Conju nctia RECAP]TULARE..

SOFIA DOBRA

Cartea mea de

gramatici

art

educalional

LLI-I

: .!l

^.:

i

_Enuntul

Tipu ri de enunluri.

Fraza

.

^.

Conju nctia

RECAP]TULARE...

EVALUARE.

i,. rrir,'fi:i i-lrri1

:.-

VocabutaruI Derivarea.

Compunerea. Famitia texicatd.

Sensul cuvintetor.

CategoriiLesemantice

. . .

^.

PLeonasmu I

Paronimele si conf uziile

i. i

^-1-1i:

^"; I :r

Adiectivul Adjectivut

Posibitititi combinatorii aLeadjectivului

....

RECAPITI.] LAR E

-...

EVALUARE.

6 9

t2

1,6 1B

20 25 31 42 45

51 54 56

62 64 66

131 135 139 L42 145 144 150 1,52

154

158 L61 L64 L66

168 17a 180 propoziliei

182 aB6 190 192 193

1,1,4

r1,9

r22 L24

^

paronrmrce.

imbinSri [ibere de cuvinte.

Locutiuni

.

⁴⁹

Limbd vorbiti _9i scrise. Termeni gtiintifici.

Limbaj popu [ar. Variatie reg'onata

i-; ill:t f.,r",-:

i

^iir

,i

^Pronumele

Pronumele persona[. Pronumete personal de poLitete. Pronumele reftexiv

. . .

¹²⁶

Pron u mete gi adjectivuI pronominai posesiv.

Pronu meLe gi adjectivuL pronom. na I demonslrativ Pronumete si adlectivu I

pronom inal rehorErat Pronu meLe si adjectivuL

pr ononinaL i'rter ogariv PronumeLe gi adjectivuI

pronor nal relariv.

Pronumete si adjectivul p-oromiral negdliv.

Adject vL Iprorromrnar de

'r,tirire. .

^.

Posibilitdti combinatoril ate.proriumetui q, a.e aoiectivLrLL i pro'ror'r.i'ra,

. ..

RECAPITUTARF TVAI UAR

I.

t-,

tl-:r',r

_r:,'r

i

Numeralul

Nu meralu ^I

Posibititdii combinatorii ate numeratuLr.r'

RLCAPI IULARL TVALUAR E.

Pirlite

de vorbire neftexibite

a timbii

.

^.

RECAP]TULARE EVALUAR E,

Itli ;.i i:r,,.,

^Fonetica

Sunete si litere (actualizare).

Accentu[ .

RECAPITU LARE EVALUARE.

l.,i'i

i

^{N-,r., . iil}

-'.

Verbul Tipurile de verbe

Modurite _9i timpurile verbului .

Forme verbate nepersonaLe:

infinitivutgiparticipiul

. . . .

^.

Forme verbaLe nepersonale:

gerunziutgi supinuL

... ..

PosibiLitAti combinatorii ale verbu Iui.

Circu mstan liatuL de cauzd.

Circumstantialul de scop

R ECAPITU LARE EVALUA R E,

1.-l;'1.,- irA, I iE

- i:i

Substantivul SubstantivuL .

Pre pozit ia

Posibititeti combir'ratorii aie substantivului

RECAPITIJLARE

-...

EVALUAR E.

Bb

^{Adverbul .}

89

Interjeclia

C)I

RFCAPITULARE

.,..

c)4

_{I-VAI UAR F.}

96

.

i j

i-ri'r:-l:lrrri

-L:

^Sintaxa

Pred,cat,rl si ^. ubiec lLrl .

9B

Atributul,comptemer'rtut,

103

cir,'un-tanrialL I .

RTCAPTTUI ARF

...

1O7

IVALUARL.

110

ll2

RecdpttJldre t nala .

68

B3

/

\ 6 _'

Adjectivul

Unitatea 1

4. Utilizarea corecte, adecvata gi eficienti a timbiiin ^procesul comunicirii orale gi scrise 4.1. fotosirea structuritor morfosintactice ate timbii romane standard pentru intelegerea gi expri-

marea clare 9i precisd a intenliiLor comunicative complexe

4.2. exprimarea ctari a intenliei comunicative prin coretarea achiziliitor [exicale gi semantice cu cete sintactice gi morfotogice din [imba romAni standard

:: .1binatorii

._,:.

.

combinatorii 'ai:tui

...

II9

r22 424

\ 7 '

^Pronumele

:r-s:ral.

Pronumele persona[

3- :-:numete reflexiv

. . . .

¹²⁶

=:r-ecrivut

:-

::sesiv,

¹³¹

.:a_eciivut

:-:=-'r3nstrativ

^L35

:. ^:rorirAt

139 s:c,eclivul

:. ::erogativ

^L42

:

^adjeciivul

:-':lativ. . ⁱ⁴⁵

s.aCjeciivul 3- cBclllv

;.onominaL de intirire.

::

iTrbinatorii aLe pronumetui ::,]uluipronominaL.

. .

^.

:TULARE.

iRE.

