ocTAv PANCU-rA$I

Textul din prezentul volum a fost reprodus dupl edi{iile: Octav Pancu-Iagi, Fdt-frumos chnd era mic,Edfiuralon Creangl, Bucuregti, L982; Pere alae, editie lngrijite de Oct4v Pancu, Editura ,,Timpul", Iagi, ^1991. ibxtul ^a fost adaptat normelor ortografice tn vigoare azi' aprobste de Academla RomAn[.

ocTAv PANCU-rA$I

EAT-FRUMOS

CAI{D ERAMIC

A,

CUPRINS

ALBASTRA

CA

CEKNEALA

...

...5

NU NUMAr LA

GRADrNrTA...

...

^...12

DATI-MI

O

GUMA, COHr...

...1s TREr FLUTERE

$1iNC/{ UNUL

..."...18

povESTEA

_{CU BATATUL SJ}

_BLOCUL ...

...21

iN pAnunn

_{TOATE-S BUNE,}

_{NUMAI CROITORII} sLD\rTpRO$fl...

...24

pAovnne _MEA

_sJ

_A cRocoDrLULUr-rerA

^...2e

FARFURIA

...s2 cna,s,neLA

DE

NEIERTAT

...

...3s

PNNTUL

...38

vN aApalir LA

cASA

oMULUT

...41

RECLD.rosc EUSUNT D)MNU'

,,DA,

uA RoGr'

...43

ueceNyA cu PLoAIE

...4s

NU

FUGI,

nIUA MEA pnuptoesA

...48

CARNAVAL

...

...s2 sEARA .inr

caRr a ^{Fosr zruA BUNrcuLUr}

..."....ss

tutAcAnuN ]UVINTEL

^...s7

MAI

E

MULr ^pAxA DISEARA?

..,..,,...,.,.5g

PNETENII

...62

uN puMN on n4noeng...

...64

pruptAul,RA $/

^TREI

surE nouAznct grruoul DE PrsrRUr

...66

fivrarcor

...68

wsuL

...70

POMUL

CARE FACE

CIOP.J

...72

VINE,

VINE,

ppllutlVl,RA/ ...

...74

A Fosr ooerA uN c/REg

...77

uAnur

...2e

AFosrooerAuNELEFANT...

...8r

ToATEAU uvsrfryrr...

...83

F ET ITA, CHEITA, P ORTARU

L

SJ CELELALT

E

.,...,,... 86

zruA cANp roTr AU $AprE ANr

^...88

sA

Nn epuNnut on uenA

...e2

IEDUL CU

TREI

CAPRE

^...94

pencA iyt tut,u m,MANE cEuA'.

^...98

N/MEN/NU $TIENIMIC o

rESTE

MARE

DESPRE

uN nAar MIC ...

^...104

OASTANA

D/NPOyESTE ...

...107

povESTE cAMGHroAsi ...

^...112

FETTTACAREL-ALUATpSTUIN BRATE ...ns nAurut ctpa

^twANCA

BLocuN

^...11e PaVESTE DE

NECREZUT

DESPruE

UN

TATA,

vN nAar

^g/...

^UNDEGET ...

...121

povE$Tr ELE-FANTASTTCE

...,....131

UN FEL DE

BUCUNE

...,...133

PUr$ORUL

GALBEN..

...136

ilN/$r4

STELELE

DORM...

...138

uAttrut ACELApRosruI

...142

TATA _$1 LDJP/C

DE TN5T8T8...

...146

VOPSEA PENTRU

MEDUZE $/PENTRU MULTE ALTELE...

...149

PrE

TI-AM

^PROMTS

^O MrNGE

...1s2

ZMEUL

?ORTOCALTU

,...,....

...1s4

coprr,.eAnrupn

^sJ

IoEANELE

...1s6

coLEcTrA cLASrd ROMANT Seria AGORA |unior

Edifie ingrijiti de Valeria Filimon

Coordonare grafici:

Liviu Constantin Chigcariu Coperta:

Carmen Lucaci

Copyright ^@ Editura AGORA Bucuregti, 2014

Toate drepturile asupra prezentei edilii aparlin in exclusivitate Editurii AGORA, ^Bucuregti.

