Despre schimbare la nivelul bibliotecilor în era globaliz rii
Dr. Octavia-Luciana Porumbeanu Catedra de tiin ele Inform rii i Document rii, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure ti
E-mail: octavialuciana@yahoo.com
Dr. Octavia-Luciana Porumbeanu este lector la Catedra de tiin ele Inform rii i Document rii de la Facultatea de Litere a Universit ii din Bucure ti. Pred cursuri de managementul cunoa terii, utilizatorii de informa ii i documentare. Interesele sale actuale de cercetare sunt generarea cunoa terii la nivelul organiza iilor, cultura organiza ional i activit ile i comportamentul utilizatorilor în procesul de c utare a informa iei.
Rezumat
Articolul abordeaz tema bibliotecilor - organiza ii care au trecut prin numeroase transform ri de-a lungul timpului - în contextul schimb rilor generate de globalizare i dezvoltarea continu a tehnologiilor informa iei i comunica iilor i subliniaz faptul c , în aceste condi ii, bibliotecile trebuie s - i reformeze managementul, s - i adapteze în permanen serviciile i produsele pe care le ofer utilizatorilor pentru a- i men ine i consolida o pozi ie important pe pia a furniz rii de informa ie i a transferului de cunoa tere.
Cuvinte cheie:Biblioteci, Schimbare, Globalizare, Transferul cunoa terii
dezvoltat o strategie de comunicare a cunoa terii cât mai bun . În aceast zon bibliotecile pot juca un rol hot râtor.
Bibliotecile se num r printre cele mai vechi institu ii socio-culturale, cu un rol determinant în evolu ia civiliza iei umane prin func iile pe care le îndeplinesc: custodial , educa ional , estetic i informa ional . Ele fac parte din toate sistemele societ ii i de-a lungul secolelor s-au dovedit a fi parteneri ai schimb rii, intrând în paradigme noi de multe ori i trecând prin numeroase etape de dezvoltare care au dus la consolidarea pozi iei pe care o de in în societate.
Bibliotecile nu mai reprezint ast zi doar structuri de conservare si utilizare a rezultatelor crea iei umane, ele sunt structuri de rela ie cu utilizatorii lor, structuri deschise, flexibile. O serie de modific ri în organizarea func iilor i serviciilor lor provin din faptul c ele au încetat de mult s mai fie singura surs important de informa ie. S-au v zut astfel în situa ia de a trebui s fac fa concuren ei determinate de apari ia altor organiza ii specializate în transferul informa iei. Pentru a- i p stra pozi ia pe aceast pia , bibliotecile au trebuit i trebuie s - i îmbun t easc în permanen oferta de servicii i produse pe care le pun la dispozi ia utilizatorilor, s - i înt reasc rolul de furnizor de informa ii pe care îl au la nivelul societ ii.
O problem principal în privin a schimb rii este cea a ritmului i a cantit ii acesteia. Pentru a fi de succes, schimbarea necesit interac iune la nivelul factorului uman i coordonare la nivelul factorului tehnologic (Stueart & Moran, 1998). În biblioteci este nevoie de un management competent, modern, superior pentru a face fa for elor schimb rii. Aceste organiza ii trebuie s func ioneze bine i eficient, indiferent de condi ii, ele trebuie s furnizeze produse i servicii de calitate utilizatorilor lor. i se poate constata c de-a lungul diferitelor etape pe care le-au traversat în evolu ia lor, bibliotecile au adoptat i i-au adaptat multe elemente i principii de management din zona afacerilor, industriei etc. Acum putem vorbi de o maturizare a concep iei de management în sfera acestor organiza ii implicate în transferul de informa ii i este evident c în activit ile acestor structuri se aplic întreaga varietate de concepte manageriale existente: managementul tiin ific, managementul rela iilor umane, managementul cantitativ, managementul calit ii etc.
ca un sistem deschis care, primind informa ii din exterior, le transform i le pune la dispozi ia mediului social în care func ioneaz . Cei doi speciali ti consider c biblioteca dispune de o serie de subsisteme (subsistemul social, subsistemele psiho-sociale, subsistemul structural, subsistemul tehnic) care reac ioneaz la ciclul schimb rii. În biblioteci, accentul cel mai important în ceea ce prive te schimbarea ar trebui pus la nivelul proceselor de comunicare, participare i înv are, deoarece astfel se poate crea o cultur continu a inov rii în aceste organiza ii. (Pugh, 2000).