. . .

^.

\ 8

^, Numeralul

ITULARE

t48

150

r52

1,54 156

158 LbI 164 166

L68 180

:

i:.

^.

\ 9 . Pirtile

de vorbire neftexibite

\ ¹⁰

, Sintaxa propoziliei

s,

subiectul I82

3m ptementu _[,

.rtralul.

.

IA6

ITULARE

.

¹⁹⁰

lRE....

r92

-e finatd 193

.-..

^{( ,:':}

t \_ l

EnunluI este o un]tate de com unicare cu inleles clepLin gi construite, ca prim nrodeL, in luruI ^unui predicat.

lJn enLrn! _-oste cuprins intre doue pauze, narcate ln scrjs p-in sem ne de punctua!ie.

D n punct de vedere slntactlc, er'r!nluIeste:

simptu, cand este o proPozi!ie;

compiex. L dld ^{as e} a c;l uit din dor-ii sau mai muLte propozilii.

Propozitia este com unicarea

-,r..n.i-8Jr _{D ed} L dL.

Propozilia este:

simpte, cand este atcetuite din predicat gi subiect;

dezvottate, cand este aLc5tuite din subiect, predicat gi, cet pu'lin, parte _de propozitie.

Indici numirut

de enunluri din textuI de _{mai ios,} in dreptunghiut dat.

-

^{Ah, a sosit iar toanrna!}

-

^{De ce} regreti? Toamna e foarte frumoasa... ^De ce ai

s pus asta?!

-

Sunt departe de bunic!. Nu nrai respir aer curat ^de mllnte.

-

^{lVergi in parcl E aer curat ca [a} bunicii tai. Greu te mut-

_tu megte cineva!

Dupe ce parte de propozitie ai stabitit numirul de enu n-

!uri ^ta exerciliut ^{1? Ce se} aflainainte ^gi

dupi

un enun.t?

Mentioneaza ae fel €le enunturi sunt cele de ^[a exerci-

!iut ^J,: simpte sau comptexe. Motiveaze-ti rispunsu[.

Bifeazi caseta corespunzatoare fetutui propozi{iitor de mai ios,

dupi

atcetuire.

Propozitie ^Propozitie

simpti

^dezvottate

Toarnna e foarte

frumoase. t,'

ⁱ

Sunt depade de

burricl. l , l

Mergi in parcl

N u mai

visal I l

Bai^rilor.

a'c-lraiii

Subtiniazi propozilia negativ; care apare

in

textul de [a exercitiu ^{[ L.}

Exptici daci este enun! fiecare exemplu de mai jos.

a. Fii atent [a masinil b. ^Masina!

Ctasifici, in tabetuI dat, enunlurite ^{de mai} jos.

a. E aer curat la bunicii tei. b. ^Mergi in parcl c. ^De ce re- greti?

d.

Greu

te

mutlumegte cineva!

e.

Unde se _tine clubul de Lectr-rra?

f. Udi

florite! g. Ce pLoale a inceput!

h. VAntuLbate usor.

gnunturi

asertive interogative imperative

exctamative o alte

Du pe aspectul predicatULul, propozilia este:

af irmativd (Fl scrie.)i negative ^(El nu scrie.).

Enunluipoate fi:

structurat in juruL urui predicat;

nestructurat, cand este o secvenld LexicaLd prin care se transrnlte o informa!ie privitoare [a ceva din realitate (Ciilnelei inseamna Uitu calnele!, Fii alent la cAine!)

't--l'.

h.

{ _kEd% ^\#a

rnturi din

textul

de mai jos, in

= = ioarte frumoasa... ^De ce ai

:. ^'r-

mai respir aer curat de -=: :a ^[a bunicii tai. Greu te mul- rliie ^ai stabiLit numiruI de enun- '-a inainte _9i

dupi

un enun!?

-'-..inturi sunt cele de la exerci- r, Y otiveazS-ti rispunsul,

.zitoare

_felu tui propozi!iilor de

e3atl',i

care apare in de

:

' ^r-are

^{exemplu de mai} ios.

'r:: ^-:.

: :

:

_{- . :}

:

ni u n

icerii

. enunturile de maijos.

:=

5.

'/:'gr

in parc! c. ^De ce re-

.-:::: :

reval

e.

Unde se _line

: '.:-.:.

^{g. Ce pLoaie a inceput!}

fl

^{nispunde la}

intrebirite

date. Precizeazi [a care intre-

biri

nu poli rispunde doar cu dc sau nu. Cum explici aceas-

ri

situalie?

a. Aiintarziat azi la cursuri?

b. Ce ai cumperat de Ia Librdrie?

c. Mergi ta fitm sau La teatru?

r _u netu

alia

^f

ina[6

a

enunlu

^{Iu i}

p

Precizeazi ce semne de punctuatie se

afti

la sfArgitut enunlurilor de [a exerciliul 1, menlionAnd pentru ce tip de enun! s-au fotosit.