Lucrare apiruti cu acordul COPYRO -

Societate de Gestiune Colectivd a Drepturilor de Autor

ISBN: 978-606-839I-23-6

AIBASTRA CA CERNEAI,A

dupd

Fralii Grimm

_-

pentrufrafii

Alexandru _Si Bogdan, dar _Ei pentru

allifrali

_Si ^surori)

...Cici

a fost

odati,

mai de

mult -

^se

^tot

^{fie de atunci}

^{doui sipti-}

meni, ba poate ^gi mai

mult -

o fetite. $i

di" pricini ci

mAinile, obrajii,

fruntea

gi

birbia

ei erau mereu

manjite

cu

magiun, cu dulceafi,

cu vopsele de

api

^gi cu alte vopsele, dar mai dese, mai

mari

gi mai albas- tre erau petele de cerneall

-

colegii, la gcoali, fi spuneau

,,Albastri

^ca Cernealdi

$i iar

cici, intr-o

zi

din

acea weme,

un

coleg al fet4ei se afla acase qi desena

Dunirea

pe caietul de hnrgi. O desena, firegte, cu

un

creion albastru, astfel

ci Dunirea

ieqea

cit

se poate de bine _Ei, mai cu seami,

cit

se poate de albastri. Ceea ce

il frcu

pe

biiat

s-o intrebe:

'Dundre albastrd, Dundre cu apeline, spune-mi cine-i mai albastrd catine?

Iar

Dunirea

o

apibine

crescuti, fi rispunse

indati:

Sunt eu albastrd, dar de ce te-aS

minli,

.Albastrd ^ca Cerneala" e astdzi _Si

mai

_Si!

,,Cum? ^se

mirl biiatul

care

nu

era

unul

la intAmplare,

ci tocmai

elevul de serviciu la

curilenie.

Tot nu s-a spilat? $i ^{are de}

gind si vini

aqala qcoali? Ei, nu!

futa

^n-o

si

se intAmple

cind

sunt ^eu de serviciu!"

Apuci

repede telefonul gi

formi numirul

,,Albastrei ca Cernealdl

li

respunse fratele fetilei:

-

^{Sori-mea e}

ⁱⁿ

^{baie. Se spali.}

^\A

rog s-o scuzali

-

S-o scuz? Poate a{i

wut si

spunefi: s-o

felicit, transrniteti-i din

partea mea cele mai calde

salutiri.

$i, bucuros, elevul de serviciu la

curlfenie

inchise telefonul.

Aga

cum

se va vedea

insi,

copii,

bucuria

avea

si

fie

scurti.

^Ade-

virul

era altul.

,,Albastri

ca Cerneald'spusese numai

ci intrl in

baie.

Cand se

vizu iegiti

din cameri, o

porni

in cu

totul alti

^parte.

Da in

cu

totul alti

parte. Merse ea ce merse qi

didu

de o

c[su]i. Obositi, bitu

la ugi, ^qi cum

nu-i

rispunse

nimeni

bineinfeles,

intri.

Mai tirziu sosiri

^gi

stipanii cisulei. Dupi cum aritau,

acegtia

nu

puteau

fi al$i

decAt,,Cei _$apte

Murdirici'. Cu siguranfi, dupi cum

aritau, chiar ei

erau,Cei

_$apte

Murdirici'in

carne, oase ^gi tot soiul de pete mai

mari

^qi mai

mici,

mai grase gi mai slabe, mai colorate ^gi

mai

decolorate. Se intorceau de la o adunare unde,

vorbind

fiecare

cite un

ceas,

frcuri in

qapte ceasuri ^gapte

propuneri,

una mai

importanti

ca alta ^gi toate qapte,la un loc, deosebit de importante.

Primulpropuse:

-

^{Si nrr} mai fie rostite,

niciodati

^gi de

citre

nimeni, cuvintele

,,pis- trafi curifenia!"

Al

doilea:

-

Si nu mai fie scrise,

niciodati

gi de

citre

nimeni, cuvintele: ,,lisa1i goEonii gi galoqii la

garderobi'l

Al

treilea:

- ^{Si fie}

intoarse pe dos toate

tiblilele

_{cu: ,,nu}

aruncali hArtii

pe Jos!

Al

patrulea:

-

^Si fie intoarse cu rotile in sus toate maqinile care stropesc

strizile!

