns un minim suport legislativ pentru aceast nou direcţie.
1
Acesta este contextul larg în care s-a conturat „Util Deco” o iniţiativ în economie social a Fundaţiei „Al turi de Voi” România1.
2. Istorie şi prezent
Începând cu anul 2002, organizaţia pentru care lucrez (Fundaţia „Al turi de Voi” România/ADV România) desf şoar programe şi proiecte de asistenţ direct şi indirect , campanii de informare şi educare pentru s n tate, de educarea şi schimbare a comportamentului, campanii de prevenire a transmiterii infecţiei cu HIV realizate în diverse medii, lobby şi
advocacy la nivelul autorit ţilor locale, judeţene şi centrale
pentru respectarea drepturilor persoanelor infectate cu HIV şi asistenţ juridic gratuit pentru beneficiari în vederea obţinerii drepturilor pe care aceştia le au.
Timpul şi r spunsul ştiinţei la provocarea HIV au f cut ca în acest moment în România s tr iasc peste 10.000 de persoane infectate, unii neajunşi în stadiul de SIDA, persoane care pot, din punct de vedere al st rii de s n tate, s aib o viaţ profesional activ dac societatea le permite, dar care au un accentuat handicap provenit din experienţele anterioare de a se integra profesional.
Iniţial, în anul 2004, am demarat realizarea unor ateliere de terapie ocupaţional pentru grupul de beneficiari al ADV România şi astfel s-au conturat primele activit ţi de formare în ceea urmau s devin ulterior domenii de activitate ale unit ţii protejate Util Deco. Cu sprijinul financiar al fi nanţatorilor externi şi cu un parteneriat solid între noi şi Direcţia General de Asistenţ Social şi Protecţia Copilului Iaşi au luat fiinţ 4 ateliere de terapie ocupaţional : pictur , art meşteşug -reasc , calculatoare şi leg torie manual .
1
În anii urm tori respectiv 2007-2009 atelierele de terapie ocupaţional au fost replicate la Constanţa şi Târgu Mureş, fiind dezvoltate înc dou domenii: confecţionarea de lumân ri decorative şi croitorie.
În aceeaşi perioada au fost înfiinţate şi autorizate unit ţi protejate la Iaşi, Constanţa şi Târgu Mureş sub numele generic
Util Deco, ca secţii interne ale Fundaţiei „Al turi de Voi”
Româ-nia şi au fost realizate primele angaj ri din rândul propriilor beneficiari, respectiv 19 tineri, toţi formaţi în atelierele de terapie ocupaţional ale fundaţiei.
Evoluţia unit ţilor protejate în urm torii ani a fost dificil , dar rapid şi în mod special facilitat de implementarea a dou proiecte finanţate prin Fondul Social European: Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Primul pas spre o viaţ independent ” şi „Alianţa pentru dezvoltarea economiei sociale”, proiecte care au permis îmbun t ţirea infrastructurii unit ţilor protejate, continuarea programelor de formare pentru persoanele cu dizabilit ţi, realizarea de schim-buri de experienţ cu structuri similare din state europene şi dezvoltarea de instrumente de comunicare şi comercializare a produselor şi serviciilor Util Deco, proprii sectorului business.
Ast zi aceste unit ţi protejate înseamn 30 de locuri de munc pentru persoane cu dizabilit ţi, un grup de specialişti care ofer suport acestor angajaţi, şase domenii de activitate prioritare: pictur , art meşteşug reasc , calculatoare, leg torie manual , lumân ri decorative şi croitorie, o ofert bogat de produse şi servicii, desfacerea prin departament de vânz ri c tre clienţi corporate, şi, prin magazinul online www.utildeco.ro sau magazinul social din Târgu Mureş c tre clienţii persoane fi zice.
3. De la asisten social la business
de care au nevoie, unde poate fi g sit aceasta, sunt întreb ri care ne preocup .
Am încercat s r spundem parţial la aceste întreb ri prin realizarea unui studiu la nivel naţional în anul 2010, între structurile de economie social . Respondenţii identificau în studiul respectiv, ca impediment în dezvoltarea activit ţii lor, lipsa de experienţ a sectorului care a debutat de cele mai multe ori ca activitate de asistenţ social şi a evoluat pe fondul modific rii nevoilor beneficiarilor direcţi ca activitate economic de inserţie a grupurilor vulnerabile.