Termenut de enunl simpLu este mai extins decAt cel de pro- pozitie, pentru cA incLude gi enunluL nestructurat, care nu are predicat _{gi care} din punct de vedere sintactic nu este propozitie organizate in jurul _unui predicat.

Enunlurite interogative pot fi:

. totale, cand cer un rispuns de tiputda sau nu; acestea au o intonalie ascendent6: ^M ai plo ud?

. parliate, cand nu pot primi un rdspuns de tipuL do sau nu, fiindcd se cere identificarea unui constituent a[ enunlutui; au o lntonatie descendentei Ce revistd citeFti?

" alternative, cAnd se soticitd o alegere intre doui sau mai mutte elemente; acestea au intonatie ascendent-descendentA:

Vii sau pleci?

Exist6 enunturi asertive care se pot exprima prin constructii interogative: 1-am s pus sd-gi termine temo. Crezi c-a terminat-o?

in acest caz, ai doitea enun! are, de fapt, sens asertiv: A/u o ter- minat tema.

La sfarsitul unui enunt imperativ, se poate pune punct cand acesta este rostit pe un ton neutru, ce atenueaze caracteruLau- toritar, aga cum se intamplein instructiuniLe de foLosire a diferite-

Lor aparate,ln relete etc, Prezen!a adverbutui nu intr-o ^propozilie

nu inseamnd obligatoriu cd este negativS, intrucat se pot nega gi

aite pe4i de propozilie, in afara predicatu[ui: 9i-a ^{Luat un rucsac} nu foTrte frumas.

. _{Mi-am tuat o tablete.}

. _Iegili afari in pauzi!

'

^Cat costa acest tetefon?

. Termind mai repede tema!

. Doresc un monocicLu etectric.

. _{Ai un} pix cu pasta rosie?

Propozi!ie simpti

:::

_

Dupd scopuI comunicdrii, enunturile sunt:

' ^asertive (sau dectarative), cAnd vorbitoruI di o informajie despre o stare de tucruri ^(.4m intdrziql.);

' interogative, cand vorbitoruI cere o in{ormatie despre o stare de Lucruri (AiintArziotc):

. imperative, cand vorbitorut exprimd un ordin, o cerere, o rugdminte, un indemn, o interdiclie _etc.

(NuiftArzia!);

. exctamative, cand vorbitorul exprimd o stare afectiva legate de un aspect din realitate (CAt

aii

^Arziatl).

@

La sfargitutenuntului se pune:

" punct pentru enunl asertiv;

. semnuI intrebirii ^pentru enunl interogativ;

. semnul exclamerii pentru enunt imperativ sau excLamativ;

. puncte _de suspensie pentru enunt aserliv intjer'upt, iiindcd vorbiloiuL considerd ce restuI este ugor de intetes de cetre ascuLtetor;

" semnut intrebirii ^{gi semnul} excbmerii pentru enunlurite interogative care sunt gi excLamative.

d

ffi

^eifeazi caseta corespunzitoare felului enun!uritor date.

Enunt asertiv

T I

r T

u I

Enunl interogativ

I n

tr I

T I

Enunl imperativ

I I

T T

f n

incercuieste cu albastru [itera enunturitor exclamative si cu rosu litera enunturilor im- perative.

a. Scriefi cu aten!ie!

b. Ce penar simpatic ail c. Tare am obosit!

d. O, cat de rece e!

e. Du cAinetui mAncarea!

f. Spald-te pe mAini!

Taie propozilia

intrusi.

a. Frunzele si iarba au ingitbenit. b. Pisica este neagre, grasd, btAndi si iubitoare. c. N-ag mai citi. d. Andrei, stai! e. L-am intrebat. f. Mariana este harnica gi curioasd.

Ctasifici propozi!iile de mai ios, scriind titerele ^acestora in tabelul dat.

a. Scriu o compunere. b. Nu minAnc ingheJati. c. Rochia nu este frumoasa. d. Am un sti- lou mic. e. Ana nu poarti ochelari. f. Ptoaia este rece.

Propozitii afirmative Propozitii negative

Transformi enunturile asertive date in enunturi interogative.

a. _9coata a inceput septemana trecute. b, 14i-am cumparat un atLas nou. c. ^Este ora ^pai- sprezece gi 50 de minute. d. Particip La oLimpiada de limba romani. e. Cet mai bun prieten a[ meu este Mihai. f. Merg ta Muzeut,,crigore Antipa".

SchimbA enunlurile exclamative date in enunturi asertive.

a. Cat de frumos vorbesti! b. Of, nu-mi da rezuttatul corect ta problemi! c. Cum mai rade Irina! d. Nu accept asemenea scuzel e. imprumut:-mi si mie un creion! f. Bine a mai ras- puns azi Maria!

Precizeazi feluI enunluritor din rectama date,

dupi

scoput comunicirii.

tnr

_{. - .,} ^{:__ ii,} -,,.., .r ilii.j !':i.,,. ^:,

Tare mutt ai vrea un troter!

ii

atagezi cu o surubetnite roliLe din dotare.

Vrei altceva?

li

potr cara pe umar.