Al

cincilea:

- ^Si

fie distruse, imediat gi

frrn intirziere,

toate

miturile, mituri-

cile, periile, periufele, cArpele gi aspiratoarele de praf,

Al

^gaselea:

- ^Si

fie distruse, imediat gi

ftri

intArziere, toate cogurile ^gi cogule-

!ele,

lizile

^gi

lidiple

de gunoi!

Al

^gaptelea:

- ^Si

^{fie secate toate} izvoarele, pAraiele, rAurile,

fluviile, mirile

gi oceanele.

Si

^se termine

odati

pentru totdeauna cu apa,

si

se

termine odati

pentru totdeauna cu

spilatul!

Intrand in cisufi,

,,Cei $apte

Murdirici"

igi

didurl

^{imediat seama}

ci

aici se petrecea ceva neobignuit.

in

ordine, de la cel dintei pann ta al qaptelea,

intrebari:

-

^Cine s-a a$ezat pe scaunul meu proaspflt vopsit?

-

^{Cine a umblat cu tocul} meu, care are pompa

stricati

^qi curge?

-

^{Cine s-a}

^manjit

cu marmelada mea de caise?

-

^{Cine s-a}

^inci$at

^cu

^pantofii

^mei

^plini

^{de noroi?}

-

^{Cine a qters} cu coatele praful de pe masa mea?

-

Cine qi-a manjit nasul cuvopsele

din

cutia mea?

-

^{Cine a muiat}

ir g*n

creionul meu chimic?

-

^{Eu! rispunse}

,,Albastri

^{ca Cerneald: Me}

simtbine lavoi

^qi

mi-ar

place

si rirnin

aici.

,Cei _$apte

Murdirici"

scoaseri un chiot cum de

mult

nu le mai

fu

dat

perelilor si

aud6. Ce

surprizi plicuti!

Ce cinste! Ce onoare! Oare, nuvisau? Oare, era adevirat?

Ca

si

fie

siguri ci nu

se

ingali, ci ,,Albastri

^ca Cerneala" se

afli

aievea

in mijlocul lor,

^se

traseri

fiecare de nas _Ei, o

clipi mai tirziu,

toate cele qapte

nasuri strinutari

^zgomotos.

Da,

era

adevirat! Nu,

nu visau! Ce

surprizi plicut6!

Ce cinste! Ce onoare! Se

repeziri

s-o imbrafigeze,

fi ceruri

voie s-o socoteasci sora lor, iar cand ea

ii numi

,,frafii

mef'plAnseri

cu ^gapte

rinduri

de

lacrimi.

Ce mai! Cisufa

trlia

o zi

mare,

o zi

de

neuitat.

Fiecare

din ,Cei

_$apte

Murdirici"

qi

tofi

gapte

impreuni

se

gribiri si-i

arate ,,Albastrei ^ca

Cerneald'cit

de bine o va duce la ei:

-

^{Cand vom} pleca de acasi, tu o

si

ne faci

murdirie...

-

^O

^s[

^ne riscolegti cisu]a...

-

^O

siveghezicanimeni si

nu

miture

^qi

si

^nu strangn gunoiul...

-

^O

^si

^tai

^toati

^ziua

^hirtii

^{gi o}

^si

^{le arunci pe jos...}

- ^{O si pizeqti}

^ca

^{nimeni si nu}

^deranjeze

piianjenii din

colgurile lor...

-

^O

^si

^{te sui}

inci[ati

^{in pat, pe}

masl

^qi pe bufet...

*

_O

_si

_te

murdireqti din tn$i

pAnn

in

creqtetul capului cu

tot

ce-o

si-ti

pofteasci inima...

,iAlbastri

^ca

Cerneald'le mulpmi

qi

le

fbgndui

si nu iasi din cuvintul

lor.

- ^{Numai ci, trebuie si-fi mai}

^{spunem ceva...}

rostiri,Cei

_$apte

Murdirici' intr-un

glas.

Cand nu vom fi noi

acasi,

si

te feregti de elevul de serviciu la curifenie. Nu ldsa pe

nimeni si

intre

in cisuli. Fii

cu

ochii in patru!

...

In

acest

timp,

elevul de serviciu la

curifenie continua si

dese- neze

Dunirea

pe caietul de

hlrti. li

acoperi

bilflle

cu culoare

albastri,

astfel cn bil1ile

iegiri cit

se poate de bine, ^gi mai cu seami, cAt se poate de albastre. Ceea ce

il ftcu

pe

bliat si

intrebe

din

nou

Dunirea:

Dundre albastrd, Dunrdre cu apeline, spune-mi cine-i mai albastrd ca tine?

