Titlu original (eng.):

Colectia _,, EL _Si EA "

Titlu original (eng.):

Unspoken Desire

Descrierca

Ctr

a

Bibliotecii N4ionale

JOADAN, PENNY

Pedeapsi _9i dragoote / ^Penny Jordan

Traducitor: Irina

Popescu-Tismana

Bucure;ti:

rd'*",,"p"c,"r"Alcris, 2020.

rsBN

978-606-736-349-4

I.

Aurelian Micu (Editor)

II.

Alexandra Piripitsis (Redactor)

III.

Ioan

Drighici

(Lector)

82l.lll. 31:135.1

PENNYJORDAN

PedeaDsa si

draSoste'

Traducerea

;i

^{adaptarea in limba romdni de:}

IRINA POPESCU.TISMANA

ATCRIS

Ultirnele

aparitii

ale

coledjei

"EL;i EA"

1073

^{Catherine Aidie}

1074

^Roseanne Hunter

1075

^{Marianne wuro}

1076

^{Anne Brock}

1077

Barbara Steel

1078

^{Letty Cameron}

1079

^{Madeleine Ker}

1080

Leigh Michaels

1081

^Elaine Raco Chase

1082

Melanie Hurst

1083

^{Deborah York}

1084

^{Norma Daniels}

l0ll5

Janicc Maynard

l0li6

^{Mary Morgan}

1087

Jane Ashton

1088

Linda Adams

1089

Jill ^Baker

1090

Margaret Way

1091

Joan Bramsch

1092

^{Patricia Mlson}

1093

^{Lindsay Armstrong}

1094

^Catherine Aidie

1095

Briana Pelman

1096

Cynthia Van Rooy

1097

Clnthia Haffod- Eagles

1098

CatherineRobinson

1099

Anne Hampson

1100

Audrey Weigh

-Formula magici a dragostei -Acea vari a renuntirii 'Ochi de tigru

"Locul doi cestigi -Vrijitorul din Ponland 'Risplata modcstici -O cisitorie ca pe vremuri -Un birbat firii scrupulc -Al nouilea val

-Cintecul sicomorului -O viati impliniti -Pre$l datoriei -intre doui feme i -intdlnire fununoasi -Micula fugar -Secretul lui _Joe Elliot 'O feme ic complicati -Stipinul din Malpara -Vmia unei clipc -Temporar. mircasi -Micula

i

^andezd

-Suflete incitusatc -Nunti sub ultimatum -Joc periculos -P€ aripile iubirii -Un seducitor ^parsiv

"Castelana

-Vinitoarea de biirbati

Capitolul l

-

^{Melisande este aici si ar} trebui si ^vezi cu ce birbat ^a venitl anunti Jennifer Knowles intrAnd in biroul ^pamoanei Superb.. ^gi bogat

dupi

curn arati. O fi ultimul iubit al Melisandei? se

intrebi

ea. Si nu-mi dau seama daci avem vreo comandd pentru ea.

Se

incrunti

studiind ^agenda in care erau trecute progfamirile _9i ordinea lor, ^apoi continui:

-

^{Ni s-a terminat mdtasea neagri chiar} siptimana trecuti.

-

^Da, aprobi India Lawson, scotand acele din

guri

s,i studiind bluza de mitase roz la care lucra... A fost invitati ^la balul ^de caritate... Mi-a telefonat ieri Qi m-a intrebat daci-i putem face

tcprdc ccva.

-

^{Parirz ca nu} i-ai spus nimic despre pret. zisc Jennifer. Trebuie

si

fi castigat o avctE ctt cc a oblinut

penru

ultimul ei film. Sunt

$ase luni dc cind ruleazi ^si incasirile se mentin ridicate. Stiu, pentru

ci

^am incercat

si

iau bilete pentru mama _9i sora mea, la spectacolul de siptimana ^viitoare.

PENNYJORDAN

India zdmbi.

-

^{Nu uita}

^ci

^fiind

^imbricati

^{cu toaletele} noasre, inseamni

ci

^ne

face o excelentd publicitate.

-

^{Iei totul prea usor, o} doleni Jennifer.

India rAse.

-

Spune-i te rog Melisandei

ci

vin peste cinci minute, Jen... ^si oferi-le cafea sau sherry. Nu pot si ^las bluza aceasta

pini

n-o aranjez. I-am promis ladyei Danvers

ci

^o va avea pentru weekend.

Spatele drept al lui _Jennifer in timp ^ce iesea

trida

nemultumirea ei privind atitudinea Indiei

fali dc

capriciilc clicntelei saler greul afacerilor nu apisa pc unrcrii ci, rcflccti ca cu indulgenti.