Nu e personaLizat?

Alege un desen dintre cele 40 propuse de firmd!

li-l

^{aplicim pe rucsac in magazin.}

R ucsacu l ,..l,,,,,-.,,,i r:

ii-i'

este cea mai buni alegere.

':,

lr: !

Precizeazi felul enunturilor date, dupi scopuI comunicirii,

a. Ies ta joace.

b. Ati terminat?

c. Ce greu e rucsacuL!

d. Aju't-o pe mama!

e. Ce pictezi?

f. Bine danseazi!

-

Men!ioneazi fetut propozitiilor _de maiios, dupe alcituire.

a. N-am mai ptecat. b. Priveste-LI c. Merete, perele, prunete sunt duLci, zemoase si hrenitoare.

! gi cu rotu litera enunlurilor im- le rece e!

lelui mancarea!

e pe mAini!

gase, bhndd _9i iubitoare. c. N-a9 harniS _9i curioasi.

rait

tabelul dat.

r ru este frumoase. d. Am un sti-

!58 l ^|rl

^{aflas nou.} c. Este ora pai- n

run&€-

e. Cel mai bun prieten

h. rt b

probbma! c. Cum mai rAde

i

aie

un creion! f. ^{Bine a} mai res-

ad

cornunicirii.

sdegcoaH

ctileftin!

r!

$ro{le

din dotare.

B*40propuse

r pe nrcsrc in magazin.

r@

mai bune alegere.

6p.

e. Ce pictezi?

f. Bine danseaza!

3 p..

rt dutci, zemoase gi hrenitoare.

Din oliciu: 1p.

I

Subtiniazi predicatele din enunful complex de maijos.

Scrie prescurtat deasupra predicatului felul acestuia: PV

@redicat verbal) ^{gi PN} (predicat nominal).

Pdsdrite citdtoare au plecat in larile calde, oamenii au cu- les recolta, castanii de ^pe strade au ingetbenit, ^ploite sunt mai dese, vantuI bate mai puternic, vremea este mai rece.

ll

Desparte enunlul comptex de ta exelciliul precedent

in

propozilii,

dupi

modelul de maijos.

imi iPavu umnrera,V iLus in str"aa,2/ nu mai

a#pt

autobu-

.u1,:7 m%vrg repede prin ptoaie,ai _4Puvng ta gcoati

in

mo- mentul intrarii la cursuri.5/

!

Precizeazl

numirul

de predicate _9i

numirul

de propo- zilii din fraza de ^ta

exelciliul1.

Ce observi?

Predicate

!

Propozilii

n

Propozi!ia principal;

I

^{uotiveazi cd} propoziliile care alcituiesc fraza de la exer-

ctiul l

^pot fi folosite singure ca enunturi independente.

Relatia de coordonare in fraze

[:ustifici

^{de ce ?n}

alcituirea

schemei frazei de [a exe]-

ciliul 1,

date mai ios, toate propoziliile sunt plasate pe acelagi rAnd _9i sunt legate p]intr-o _linie

orizontali.

ffi

ll

Precizeazi prin ce se

delimiteaziin

vorbire propoziliile principale de la exerciliul 1 gi ce semn de punctuatie este fotosit in scris pentru ^a marca acest lucru,

I

Desparte fraza de maijosin propozilii, realizind gische- ma acesteia.

Copiii veseli merg [a gcoale; frunzele uscate zboard ugor

in

bataia vantului pe strazile oragului, castanele coapte cad pe asfaltul ^gri.

fl

^{Numegte semnele de} punctualie dintre propoziliite fra- zei de [a exercitiul 7.

p

Desparte fraza dati in propozilii, realizind schema ei.

Dimineala este recoroase, bruma cade

tot

mai des _9i in gridind au rdmas doar crizanteme[e.

@

uengioneazl prin ce s-a realizat relalia de coordonare

Fraza

Ce

este fraza

Fraza este un enunt complex atc6tuit din doui sau mai multe propozitii.

E4

Numarut de propozilii dintr-o fraze este egal cu num5rul de predicate.

d

Propoz4ia principaE este o propozilie _cu autonomie sintactici, inclusa in f raza-

M

Retalia dintre doue propozilii de acelagi fel se numegte relatie de coordonare.

ln sihema frazei este reprezentata printr-o [inie orizontaH.

@

Juxtapunerea, intr-o f raza, consti in _simpta aliturare a unor propozilii _aflate in retalie de coordonare. J{xta.dunerea este indicat6 iri scris prin virguE sau punct _sivirgu16.

@

Joncliunea, intr-o f raza, conste in marcarea relatiei sintactice dintre propozitii prin anumite cuvinte de legetura, numite conectori.

Relalia de coordonare intr-o fraza se poate realiza prin cuvinte precum: 9i, dor, rar, insd, cr', sou, ori etc.

@

in frazele de la exerciliite 7 gi 9.

Propozitia secundari sau sLrbordoirati deFirde siftactic de !n cuvant cl ntr-o aLti propozitie, _care pentru aceasta constltLtie rn centru.