Iar

Dunirea

fi rispunse:

Sunt eu albastrd, dar de ce te-a;

minli,

pe o stradd strdmbd, nu departe de-aici,

in cdsula,,Celor $apte

Murddrici",

,,Albastrd ca Cerneala" ^e

astdzi;i mai;i!

Biiaful

se posomori: ,,AEa va

si zici!

Ei, las'pe

mine!"

Se repezi la dulapul

bunicii,

scoase o rochie, o

pilirie,

o

poqeti

^qi o

umbreli

^gi se

deghizi

in

bitranavtnziltoare

de la drogheria

din

col1.

Bngi in pogeti un sipun

^qi

pleci

spre

clsula,Celor

_$apte

Murdiricii

Aqteptn ca aceqtia

s[

plece _Ei

b[tu in

fereastri.

Din clsu]d

arzi glasul fetilei:

-

^{Degeaba ba[i.}

^Nu

deschid. S-ar putea

si fii

elevul de serviciu la

curilenie

^gi de tine trebuie

si mi

^feresc.

-

^{Deschide, zise}

^biiatrl.

^{Elevul de care vorbeqti e} acasi, deseneaz[.

Eu sunt

bitrana

vinziltoare de la drogheria

din

co$.

,,Albastri

^ca

Cerneali' ilcrezugi

deschise fereastra:

-

^{Ce dorifi?}

- ^Nuluali

^un

^sipun

^minunat?

-

Nu, mulqumesc, nu folosesc...

-

^Picat,

picat, pentru ci

acesta nu e

un sipun

obignuit.

Nu curili

nici

un fel de pete. Face doar o

spuml

deasi

in

care,

daci

suflali cu

un

pai sau cu o macaroana

doband{i

niEte baloane de

toati

frumusefea.

-

^Adevirat?

-

^Garantat!

^{De nu v-o} pl[cea, scrieti in _,Condica

de sugestii qi

reclamaliii Illuali?

- ^il

^iau!

$i ^uite-aqa,

,,Albastri

ca Cerneala"

lui sipunul

qi se duse cu el la

chiuveti. Aici

incepu

si-l

frece cu

api

ca

si facl spumi.

Dar nu trecu

mult

gi

fetifavinucum, odati

cu spuma, una

cite

una,

ii dispireau

qi petele de cerneali de pe

miini.

Scoase un

{ip[t

^gi

^legini.

Astfel o

gisiri

,,Cei $apte

Murdirici'

care, cu chiu, cu vai,

izbutiri

s-o

aducl in sim]iri -

^{gi numai}

^dupi

^ce:

Primul

inchise robinetul,

Al

doilea

arunci sipunul, Al

treilea aduse

cilimara, Al

patrulea o destupi,

Al

cincilea muie tocul

in

^ea,

Al

^gaselea

il

scoase

plin

de cerneali,

Al

^qaptelea

manji

cu el degetele fetifei.

Cand igi

simfi iarlgi

degetele

pitate

cu cerneali, fetila se trezi:

-

^{Oh, ce} lung somn am dormit... Unde

mi

aflu?

ii

vezu pe ,,Cei $apte

Murdirici"

gi se

dumiri.

Povesti ce i se intAm- plase, qi

murdiricii, dupi

ce

o ascultari, chibzuiri

o

weme,

apoi

ii

spuseri:

-

^{Afle, draga}

noastri surioarl, ci bitrina

vAn zbtoare dela magazi-

nuldin

coll

afosttanirultlu

coleg, elevul de serviciula curifenie.

Alti

dat[ si

nu mai lagi pe

nimeni si

intre

cind

suntem noi

pleca]i

...

in

acest timp, elevul de serviciu la

curifenie

era acasi ^qi continua

sd deseneze

Dunirea

pe caiehrl de hargi.

ii

acoperi Delta cu culoarea albastri, astfel

ci

Delta iegi cdt se poate de bine si, mai cu seami, cdt se poate de albastri. Ceea ce

-

^{da, ali}

^ghicit! - ^{il ftcu}

^pe

^{biiat si}

^intrebe:

Dundre ahastrd, Dundre cu apeline, spune-mi cine-i mai albastrd ca tine?

