Anatomia sufletului - Constantin Necula

Editura

Apt, -

^SiAiu

tel.0745

I

679038; A766

I

530777 www.agnos.ro

e-mail: editura-agnos@y4hoo. com

rsBN

97 8-97 3-194r -36-3

PR. CotgsrANTIN NEcura

ANATOMIA 9UFLETULUI

Apare cu binecuvintarea

ips or. rAURJ,NTru srREzA

Arhiepiscopul

Sibiului

_9i

Mitropolitul

Ardealului

FdiwraAg,o+

Sibiu,20l5

Consilier editorial:

Conf, Univ. Dr. Lucian Grozea Redactor:

Raluca Toderel

Copertil

Andrei Rosetri

Conferinti susrinuti de Pr.

Con[

Univ.

Dr. Constanrin Necula (Facultatea de Teolo- gie Ortodoxi. Andrei _$aguna, Sibiu), la invi- tatia OTS (Organizagia Tinerilor din Sibiu), in Aula Facultitii de Medicini _{Sibiu, in 9} de- cembrie 2014.

Descrierea

CIP a

Bibliotecii Nagionale a Rom6niei

NECUIA,

CONSTANTIN

Anatomia sufletului

/

pr. confi univ. dr.

Constanrin Valer Necula.

-

Sibiu

:

Agnos, 2015

rsBN 978-97 3 -r9 4r -36-3 244

Anatomia sufletului

Teodora $p"rrr

^{Vreaa sd ua salut din}

partea organizayiei noAstre,

$

anume Orga- nimyia Tinerilor

din

Sibiu. Pennu cei carc nu

;tiu,

^{atocialia noastra} reprezintd un g%p de

tineri

care promoueaz.d uahrile tradilio- nale ab poporului romAn.

in

aceasta seara, dupd cum

ltifi,

^temlt

conferinpei nodstre este ,,rLnatomia sufletu-

lui".

Anatomia este

yiinla

carc studiaza

f-

inta umand din punct de uedere morfologic,

la niael

macroscop;c. Partea neudzuta de anatomie se poate srudia cu

djutonil

micro- scopalui optic sau electronic. Se poate pune intrebarea, a;adar, care sunt mndalltAylk

dr

studiere

a

sufletului? Exista, la

fel,

^{o petrte}

anatomica

/

^{o parte neudzuta?}

O alta afrmayie care mi-a placut foarte

mult

c,ind am auzit-o este cd omul nu are nrflet, ci ^este suflet

/

^dre

^trup...

ii

dau cuudntul, asadan Parintelui Con- stantin Necu/a,

inuitatul

nostt.u, cdre estu

Pr. Constantin Necula

nu

numai un cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Sibiu, ci este

/

^un

apropiat dz sufutek oamenilor

/

^ale

^tineri-

lor

tn special.

Va mulyumesc!

Pr. Conf. Unis Dr. Constantin

^Ne- cula: Sarut

mina;i

^eu!

Mi simt

cozonac, pentru

ci

ei cultiva

tradiliile rominegti. Mi simt

ca

un

co- zonac, dfan..,

cu

promovarea produselor tradiponale...

Mulgumesc mult, Teodora,

;i

^{si" stigi ci.}

penffu ^ea sunt, in primul

rind,

in seara asta,

aici,

ci

tot timpul mi-e rugine

si

o refuz.

V5. mulgumesc foarte

mult ci

ati venit

;i

^vreau

^si

ne intelegem

bine: nici nu

e

cazul ca intAlnirea

din

seara aceasta

si

o

numim

conferinpa. A9 vrea

sl

_;tiEi

ci

nu

mi-o

trec

in

Cumiculurn uitae

decit daci impreuni-vorbim.

Am

ales

si

ne-am

gindit

impreunS. la acest subiect de anatomie si ca sa

vi luim

ochii, e clar! Sunt foarte priceput la

titluri, numai ci

^astlzi,

^cind

^am

^vizut

^{afigul gi}

am vizur pliminii mei bolnavi cum

^se

reflectau

in

afig, aproape

ci

m-am speriat!

E

ceva

in

fata asta care funcgioneazi. mai altfel

decit in

general...