CuvaftuIc]e _care dep ncle o propozrt e subordofata se run-teste etement regent, iaI propozitia in care se gisesie se nu meste propozitie regente.

ReLatia clintre o propozitje secundal-A si tegefta ei se nUmeste retatie de suborcionare.

ir

sche'l'ta

f razei, este reprezentatd

prnt[-o [in e verticald sau oblce. ReLatia de st]bordonare in trazd se realizeaz5 prin

joncti!f _e, folosiudu-se conectori precum: cd, sd, ca sd. dacd, JLitlclcd, clesi, incai etc.

'',

O frazd trebuie se a b; cel putin o propozitie prlncipatd.

:!4Fri

Bifeaze casetete cu num;ruI propozitiiior clin fraza datd care iru pot ili fotosite sit]gLtre ca enunturi inclependente.

StiLr 1/ ce famiLia rnea elofegte ^z7

saltlellga

^{la munte 3/}

ca

Si!q!t.e!qi

^wee kend u t. a/

t 2 3,

4

Indici, dupi

modetljt dat, care sunt cuvin.teLe cle care depinc! pnopozi!iile identif icate ta exerci.tiul precedent.

f '?l

'/

^{Ca I} _'\,el

.

^/

CuvartrLLde ca-e depinde propozilia _{2 este} ve llutin feleg.

Exg:ticb _cle ce sc[.lema fnazei de la exercitiui

t1

s-a rea- lizat pe verticatS. Scrie,

in

casete, cljvintete de teghturi dintre propozifiite secunr.lare si Xlropozitii{e de aare depind.

1,

2

4

Care es'(e

nilmirut

rninim de propoziiii princIoate e!in_

tr-o irazi?

l

semnuI punct si virguLa apare nrai ales in Jraze[e Lungi, fraginentate pe.trr] a fi urmerite _cu usLr,

ri';)i

ra'Lt,l.aTaoteld'c,lp.oo.Llon.r.eo.i

iu.t.,p.rJ,".p t"no.i

^te

r. g _-.q

"r,

.^"

se pune dupA preferinta _{aLitoru[u .}

Propozitia regeote poate fi atat principaii, cAt si secundard.

.

^ReLalia de coordonare se poate stabiLi ij'ltre propozrt i principaLe sau intre propozitii _scclrndare de aceLasi fel.

Relatia de coordofare poate fi dubLu marcatd, in scris, prln conectori (cuvinte de teg;turd) si jux_

tapuneret,4m _scrls

tenct

^{n-ctm tet} rninat-o.

Pentru a nu gresiin analiza unei fraze, esie bjne se se urn.reze pasil de ma jos:

subtinierea predicatelor per.rtru a verifica daci nL]meruI acestora esle egat cu numiruI p _opo zitiitor;

incercuirea conectoritor ^(a cuvintelor de legdtura);

despartirea priftr-o bard obticb a propoziliiLor si nu merotarea acestora in lata barei, sLrs;

indicarea feIuIri propozitiiLor si a retati lor clintre ete.

'-i

fj{'{ra.tfr'; +

$$|la' ^'"

!.'tL

3 -l il r-r f CJ r:,!"i :'i\ e

rirul

propoziliilor din fraza date

.r re ca enunturi independente.

.PV

:

-'.:'.:21

se mearge la munte ^3/

:::.

care sunt cuvintete de care :are la exercitiuI precedent.

- _-= ^-.eii.2l

-, : r- : a 2 este verbuL inteleg.

''::s

^{de ta} exerciliu[ ].L s-a rea-

-

:asete, cuvintete de

teg;tur;

i-:

,.i o ropozi!iile de care depind.

- ^:e

propozitii principate din-

::^:ru

^a fi urmdrite cu usu-

::-li

cu virgula. Acest semn

:: : :.,

^{-^ire} propozitii _secundare .rvlnte de Legdturd) gijux-

: ::: ::

^ritat los:

:,::: -: :sie egal cu numdruLpropo-

::

^{:aesrora in fata} barei, sus;

3

Z--'a

ffi

Bifeazi caseta corespunzitoare enunlurilor care sunt fraze.

. _ParcuriLe oragutui meu au ateiLe ptine de frunze uscate si fognitoare.

1]

^{. Copiii aLeargS,}

vorbesc, rAd.

I.

Cainii 9i pisicite stau [a soare. _{i_-} 1'Oana citeste ^gi scrie poezii.

!'Am

plecat [a stadion, dar n-am ajuns din cauza ploii.

f]

" f-am sunat ^{pe lvlihai,} inse nu mi-a

.-: --..-- T- lclsPulls.

ffi

Mentioneazi numirul de propozilii din frazete de mai jos.

a. Pisica mea toarce, sare

in

poala mea, me ^{privegte gateg,} igi

lasi

apoi capuL pe bra]ut meu.