Iar

Dunirea ii

rispunse:

Sunt eu albastrd, dar de ce te-a;

minli?

^L

Pe o stradd strhmbd, nu departe de-aici, in cdsula,,Celor $apte Murddrici", ,,Albastrd ^ca Cerneala" e astdzi

;i mai;i!

Biiattrl, firegte, iarigi se posomori: ,Agava

si

zici? Ei,las'pe

mine!"

Se repezi la

dulapul

fratelui

siu

mai mare, scoase o

haini,

o qapci, o

servieti

gi un baston ^{qi se}

deghizi in tanlrul vAnzitor

de la drogheria

din celilalt co\. Bign in servietl

un burete ^qi

pleci

spre

cisufa,Celor

$apte

Murdlrici". Agtepti

ca acegtia

si

plece qi

ciocini in ugi. Din cisuli

auzi glasul

fetipi:

-

^{Degeaba bafi.}

^Nu

deschid. S-ar putea

si fii

elevul de serviciu la

curilenie

_Ei de tine trebuie

si

md feresc.

-

^Deschide

frri teami,

zise

biiahrl.

Elevul de care vorbegti e acasi, deseneazi. Eu sunt

vAnzitorul

de la drogheria

din celilalt co\.

,,Albastri

^ca

Cerneald'il

crezu qi acum gi deschise uqa:

-

Nu lua{i un burete minunat?

-

Nu, mulfumesc, nu folosesc...

- ^{Picat! Picat, pentru ci}

^acesta

^nu

^este

^un

^burete

^{obiqnuit. Nu} curif[ nici un fel

de pete.

fucAndu-vi cu

^el

in api,

ve{i vedea

ci

se

intinde

ca o pragtie qi sare ca o minge.

-

^Adevirat?

-

Garantat. De nu v-o plicea, reclamafi responsabilului.

il

luali?

- ^il

^iau!

$i uite ^aqa,

,,Albastri

^ca

Cerneald'lui

buretele ^qi se duse la chiuve-

ti. Aici

incepu

si

^se joace cu el

in api.

Dar nu trecu

mtrlt

^qi fetila

vizu cum odati

cu salturile buretelui,

ii dispireau,

una

cite

una, gi petele de cerneali de pe

miini. Din

nou scoase un

fipit

^gi

^din

^{nou legin[...}

Aga o

gisiri,Cei

_$apte

Murdiricii Acum insi

gtiau ce au de

ftcut

ca s-o

aduci in simfiri.

Nu mi

indoiesc cn qtrtr gi voi, copii. De aceea

n-o si

mai repet

ci:

Primul

inchise robinetul... etc. etc..., ci spun de-a dreptul:

Al

^gaptelea

minji

cu el degetele feti1ei...

Cand igi

simli

degetele

pitate

de cerneali, fetila se trezi, povesti ce

i

se intAmplase gi

murdiricii, dupi

ce o

ascultart chibzuiri

o

weme

qi spuseri:

-

^{Afla, draga}

noastri surioari, ci

tanerul

vinzitor

de la drogheria

din celilalt coll

a fost

tot

colegul

tiu,

elevul de serviciu la

curifenie.

Yezi ce

pileqti daci nu

ne

ascu[i?

Feregte-te de el!

Nu mai lisa

pe

nimeni si

intre cAnd suntem noi plecali.

...

In

acest timp, elevul de serviciu la

curilenie

era acasi ^qi

termina

de desenat

Dunirea

pe caietul de

ha4i.

O mai

indrepti

pe ici pe

colq

o

indrepti,

desigur,

tot

cu culoare albastri, astfel

ci Dunirea

cu

bi$i, cu Delti,

iegi cdt se poate de

bine

qi,

mai cu

seamd, cAt se poate _de

albastri. ceea ce

il ftcu

pe

biiat

s-o intrebe...

vi amintifi

intrebarea...

iar

Dunirea ii

rispunse...

vi amintifi

gi rispunsul!...

Numai

ci,

de data asta

biiahrl

nu-gi mai zise: ,,Ei, las'pe

mine!"

ci,

dimpotrivi:

_,Gata! S-a sfrrgit cu _,,las'pe rnine!" E

timpdin mi sfttu-

iesc cu

grupa!"