Un alt r spuns g sit la întreb rile noastre a fost atunci când am analizat modalitatea în care se prezint unit ţile protejate la evenimente de promovare a produselor1, în ce m sur pro-dusele acestora sunt vandabile, în ce m sur se poate vorbi de marketing profesionist şi care este reacţia mediului business faţ în faţ cu produsele din unit ţi protejate. Observaţiile directe f cute în zona de expoziţie precum şi dialogurile din cadrul evenimentelor asociate, au dus la urm toarele concluzii: unit ţile protejate produc în mare parte produse de tip hand made, unicat sau de serie mic , aşadar, faţ de care ar fi de aşteptat ca firmele s aib un interes sc zut pe termen lung. O alt concluzie obţinut este aceea c marketingul produselor este de multe ori înlocuit cu povestea beneficiarilor, substituţie consi-derat formula optim de c tre cei de la unit ţile protejate şi deseori lipsit de interes în faţa mediului de afaceri, care caut întâi produse de calitate, executate şi livrate la timp, un preţ bun
şi abia apoi susţinerea unei cauze sociale.
Am f cut publice aceste concluzii şi dovada capacit ţii de adaptare a unit ţilor protejate a fost c , la a doua ediţie a Târgului Naţional al Unit ţilor Protejate, realizat la Constanţa, în luna august, 2011, participanţii au prezentat produse adap-tate mai bine cerinţelor pieţii, standurile au avut aspect comer-cial, iar promovarea a reflectat existenţa unor minime noţiuni de marketing, fiind pus un accent mai mare pe produs decât pe
1
povestea lui. La aceste evenimente au fost investigaţi şi consu-matorii care au spus c sunt interesaţi prioritar de utilitatea produselor, calitate şi preţ şi abia în ultimul rând de povestea celui care le face. Concluzia decurge logic contrar a ceea ce consider persoanele care lucreaz în asistenţ social , cari-tatea nu vinde pe termen lung şi nu aduce clienţi. Deşi practica arat c exist o evoluţie în sensul dorit sectorul caracterizat de o slab desfacere a produselor şi serviciilor unit ţilor pro-tejate autorizate, ceea ce atrage dup sine necesitatea punerii unui accent deosebit pe adoptarea unor strategii de vânz ri şi a unui marketing eficient.
O alt concluzie obţinut empiric este legat de randamen-tul unit ţilor protejate autorizate, ceea ce face ca interesul pentru contracte cu acestea s fi e mic, chiar în condiţiile existenţei facilit ţilor de la Legea 448/20061.
La aceasta se adaug faptul c , în piaţ , oricine reprezint o structur de economie social are şi problema vehicul rii unor termeni dificil de perceput: economie social , unitate pro-tejat etc., sau care nu au o conotaţie favorabil ideii de cali-tate, profesionalism, business. Din acest motiv se impune ca necesare şi activit ţi de promovare de tip relaţii publice eficiente.
Ca în orice domeniu insuficient reglementat au ap rut şi practici incorecte materializate prin concurenţa neloial f cut de unit ţile protejate autorizate înfiinţate de SRL-uri care practic preţuri de dumping sau, profitând de lipsa suprave-gherii de c tre stat, încheie contracte de distribuţie, chiar dac legea nu le permite.
O alt practic pe care unit ţile protejate autorizate au denunţat-o public la evenimente în domeniu, se refera la valorificarea persoanei cu dizabilit ţi doar ca aduc toare a unor facilit ţi, situaţie uşor de dovedit prin analizarea cifrei de
1
afaceri uriaşe pe care o pot avea unit ţi protejate autorizate raportate la faptul c au sedii în apartamente şi doi-trei anga-jaţi. Un calcul simplu ne arat c num rul de angajaţi în struc-turile de economie social , dac avem în vedere informaţiile oficiale, este în medie de 1,5 angajaţi persoane cu dizabilit ţi pe unitate protejat .
4. Viitorul
Economia social este un domeniu care se afl la interfe-renţa dintre economia clasic şi asistenţa social , un domeniu în dezvoltare, în care, în România, exist mai multe modele practice, decât legislaţie.
La nivelul Uniunii Europene, în 2005, se estima c eco-nomia social genereaz 4 la sut din PIB prin implicarea a peste 11 milioane de persoane, reprezentând 6,7 la sut din totalul forţei de munc angajate la acel moment, ceea ce dove-deşte c investiţia în acest domeniu poate avea o mare impor-tanţ pentru economiile naţionale.
Pentru compensarea acestor sincope şi dezavantaje, având în vedere potenţialul acestui sector al vieţii economice, structuri similare din Uniunea European beneficiaz de m suri finan-ciare şi fi scale de susţinere, în consonanţ cu politicile de ocupare naţionale.
În România, Legea Economiei Sociale – considerat fina-lizat , dar neadoptat înc –, prevede o serie de facilit ţi fi scale pentru economia social , numai c : în condiţiile unui buget de austeritate, în situaţia în care (din câte ştim) în elabo-rarea acestei legi nu au fost consultate toate ministerele impli-cate şi în lipsa unei voinţe politice pentru susţinerea actului normativ, la care s-ar mai ad uga iminente modific ri (în