!

b. Zitnic, vecina mea i9i scoate cAinele afari _9i

it

tasd tiber in faJa bLocuLui.

fl

c. IVarina este

attet;,

merge La antrenament gi muncegte foarte mutt pentru oblinerea

un ui titLu nationaL.

f]

^{d. in} recrealie, coLegii mei discuti, isi revid tectiite, deschid caietete de teme, aerisesc sata de ctasi, sterg tabta.

!

p$ erecizeazi prin ce se reatizeazi coordonarea in frazele date

'

,,Lenesulmai mult ^atearga, scumpuI mai mult pagubeste."

.,,Vede paiut din ochiul altuia, dar nu vede bArna din ochiutlui."

. _,,Sd

stim

strAmb _{9i se} judecam drept."

[l

Anatizeazi frazete de mai ios,

dupi

modetut dat.

care sunt proverbe.

PV

..Mor zgomotele invetiie-n var5.

/

PV ^PV

culorile ^patesc incet ^2/ si

oot j/

$i din vizhudutgreu _9i incolor,

PV

Lu m ina se destramd, inghetatd." ^a/

Otitia Cazimir

-

^Ioa mni' strdind a. ,,Adesea ^[a sciLdat mergeam

in ochiut de pidure,

La balta mare ajungeam

$i ^[-a[ ei mijLoc inotam

La insu [a cea verde."

lvlihai En'irescu

-

Copii erom noi amdndai...

S

^{Desparte frazete de mai jos} in propozi!ii.

Indici

fetul propozi!iitor ^gi reatizeazl schema frazelor.

a. Ana a spus cd a dorit sd

faci

o ptimbare cu bicicleta in ^parc.

b. I-am marturisit mamei ce vreau si'invdt Limba francezi.

1. Subtiniaze predicatete gi desparte frazain

propozifii.

^{3 p.}

carmen canta, danseaze, dar nu participd La spectacoleie clasei noastre.

2. Menlioneaz; fetut propoziliitor din fraza de ta exerciliut

precedent.

^{3 p.}

3. Precizeaze ce tip de retatie esteintre propoziliite frazei de ta exerciliut 1gi cum se realizeazi.

3p.

Din oficiu: :L p.

P1- ^principate

P2

-

principale, coordonate ^prin juxtapunere _{cu P1} P3

-

principatd, coordonata prin ,,9i" cu ^P2 P4

-

principate, coordonate prin ,,gi" cu. P3 ^.

t -2, z-a

b. ,,Zdrile, de farmec ^ptine, Stritucesc in ^lu m in ig,

Zboari miertete-n tufig

Si din codru noaptea vine Pe furis."

George Cosbuc

-

/Vaapte de vard

Conjunctia

Conjunclia este partea de vorbire neflexibiti care leaga in Iraza doui propozitii (de acetasi fel sau diferite) si in propozitie _doue pdrtide propozi!ie de acelasi fel (subiecte, nume predicative, atribute, complemente, circumstan{iate).

wrffiE

Dupe structurd, conjunctiile sunt:

simple, cand sunt atcatuite dintr-un singur termen; de exemptu: gi, iqr, dar, ci,tnsd,

sau, ori, cd, sd etc.

compuse, cand sunt alcetuite din doi termeni;

de exemplu: ca sd, incAl fiindcd ^etc.

EW

ConjunctiiLe marcheaze:

. relatii de coordonare in frazd gi in propozitie, numindu-se coniunc!ii coordonatoare;

, _relatii de subordonare in

f raze, numindu-se conjunclii subordonatoare.

[ffi

ConjunctiiLe coordonatoare sunt:

copulative, cand arat6 o asociere; de exemptu: si, nicl

(?n enunluri negative);

' disjunctive, cand aratd o excLudere sau o atternativd;

de exemplu: sau, ori,lie, ba;

. advercative, cand arata o opozitie; de exemptu: dor, iar,tnsd, ci;

concluzive, cand arata o concLuzie, o consecinta a ceea ce s-a exprimat anterior; de exemplu: deci, agadar, carevasdzicd, vasdz[cd.

ffix

I .: _-,.rr:rr _: 'r ^ri,- | -,i::::r

.l.

incercuiegte cuvintele de teg;tura (conectorii) dintre propozi!iite din fraza de mai jos.

lcoala ^a inceput de o septamana

;i

^{am hoterat se organi-} zim cercuIde Lecturi.

Despartein propozi!ii _{fraza de} ta exerci!iut 1. precizeazi

ce fel de propozi!ii leagi cuvintete incercuite.

.

-r

MentioneazA ce teagi

in

propoziliite de mai ios cuvan- tut

ti.

a. Maria gi Eva citesc romane grafice.

b. Cirfi[e sunt patpitante si atregetoare.

c. Fetele curioase gi pasionate de lectura au terminat re- pede cartea.

d. Miine vor citi schile _{9i nuveLe} de I.L. Caragiale.

e. Merg la munte si la mare.

It'

:,.

Precizeazl din cati termeni sunt atcetuite conjuncliile din fraza de mai los.

Dan 9i Victor au vrut se mearga [a teatru ca se vada un spectacol recomandat de doamna diriginte.