Nu

se

mai deghizi in nimic, ci

se

imbrici

aga ca de

obicei:

cu

cimagi albi,

cu cravati la gAt.

Adunarea grupel, cireia

biiatul ii

ceru sfatul, se sfrrgi cu o

hotird-

re:

si

aparr neintarziat

un

articol

la

gazetade perete.

in

el,

,,Albastri

ca

Cerneall'

sl,fiefrecatd qi sapunitd cumtrebuie.

Articolul apiru

aga cum se

hotirdse -

neintdrziat.

Cum afli

despre el ,,Albastrd ca

Cernealdl

povestea

nu

ne

mai

spune. Eu cred

ci,

venind la

qcoali,l-a citit

cu

propriii

ei ochi gi

mai

cred

ci, citindu-l,

nu avu

nici

un

motiv

de bucurie. -

Povestea mai spune

insi ci

^a doua

zi,in

orade geografie, erevul de serviciu la

curifenie

se

mai uiti

o

dati

la

Dunirea

desenati de el

in

caietul de

ha{i. ii

pHcu

atit

de

mult

cum

ii

iegise gi, mai cu seami,

cit

de

albastri ii

iegise, incAt, pentru

ultima oari

o

intrebi:

Dundre albastrd, Dundre cu apeline, spune-mi cine-i mai albastra ca tine?

Iar

Dunirea,

pentru

ultima oarl, ii

rispunse:

Acum cea mai albastrd, din nou, sunt eu, bdiete,

;i-i ^mullumac

^din sufut gazetei de perete!

$i

mai

spune povestea

ci,

de supirare,

,pei

_$apte

Murdirici,

ple- card in lume:

Primul wu si treaci

un izvor

-

^gi

^{cizu in}

^el.

Al

doilea

wu si treaci

un

pAriu -

^{gi c6zu}

ⁱⁿ

^el.

Al

treilea

wu si treaci

un rdu

-

^qi

^{cizu in}

^el.

Al

patrulea

wu si treaci

un

fluviu -

^gi

^{cizu in}

^el.

Al

cincilea

wu sl treaci

un lac

-

^gi

^{cizu in}

^el.

Al

^gaselea

wu si treaci

o mare

-

^gi

^{cizu in}

^ea.

Al

qaptelea

wu

sd

treaci

un ocean

-

^gi

^{cizu in}

^el.

Iar cind

iegir5, erau

curafi,

foarte

curafi, seminau

cu qapte

frali

nepltafi, necolorafi. Ce

mai!Aritau

spalafi!

NU NUMAI ^I,A GRADINITAI.

^{. .}

Povestea asta este despre un

biietei

care l-a uitat pe

,,buni ziudi Cum adic6,,l-a

uitat"? o

si mi intrebafi voi, ci doar,,buni ziud' nu-i

o

umbreli

s-o

ui{i

la

un

vecin qi

nu-i

o

pilirie

s-o

ui}i in

tren.

,,Buni ziui' -

^gtie

^oricine -

^e

^{,,buni ziud'gi}

^{nu poate}

^fi

uitat, spuneti voi ^qi aqteptafi de la mine

si vi

dau dreptate ^gi

si inchid

aceasti discu- fie

ftri

rost.

imi

pare

riu,

dar nu pot. _$i

iati

de ce:

Ieri veni la mine acasi un biiefel si mi invite la o

serbare,

la

grldinili.

Biiefelul intri

^gi

imi

spuse:

-

^Copiii

^vi

^invitn

^h gridinifi. Dlm

o serbare. M-au

trimis

^pe

mine si vi

spun.

V-am spus, acum plec...

-

^{Asta-i tot?}

-

^Tot.

- ^N-ai

uitat nimic?

- ^Nimic.

-

^{Ba ai}

uitat. L-ai uitat,

cAnd ai

intrat,

^pe

,,buni ziudi

^Unde

l-ai

uitat?

- ^Nu

^gtiu.

-

^{Cum se poate}

^si

^{nu gtii?} Amintegte-li! Nu

poli

pleca aga la

drum,

ftri,,buni ziudi

Gandegte-te

pufin! Ai

mai trecut pe undeva

lnainte

de

aveni

la mine?

- ^Am

mai trecut pe acasi.

-

^{Poate I-ai uitat pe}

^,,bun[

^{ziud' acasi.}

^Ai

^telefon?