M-am

gAndit foarte

mult

ca, in, ^seara aceasta,

impreuni si

^{ne spunem}

unii

al-

Anatomia

sufetului

tora

ci

intotdeauna contS.m mai

mult

pe ceea ce nu vedem

din

noi decA.t pe ceea ce vedem

din noi. T}iim intr-o tari in

care

foarte

mult

ceea ce afisezi conteazi.

Unii au

afisat prostie

gi au pigir-o. Si le

dea Dumnezeu bine!

Adica intre trei si

sase

ani

si

ia pe ce au scris!AlEii afigeazi o gran-

dilocventi. uluitoare nimic spuni.nd. O

foarte mare parte

dintre

cei care incearci

si tragi

sforile

in

tara aceasta sunt rapetati cu

diplome, fari

a avea

niciun

continut.

Personal,

mi. revolt

de fiecare

dati

cnnd vid, Curriculum uitae

impinate

cu ror fe-

lul

de

titluri-titluru;uri,

penrru

ci

gtiu

ci,

de

obicei,

astea

nu

prea

mai spun

mare

lucru,

pentru

ci

^se

falsifici in

permanen-

ti ^raportul

de evaluare asupra

omului

gi

rapcirtul

societitii

asupra valorii

omului.

Ceea ce

mi

g6.ndesc

si vi pun la ini- rni. astizi

este incercarea

de a

identifica

impreunl

de ce e mai

important

sufletul nostru decnt tot ceea ce ne ofera societatea

din jur

gi de ce e

important si vi

cresreli

sufetul.

Suntem, cu voia

lui

Dumnezeu,

intr-o crizl majori din

punct de vedere al

imaginii

Bisericii ?n societate. N-avem a

ne feri!

Atitudinea

retardati. a unora

din timpul

campaniei electorale, atacul la ora de religie, care

ati

remarcat

ci

a

primit

o

hoti"rire

a

Curgii

Constitutionale tocmai

Pr. Constantin Necula

intre cele doua alegeri, adica ^daca nu

vrn-

teyi cuminyi, sa uedeyi ce ua faceml

-

^{hai sa}

vedem ce ne fac!

-

^{sunt doar cAteva}

^din-

tre

iealitigile

cu care se confrunta Biseri- ca noastri. astezi. Iar pe de

alti

parte este misiunea

umila

a

preotului

de a

fi lingi

oameni, de a sta

lingi.

oameni, de a

uii

l6.ngi oameni.

De

aceea m-am gAndit

ci

este

bine

si.

vi. spun, din punctul

meu de vedere, ca preot

;i

^{ca frate}

;i ^fiu

^mai

mare, citeva

ginduri

^legate de importan- fa aceasta a nevoii de a

vi

crefte sufletul.

N-avem

nicio

materie

in

gcoall ^{care s5"}

ne creasci. sufletul. Punct!

Nu

ne invagi.

nimeni si

fim

mame, nu ne invagi nimeni sa ea

hm taF, nu

ne lnvata

nlmenl cufn

sa

iubim, cum si nu urim,

n-avem

o

ma- terie de rezistenEa la gicanele profesorilor, la mediocritatea

lor,

n-avem

nici

ca pro- fesori

o

materie care si. ne invege la scoa-

li

^{cum e cAnd}

^scuipi

elevii pe materia ^pe care o

predai... Nu

suntem, de fapt, pre-

gitigi

deloc pentru viata! Ceea ce

invigim sunt formule, sunt

tapete de informagie, sunt, daci vreti,

link-uri prin

care si. acce-

sim, din cind in cind,

cAte ceva legat de

cultura noastri. Dar

n-avem

nicio

scari

interioari

care

si

ne

scoati din

afara

lu- crurilor in interiorul lucrurilor.

Si aceasta ne costi foarte

mult.

Foarte greu gisim, ca

Anatomia sufletului

oameni, motivagia

interioari pentru

care si merite

si murim,

nu doar si" tri"im, care

si ne

ingaduie

si putem

merge

mai

de- parte cu fruntea ^sus si

si

intelegem deplin

ci Pqtiul

Asta Care Se na;te

la

Betleem peste citeva zile ^e chiar un

Om

de treaba!

Migranrul

Asta celebru!Alergatul de dic- tator! Hristos este o

victimi!

Se nagte vic-

timi.

Se na;te victimd a unei societigi care pare

ci

n-are nevoie de El. Se mulrumegte

si;tie

pe de rost textele. Este foarte incdn- tata

ci

detine

traditiile.