','r:11

fnOica tetut retaliitor marcate de conjuncliite din fraza de mai jos.

Ei au mers ta un muzeu de artd si au dorit se vade tablouri ate pictorilor romani din secotut aIXIX-tea.

i',,,t, tttenlioneazi ce fel de reta!ii marcheazi conjunc!iile din propoziliite de mai ios.

a. Am mancat o prajituri proaspetd _si deticioasi.

b. Copitut iste1, dar [enes n-a mers La otimpiadi.

c. Cumperi mere sau prune.

/ru

^d. lvlergem ta munte ori la mare.

de

tegituri

(conectorii) dintre ai jos.

.::a^1ana gi am hotirat se organi-

?za de ta exercitiu[ 1. Precizeazi uvintete incercuite.

'n propoziliite de mai jos cuvAn-

=

.

^{..: ragetoare.}

: ^- =:: de lecturA au terminat re-

' : li, : ^,i.,l, j':: ;.-li ^,: rl:::.:il

S

^{exptici ce}

^arati

coniunctiite coordonatoare din

:

:iite de mai jos in privinla retaliei dintre termenii

-

_{.eage, cain modelul dat.}

, Am citit ^o carte noua si interesante.

Arate asocierea a doi termeni de acetagi fet.

. Ai citit o carte noud sau veche?

Unete conjunctii coordona- toare pot sd apare perechi gi

in aceasta situatie cer virgute inaintea celui de-aI doitea termen.

ffi

Conjunctiite coordonatoare adversative cer inaintea tor virguL6. intr-o frazd, conjunctia insd poate se apare si in interioruI cetei de-a doua propozitii coordonate, nu numai fa inceputuL acesteia, iar in aceastd situa.tie nu se separe prin virgule.

@

Conjunc!ia coordonatoare conctuzivd deci asezata in interioruI propoziiiei nu se desparte prin virgu [e.

Conjunctia coordonatoare conctuziva 0gador agezata in interioruI propozi{iei se desparte prin virguLe.

EN

propo- pe care

- -

,:.:

^{Ce I.L. Caragiate.}

.'er

su nt alcetuite conjuncliite

: -:j-'aa

^{.a :eatru ca sa vade un}

:: :,:--a

^{a :iginta.}

':'3ate

de conjuncliile din fraza

:: :-: . :- :l.it

sSvadetabtouri

--:-.-.

a. XIX- lea.

a-a:

marcheazi conjuncliile din : ^{u e} ULtudsd.

: --: -:-:

^{ia olimpiadd.}

AT citit ^o carte noud, dar pticrisitoare.

Ai citit ^o carte noui, deci necunoscute.

'

Subtiniazi coniuncliile coordonatoare care se

repeti.

le

observi in privinla punctua!iei?

a. Nu vrea nici biciclete, nici trotineta eLectrice. b. Cumpe- ra sau struguri, sau pere. c. Alege ori prejiture, ori inghe-

tati! d.

Rezolve

fie

exerciliuL 2,

fie

exerciliul

6l

e. Ana culege ba tufenele, ba crizanteme.

-.- incercuiegte coniuncliile coordonatoare adversative din :xemplele date. Ce observiin privinla punctualiei ^acestora?

a. Am primit cadou un ceas ieftin, dar foarte bun. b. A prins autobuzul, dar tot ^a intarziat. c. Pentru mine prejitura este prea dulce, iar pentru Dan este doar dutceagi. d. Ana nu merge [a fitm, ci se duce la teatru. e. L-a ascuLtat La mate- matica, insa nu i-a pus note. f. L-am invitat, or eL n-a venit.

g. Am mers Laintalnirea din parc, nu L-am vdzutinsd niciieri.

-

Identifica diferen!a de punctua!ie dintre cete doui con- unc!ii coordonatoare concluzive din enun!urile ^de maijos.

a. Dan a gregit, igi va cere deci iertare.

b. Dan a gregit, igi va cere, agadar, iertare.

Sunt considerate conjunclii compuse in [imba rornand contemporanA cete atcetuite din doi termeni .ro sd). Existd conjunctii care au fost compuse lntr-un stadiu mai vechi a[ ^Limbii gi pe care vorbitorii de ast5zi nu te mai percep astfel: cdci, dacd , deci. Gramotica limbii romane, ediatede Academia Romane, apreciaze drept analizabile, agadar, compuse conjuncliile de Si,incAt,intrucdt, deoarece, t'iindcd.

Conjunctia coordonatoare nicl, care apare doar in propozitii negative, cere virgutd inainte _9i cAnd apare singurd: Nu mdnancd tort, niciinghelata. Nu vorbeste, nlcl nu canti.

conjunctia coordonatoare nlci nu trebuie confundatd cu semiadverbul ntci. De exemptu: Nu pleace, nlcl nu ste (conjunc!ie). Nu vine nici e[ (semiadverb).

conjunctia coordonatoare ,si poate se apari inaintea fiecdrui termen aL unei enumerdri, renuntan- du-se la virgute. De exempiu: Am cutes mere gl prune tl pere. Cand ^gi apare in fala primutui termen aL

enumerdrii, se pune virguLe intre termenii coordonali: Am cules gi mere, _9t prune. sr pere.