-

^Da.

*

_{Ce numi,r?}

imi

spuse

numirul

^qi sunai la el acasi. Rispunse bunica.

I Povestirea a apflrut qi cu titlul: S-a pierdut ceva...

- Sirut mina,

bunicufo, incepui.

Iarti-mi ci

te iau de la

treburi.

Nepotul dumitale

^{e la mine.}

I

s-a

intdmplat

ceva,

l-a uitat

pe

,,buni

ziudi

Nu

cumva l-a uitat acasi?

- ^Nu,

^{auzii de la}

celilalt capit

al

firului. Din picate, nu l-a uitat

casl.

Daci-l

uita,

il

giseam.

Nici

cand ^a trecut pe acasi

nu-l

avea la el.

A deschis ^{uqa de la} bucitdrie, a spus: ,,Bunici, mi-e foame!", a infulecat

o

pirjoali,

dar

lin

^{bine minte, l-a uitat pe}

^,,buni

^{ziudl Nu Etiu unde}

^l-a

uitat.

$tii

cumva dumneata?

-

^{Nu, dar o}

^si

^aflu. Mulfumesc, bunicufo.

Sirut mina.

Lisai

receptorul

in furci gi-ivorbii biiefelului:

-

Nu l-ai uitat acasi.

Ai

mai fost pe undeva?

-

^Da.

^Am

^{trecut pe la un} chiogc de ziare.

-

Care chioqc.

-

^Cel

^{din co\. Am}

^intrebat

^daci

^a

^apirut...

Nu-l

mai agteptai

sl

sfrrgeasci. ^AEa cum eraln' in

cimaga

_{cu Papu-} cii de casl

in

picioare, o zbughii spre chiogcul de ziare

din

^col1.

- ^{Noroc! il}

salutai pe vAnzitor.

Fii bun

qi

di-mi

o

informalie.

Nu,

nu,,Informafia

Bucuregtiuluii altfel de informafie. A trecut pe la

dum-

neata un

bliefel

^{aga gi aga...}

(Prin

_,,aqa qi agd'

cititorii

sunt

rugali si infeleagl

descrierea

ami- nunfiti abiiatului.)

- ^A

^trecut,

^imi

^rispunse

vAnzitorul.

-

^{Fii bun atunci gi}

uiti-te...

Nu cumva l-a uitat aici pe

,,buni

^zittd'?

- ^{N-are nici un}

^rost

^{si rnl} uit. Ntr l-a

uitat. N-avea

cum. Nu l-a

lisat nici o

dipe.A

^intrebat

daci

a

apirut

^o

revisti,

dar n-am auzit

nici

un

,,buni ziudi

^{Poate l-a uitat}

in

alte parte.

-

^{Bine. O}

^si

aflu unde l-a uitat. Noroc!

Biietelul mi

agtepta acasi, jucAndu-se

cu

maqina mea de scris.

(Am fostnevoit s-o daula reparat

dupi

^aceea, dar astav-o sptrn

numai

aga,

in

treacit...)

- ^{Nu l-ai lisat}

^pe

^{,,buni ziud'nici}

^{la chioqc}

- ⁱⁱ

^zisei,

^{in timp}

^ce

^fi

luam din

fali

magina de scris,

firi

^{s[ blnuiesc c6 era} prea t6rziu...

N-ai

mai fost pe

niciieri?

-

^Nu.

- Atunci inseamnl ci

l-ai uitat la

gridinifi.

^Stai

^si mi

^interesez.

Luai telefonul ^qi formai

numlrul grldini]ei:

-

^Alo,

^vi

^{salut... Nu}

^vi

supl"rafi, cu cine vorbesc?

- Cugridinifa! imi

rispunse ovoce groasi.

-

^Chiar...

^gridinifa?

-

^Chiar.

-

^Atunci,

^iati

^{ce ag}

^{dori si} vi

intreb: acum,

dupi

ce au plecat

copiii

acasi, afi

frcut curifenie?

-

^Desigur.

-

$i

afi miturat

sub fiecare

sciunel,

sub fiecare

misuli, afi

gters praful de pe

raftul

cu

jucirii,

_afi...

- Mai incapevorbi?!

- Intr-adevir, nu mai

incape qi, totugi, ag

mai

avea ceva de spus:

cred

ci

un

biiefel

l-a uitat la

gridinili

pe

,,buni

ziua'i

Nu

cumva l-a1i gisit?