Si-acum vedeti...

i .'

sunt

un pic ironic,

dar

nu mi

refer strict la

unii din

Biserica

Ortodoxi,

care au ace- ea;i

boali

ca cei din Vechiul Testament la vremea

intrupirii MAntuitorului

Hristos.

E sufcient ^cd auem tradiyia dz partea noas-

tra! Serios? E sufcient cd auem

lrozi

sa ne conducd! Serios? Problema

e ci ^nu

^mai

avem Betleemul

ia indemAni.

Betleemul

nu

este repetabil. Este irepetabila pouard a

unui

neam omenesc care

nu

si-a recu- noscut Dumnezeul

cind

S-a

intrupat.

_$i aducegi-vi

aminte de primele atirudini

fagi de Acest Bebelu; Ceresc. Nu?

E

ur-

mi.rit

de

un

dictator,

si

fie ucis,

;i

^devine

migrant,

penffu

ca fuge

in

Egipt. Iar apoi

un

^imigranr

in

propria

lui

gari

-

^pentru

ci

Se intoarce

in

propria gari, pentru a-$i ocupa

locul intr-un alt

oras

decit

cel

in

Pr. Constantin Necula

care S-a niscut. AEi

vizut ci

niciodata nu are cafte de

munci,

e

un

mic delincvent, pAni Ia urm5., pentru

ci

de la 12 ani, ^p6"na la 33, ^cAnd moare, este total impotriva

in-

tregii orXnduieli de

partid;i

^de stat.

Nu-L

simgi fuarte cuminte decAt

in

unele aspec- te: Dapi Cezarului ce-i

al

Cezaruhti... $i cam ^atd.t!

Nu vine

neapirat

si

revolugio- neze sistemul ca atare,

ci

vine

si

revolu- gioneze

oamenii

care

nu mai respiri in

sistem. Ba mai

mult

decAt atat, am fost

in siptiminile

trecute la colegii de la ELSA, de la Facultatea de Drept

-

ni;te copii ex- cepgionali de

la Drept! Ei, copii... Ni;te

domnigoare;i nigte domnigori de la

Drept

care sunt nigte oameni de excep$e, semn

ci DNA-ul

are urmagi!

Am

constatat cu

ei impreuni ci. Hristos

este

un Pqciri-

a;; o zi,

totu;i,

^{face pugcirie. Adic5.,}

^daci tot vorbim

despre

delinwenEl juvenili,

uebuie

si

ne

amintim ci

Hristos este un astfel

de

Delincvent

Juvenil,

^{degi delin-} cventul igi pierde juvenilitatea de obicei, Hristos nepierzindu-$i-o

niciodati!

Suntem in faga unei astfel de

provociri.

Viaga noastri nu are capete aga de

utor

^as- cunse.

$i

^atunci

cind

treci

la

rcacEia ana-

tomo-patologici

a

trup-sufletului,

^incepi

si

te sperii. De obicei, ajungem

in ultimi

instangi laanaJizamedicului; e drama

tu-

Anatomia sufletului

turor

medicilor

din

lume, ci. ei nu mai au ce face

in momentul cind

ajungem

la

ei sau au prea

putin

de fhcur si zic,

in

mare parte, eu fac atdt, dar Dumnezeu face mai

mub! Un control periodic la medic

nu duce la vindecarea

bolii,

ci la descoperirea gi tratarea ei

in timp.

Aceasta se intAmpli. si

in

Biserici! Su- fletele noastre

nu pot

si.

primeasci ris-

puns

la

l^ roate

intortochelile din

ele.

Nu

toate

frustririle

noastre

sunr

rezolvabile

prin vorbit cu ceilalti.

Biserica

nu-i

doar

un

spafiu

al

logo-terapiei,

ci al

Logosu-

lui intrupat,

Care face terapie cu o lume

intreagi. $i

^curn

omul

este concomirent cosmos

si

micro-cosmos sau,

daci

^vreEi, macro-cosmos

;i

micro-cosmos

-

^asta

de la Sfhntul

Maxim Mirturisitorul,

mai tare,

citire -,

intelegem pe

deplin ci

ror ceea ce se petrece

in

afara noastri., uneori, are rezultat

in interiorul nostru, de

cele

mai multe ori!