Globalizarea, cu toate schimb rile semnificative i rapide pe care le-a determinat în mediul economic i social, tehnologiile informa iei i comunica iilor i accesul global la informa ie, mediul tot mai competitiv, cre terea volumului informa iei electronice, toate au avut i continu s aib un impact profund asupra bibliotecilor, asupra profesioni tilor din aceste structuri i asupra educa iei i instruirii lor. Noile tehnologii au dus la îndep rtarea barierelor geografice i la crearea unui context bibliotecar global, la o societate interconectat . Au contribuit la tranzi ia de la o bibliotec tradi ional la una modern , electronic . Bibliotecile ofer în prezent o gam mult mai larg de servicii i produse, pun la dispozi ia utilizatorilor noi instrumente de informare i înv are. Metodele de furnizare a serviciilor s-au schimbat, de asemenea, evoluând odat cu societatea care se dep rteaz de modelele de comunicare formal bazate aproape exclusiv pe hârtie i se îndreapt tot mai mult spre informa ia i comunicarea electronic . (Sacchanand, 2000)
S-a spus c globalizarea amenin natura c r ii, deoarece acest fenomen stimuleaz economia i produc ia, dar nu informa ia i libertatea de a crea. ”Cartea rezist , dar pia a progreseaz ca o hoard . (…) B t liile în timpul globaliz rii nu mai sunt purtate pentru a cuceri noi cititori sau pentru a-i crea, ci pentru a nu permite pie ei s -i lipseasc de educa ie i pentru a nu le permite cititorilor s renun e la obiceiul de a privi cartea ca modalitatea de a se privi pe ei în i i.” (Martínez, 2004, p. 4-5)
Cuvântul scris, indiferent de forma sub care se g se te (manuscris, document tip rit sau document electronic) reprezint memoria omenirii i va continua s fie mult timp punctul central al activit ii bibliotecilor, indiferent de schimb rile care vor interveni. (Martínez, 2004)
Într-o epoc a globaliz rii, aceste structuri au în eles c este nevoie de reevalu ri i readapt ri, transform ri la nivelul tuturor activit ilor care se desf oar în cadrul lor, c este necesar o repozi ionare a lor în cadrul societ ii, o regândire i o dezvoltare continu a rolului i func iei speciali tilor în informare. Bibliotecile au nevoie de o cultur colectiv deschis pentru schimbare, o cultur în care înv area i creativitatea sunt apreciate i c utate i în care dobândirea de noi abilit i i cuno tin e este un proces permanent.
Bibliotecile prezentului difer de cele din trecut i cu siguran vor cunoa te multe alte transform ri i în viitor. Este un lucru cert c , pentru a putea face fa schimb rii continue i cerin elor tot mai specifice ale utilizatorilor de informa ie, trebuie s se adapteze în mod permanent la condi iile de pe pia a transferului de informa ii i s devin tot mai competitive. Managementul acestor structuri necesit o abordare complet diferit , caracterizat de elemente precum flexibilitate, lucru în echip i înv are continu .
În calitatea lor de organiza ii care contribuie masiv la procesul de generare de cunoa tere nou , la procesul de inovare prin prelucrarea, organizarea i diseminarea informa iilor, bibliotecile sunt o component major a industriei cunoa terii. Pe pia a global a cunoa terii, ele reprezint un segment important în sectorul surselor de cunoa tere i pot ac iona în vederea reducerii inegalit ii dintre ri, având în vedere c aceasta este accentuat de capacitatea de acces la cunoa tere i de capacitatea de a o exploata. Bibliotecile pot ac iona în vederea extinderii i aprofund rii cunoa terii.
Ocupându-se de secole cu achizi ia, organizarea i stocarea cunoa terii, bibliotecile î i pot extinde în momentul actual rolul în procesul de transfer al cunoa terii, î i pot consolida pozi ia pe pia a cunoa terii i pot contribui în mod semnificativ la edificarea unei societ i a cunoa terii func ionale. Pozi ia lor privilegiat decurge din faptul c de in capacitatea de a genera cunoa tere i de a o disemina, stimulând în acela i timp capacitatea societ ii, în general, de a o absorbi i utiliza. A adar, investi ia în aceste structuri echivaleaz cu investi ia în producerea de cunoa tere i utilizarea eficient a acesteia i, implicit, în construirea unei economii a cunoa terii puternice.
Beneficiind de o vast experien în satisfacerea nevoilor de informare ale utilizatorilor prin permanenta adaptare în timp a produselor informa ionale i prin implicarea utilizatorilor i colaborarea cu ei în multe activit i, bibliotecile î i pot g si cu u urin locul în noua economie bazat pe servicii i pe orientarea spre clien i.
Abilit ile pe care speciali tii din biblioteci le de in în ceea ce prive te extragerea, organizarea, filtrarea i diseminarea cunoa terii, experien a lor în activitatea de instruire a utilizatorilor îi recomand ca actori cheie în societatea actual bazat pe cunoa tere. Ei î i pot utiliza preg tirea, cuno tin ele i abilit ile pentru a ac iona în calitate de manageri ai cunoa terii. Societatea cunoa terii ofer pentru aceast categorie profesional i, de fapt, pentru întreg domeniul biblioteconomiei i tiin ei inform rii o oportunitate deosebit de a se dezvolta.
Bibliografie
FEATHER, John. The Information Society. A study of continuity and change.
Fourth Edition. London: Facet Publishing, 2004.
MARTÍNEZ, Thomás Eloy. The Book in Globalization Times. În: World Library and Information Congress. 70th IFLA General Conference and Council.
Buenos Aires, 2004. (CD-ROM)
PUGH, Lyndon. Change Management in Information Services. Aldershot: Gower,
2000.
SACCHANAND, Chutima. Workplace learning for information professionals in a changing information environment. În: 66th IFLA Council and General Conference. Jerusalem, 2000.
STOICA, Ion. Criza în structurile infodocumentare. Sensuri i semnifica ii contemporane. Constan a: Ex Ponto, 2001.
STUEART, Robert D.; MORAN, Barbara B. Managementul pentru biblioteci i centre de informare. Edi ia a 4-a. Bucure ti: Biblioteca Na ional a