-

^{Ba da. L-am}

^{gisit in}

^{dulapul cu} sorfuri, in buzunarul unui gorf. E al

unui bei.{.I

care, cand pleaci de la

gridinte, il

uite mereu

in

buzu-

narul

go4ului. _La

gridinili il

are

tot timpul

la el.

Il di

doamnei edu- catoare, doamnei directoare ^gi

mie,lngrijitorului.

Cum s-ar spune, cu alte

cuvinte,la gridinili

e

un biiefel

respectuos. Dar, de

wime

ce-l

uiti

mereu

pe,,buni ziud'inbuzunarul

qo4ului, _cred

ci

acasi sau

in alti

parte

nu-i

la fel.

- Mrrlpmesc. M-am limurit.

$i pentru

ci mi limurisem, ii

spusei

biiefelului:

- fi ^{l-am gisit}

^pe

^{,,buni ziudi il ui{i}

^{mereu la}

gridini}i, in

buzu-

narul gorplui.

Asta

nu

se poate.

Ai

nevoie _{de el}

nu numai

acolo.

Ai

nevoie de el

pretutindeni.

$i spundndu-i acestea bliefelului..., dar mai bine

si

ne

oprim

aici.

Gata. Punct.

Buni

ziua!

DATI-MI ^O GUMA, COPII...

-

^Domnule, eu cu dumneata nu

mai

am ce discuta! Te-am crezut

un

arici cumsecade: te-am

primit in

cas6,fi-am

ftcut

culcuq

in piln- ria

mea cea

noui,

te-am

ospitat

cu toate

bunitilile,

ai

vrut muzici

- _ti-am

^deschis

radioul, n-ai

mai

wut - ^l-am

^inchis;

{i-a

^{fost sete la}

miezul noplii - ^m-am

^{sculat la}

^{miezul nopfii}

^gi

^!i-am

^{adus de}

^biut;

te-am

gisit

dimineala rozAndu-mi o carte de poveqti

-

^{am spus:}

^,,nu-i

nimic,ie intAmpli!" M-am

purtat cu dumneata cum m-ag fi

purtat

cu un frate,

dacl

ag

fi

avut

weun

frate ^gi poate chiar mai bine decAt cu

un

frate, pentru

ci

n-am avut

nici

un frate. Te-am crezutun arici cumse- cade, dar m-am inEelat. Nu eqti, domnule, ^ce te-am ctezut..

Uite, cam ^aga, copii, ag

vorbi daci

ne-am mai

intalni weodati

cu ,,Ariciul-1epi-o-mie, ^{o testea de ace} vie, toate

ftrl ^gimiliei'

De ce?

De

pomani? Din

senin? Oi

fi

eu un certire!? Un cusurgiu?

Nu, dragii mei, am cele mai intemeiate motive.

Ariciul

^ista

-

^{mi-am dat seama t drziu}

^-

^barfeqte,

^umbli

^{cu scorneli}

despre

unul

^gi despre altul. Stali

si

vedefi!

bupe

noaptea

in

care l-am

gizduit,

dimineafa,Iacafea, am

rimas

la taifas cu el. Nu mai fusesem de

ciliva

ani

prin pidure

^gi

mi

interesa ce

mai

face

ursul, cum

^o

mai

duce bursucul, ce

mai

spune veverita.

Mi

rog, ca omul care wea vegti despre nigte prieteni pe care nu i-a

mai vlzutde mult

^qi de care

ii

este dor.

- ^{ursul? pufni} ariciul. caraghiosul ila fbrl coadi? ce sl faci3l

umbli

teleleu

prin pidure... Nu

^se pricepe la

nimic. un

terchea-ber- chea, doi lei perechea. ^Se crede

voinic

_ai puternic, dar cu un bobdrnac

il

dai jos... Bursucul?

Mototolul ila? vai

de capul

lui cum o

duce! E

prost

ca

o ciuboti giuriti; daci il intrebi

citt face

unu

_9i

cu unu,

_9i nu-1i

rispunde

imediat,,cincil" atunci

si

_Etii

ci

se mai gandeqte ^ca

si-|i

rispundi

,,gapte"... Veveri{a?

Obrlznicituru

ua? Habar

n-am

ce

mai