CAnd apar singure, conjunctiile coordonatoare disjunctive squ gi ori nu cer virgutd inaintea [or:

Vrei miere sou dulcea1d? cumperi prune ori struguri?

Conjunctia coordonatoare disjunctivd lie apare doar in ^{pereche: Ea} cumpdri /ie ^un putover,lie o jachete.

.:

Tai-e.

:L?+it

.

^Nu trebuie confundatd conjunctia coordonatoare adversative or (sinonim6 cu dor) cu ori, con- junctre coordonatoare disjunctiva. De exemplu: Ai promis se faci tema, or n-ai fdcut-o. in cazuI aces_

tei conjunclii, virguta se poate pune inainte, dar _9i dupi aceasta, atunci cand se afLd ta inceput Je enun,t cu roLul de a [ega enuntuL anter;or de cet pe care ?l introduce: I-am spus cd nu a procedit _bine.

Or, nu se astepta [a asa ceva.

^

^{Exista o} conjunctie disjunctivd invechite _9i popuLara, ou, fotositd mai ates in enunturi interogative

?mpreund cu adverbuL bo: Ai rezolvat exerci{iul, au ba?

.

,conjunctiiLe conctuzive asodol, carevasdzic(', vasdzicd sunt incadrate _de alie Iucrdri de grama- tice in clasa adverbelor, dar [e vom co,nsidera in aceastd [ucrare conjuncrii, _con form Gram.,tici limbii romdne editate de Academia Romana.

.

^GruperiLe cisi, dcr9l, care presupun coreLare cu semiadverbele nu numai,nu door, sunt consi- derate de Gromofica limbii romdne editata de Academia Romand imbindri _tibere, alcdtuite din con- junctiite _{ci gi dor} si semiadverbuL _,si: vorbea bine nu numai engleza, ci si franceza. chiar dace atte gramatici [e considerd con]unctii compuse sau grupuri unitare de cuvinte cu roL de conjunclie, in aceaste Iucrare vor fi interpretate drept conjunctii insotite de semiadverb.

conjunctiile adversative _se diferentiazd de cetetatte conjunctii prin faptuL ca apar doar ?n frazd, [egdnd_.propozitii uneori eLiptice de pred icar: Nu a ^plecat Ia sloard, cr la firm. ^(se subinletege ci o ple- cat Ia film): Clasa este luminaasd, _dar micd. (se subinl elege dar este micd).

f|

Subtiniazi cu o tinie conjuncliile simple _{si cu}

doui

tinii ^pe cele compuse.

a. Te-am sunat ieri, dar nu mi-ai rispuns _9i am inceput

si

lucrez singur la proiectut de [a biotogie. b. Me antrenez _{ca se} particip ta un concurs de cros. c. lvlergi ta lasi cu trenul sau cu avionul? d. cumpere fie un skateboard, fie o trotinetd etectrice. e. Am intarziat, fiindcd am plecat prea tArziu de acase. f. Dan a citit atat de muLt, incat a reugu

si

cAgtige un con_

curs de literatura. g. A ptouat _{9i a} betut vantut, degi prognoza a fost de vreme frumoasd.

h. [4aria _a adus nu numai foi de btoc, ci si acuarele si creioane cotorate.

ffil

incercuiegte conlunc!ilte coordonatoare din enu n!urile de mai jos, precizand, in spa!iul dat, ce pxrli de propozilie teagi.

a. Vlenanc salata de vinete cu rosii sau cu ardei copji.

b. Dovlecii portocalii si mari umptu tarabete.

c. Cosmin _{9i Radu} au cumparat crizanteme.

d. lvlama a copt vinete gi ardei pentru zacusce.

e, Frunzele saLatei sunt verzi si crude.

f. Strugurii negri _9i mici sunt dutci.

g, I-ai dat tui $tefan ^{sau [ui Dinu cartea?}

h. Mergin

viziti

fie ta bunici, fie ta unchiuLde La Brasov.

ffi

Compteteazi frazele date, scriind conjunctii coordonatoare potrivite in spa!iut dat.

a'

Tema nu este dificile,

-

este tunga

-

monotona. b. Am vdzut tumind in camera [u i,

_

^{s-a intors de [a} serviciu. c. poli _pteca

_in

^{aceastd seard,}

_

mAine,

-

a9 prefera

si

rimAi mai mutt, fiindce pari obosit. d. N-a sarit niciodata de

La trambulina,

_

^ar vrea sd-LinveJi cum se face.

ffi! incercuieste cu rogu conjuncliite coordonatoare si cu atbastru conjunctiile subordona- toare din frazele de mai ios. Atcituiegte in caiet schema frazelor.

-

a. in vacanli, am mers La mare ca

si

fac pLaji _9i m-am bucurat cd am fdcut si schi nautic.

ffi