Se ri.sfri.nge

in interiorul

nostru!

Ci ^nu

^{pogi s5.}

fii,

de exemplu, un elev excepgional

intr-o ;coali ^mediocri,

pentru

ci

mediocritatea nu poate

fi

punct de reper

niciodad. Ci nu

pogi

si triiesti

la maximum

o

iubire

intr-o

lume care se

urigte.

Triiegti o iubire limitati

de urile celorlalgi.

Ci

^nu pogi sa

fii

sinatos

mintal intr-o

lume care a

luat-o

tazna si care cre-

ll

10

Pr. Constantin Necula

de

ci

^{e mai}

important' ;tiu

^{eu, procentul}

de

salarizare

decit procentul de

^jertfire de dragul celuilalt.

Ci. nu poli

^sa

trlie;ti intr-o

lume

normali -

^{gi o sPun}

ⁱⁿ

^Facul-

tatea de

Medicini!-, avind

medici-func- Eionari, care

sunt

obligagi

si

^{noteze, s5"}

raporteze

mai mult pe hirtie decit

fagi

citre

fagi cu tine,

intr-o

realitate

imediati

a cunoatterii beneficiarului muncii ^{sale ca} medic.

Ci

e nepermis

sl

ceri, de exemplu,

la

nesfAr;it

unui

profesor

si fie

senin la catedri,

in rimp

ce

tu ii

innegurezi

toatl

cultura pe care

i-o pui

la indemAni. Sun- tem, din acest punct ^de vedere, un produs al

lumii in

care

triim. Un

produs al mar- ginalizagilor care nu mai

vid nicio

scipa- re.

De

^aceea lumea s-a

3iturat ;i

^{a explo-}

dat;

rominii

explodeazd, din

25 in 25

de ani. Mergegi acasi gi scidegi

din

2014 25 de

ani, din 89 25

de

ani, din 64 25

^de

ani...

Si vedegi ce date istorice

vi

dau!

Vl

speriagi! Deci incercagi si. ingelegegi

ci in

mecanismul ^acesta al

lumii noi

nu _Putem interveni! Putem doar ^si.

triim

cu demni- tate

in

_{el 9i}

si

ne alegem ca,

in interiorul

nostru,

in

partea de anatomie personali, si. putem sa blocam inffarea

virusilor din

viaga noastri de

jur-imprejur.

Si-atunci, cu ce-i de inceput?

Unii

oa- meni spun

ci, daci

egti intreg la cap, egti

t2

13

Anatomia sufletului

sanitos la

tot

corpul.

Probabil!Algii

spun ca, daca

inima

igi funcgion eazl., i,ti

func;i-

oneaz|

tot

corpul. Probabil! Cei care sunt specialigti pe plamAni spun: Ba,

plamdnii

sunt

importanli, ca...

Fiecare crede

ci

or- ganul pe care s-a specializat e cel mai bun.

lga e;i

^Biserica. Oamenii ei

pot

crede

ci,

daca va spovedlll, daca trartr acolo, gata, mAntuirea e la orizont. Probabil. De fapt, pentru fiecare dintre noi, efortul pe careJ avem de

fhcut

este

si vindecim

organul care ne doare,

nu si inventim un

organ care

nu ne

doare.

Si ^ciutam si

vedenr ceea

ce ne

doare

ce fundament are in

spatele

durerii

pe care ne-o propurre.

i.t

ce

mod

ceea ce iese

in

afara noastri.

;i

^ne

deranjeaza gi ne

tulburi si

ne scoate to-

tal din ritmul

nostru de

viagi

are la

bazl

doar gre;eala

noastri, nu

gi cumva

o

me- dicamentatie proasti, o

culturi, un

ethos anatomic ^fals.

De

ce

vi

^zic

^lucrurile

^{acestea? Pentru}

ci

de foarte

multe ori

hiperbolizagi sufe- rintele pe care le aveti,

pentru ci nu

cu- noattegi adeviratele suferin;e. Eu de aceea

mi

simt foarte apropiat de studengii de la Medicina gi de la Armati.

-

^{uneori, chiar}

mai

apropiat

decit

de

teologii

nogtri su- per-performangi duhovniceste

-,

^pentru

ci

oamenii acettia,

voi,

medicii gi ofiEerii,