$tia c:l In(lici

ii

pliicca sri lic pn4rriul ci

stipin;

era ambitia ei de cilrrtl erit ht ultinrul

rn

dc studii, cAnd isi petrecea diminetile in ntitlgitzinclc dc confcclii, privind modelele si incercind si le refaci rhrpii :rccca din imaginatic.

i;i

^petrecuse trei ani la Institutul de Arte Frumoase,

urnati

de alti trci ani la Paris, unde lucrase pentru unul dintre cei mai

cunoscuti creatori de modd. invitase apoi panea de vinzare si comert si multe alte lucruri care sunt neglijate de cei care cred

ci

geniul artistic este suficient pentru a asigura succcsul.

O

mici

mostenire de la un unchi

ii

oferise

dupi

aceea

posibilitatea si ri;te pe cont propriu. Spre bucuria ei, prima serie de bluze si fuste arusese succes, dindu-i posibilitate si.si ^asume inchirierea unui local mai mare, suficient de aproape dc centrul Londrei, si acum avea o clienteli formati din cele mai de

razi

femei ale societdtii, care-i apreciau linia vestimentari. descrisi in rubricile multor ziare _$i reviste.

Erau situatii cind India nu ezita

si

^accepte cind ^{femei ca} Melisande Black, o foarte cunoscutd actriti, insistau sd

li

se faci reduceri de pret pentru hainele pe care le punau in public.

lndia

lisi

bluza si se ridicd in picioare, studiindu'9i imaginea

in

oglinda din spatele biroului. $tia ^cd Jennifer considera

ci

este prea ingiduitoare, dar era o exagerare. invilase cu timpul cum

si

procedeze cu clientala ei atat de pretentioasi.

(irnstatind ci

fusta din ^jerse gri nu are nicio cuti, India ^se

uiti lrntru

^{ultima dati. in}

^oglindi

^{9i se}

^indrepti

^{spre u;d.}

Un coridor scurt lega camerele de lucru de

salon;i

cXnd deschise usa acestuia, prima persoani pe care o vizu fu bdrbatul despre calc Jennifer ^spusese

ci

este formidabil. Nu emgerase, constati.

lndia, care afisase un zimbet profesional. Totul la el era

irnpecabil: croiala eleganti a costumului gri dintr'o ^stofd scumpi, cima$a de mitase si cravata asortate, miinile ingrijite ^{gi bronzate,} dcsi era abia luna martie,

pirul

ondulat care'i trecea la spate peste guler. ochii ^de un

tulburitor

cenugiu-inchis.

-

India dragi! o

intimpini

Melisande cu vocea sa gravi

;i plini

dc solicitudine, ^{mi-ai salvat viala!} Arati-mi ce ai in ^{vedere. Trebuie} sI fie ccva foarte, foarte special. Daci o sd'i placi lui Simon, mi'a pronis si.-mi cumpere

inci

una.

Apoi, adi.ugi in glumi:

-

^{Nu crezi}

^ci

^{ar fi timpul}

^si

^{nu mai umbli in hainele astea de}

scoliriti? Nimeni din cei care te ^privesc n'ar ^putea

si

creadi

ci

csti creatoarea cclor mai sofisdcate toalete!

lndia incerci si ^{ignore pdrerea} actrilei despre hainele ei, dar privindu-l pe insolitorul ^acesteia, constati ^cA el o studiazi

PEDEAPSA $I ^DRAGOSTE

PENIIYJORDAN

zimbind.

-

^{Oh, nu v-am} prezentat, nu-i ^asa?

intrebi

actrita. Sirnon dragule, ea este India, o persoani foarte speciali. India, el esre Simon Hemies

-

^trebuie si fi citit ^despre el in paginile mondene ale

ziarelot.

-

^{Da, dar gi in presa} financiari, rispunse India, observAnd interesul apirut imediat pe figura lui Simon Heries.

-

^inseamni

^ci

^{te preocupi lumea} afacerilor? intrebi el.

-

Care femeie nu e interesati, intr-un fel sau altul? replici ca.

inlelese

dupi

expresia lui

ci

ironia ei isi atinsese tinta. Era prca inteligent ca si-si imagineze

ci

interesul Melisandei este atat de altruist, dar cu istetimea care o carlcteriza,India intuia

ci

nu-i convenea ca cineva

si

faci asemenea supozilii pe sealna lui.

O cunoscuse pe Melisande in urmi. cu

citira

ani, inlelegind ca actrita nu frcea un secret din faptul

ci

se aitepta ca partenedi ei

si

fie prezentabili _si atractivi, dar totodati suficient de bogati ca s-o

intretini.

India o privi cu atentie, constienti de contrastul dintre ele.

Melisande, mignoni, cu

pirul

blond aproape argintiu, cu forme atractive, era tipul femeii frumoase, in timp ce ea... isi increti usor nasul... Era

inalti; pirul

ei, cum renarcase si Jenny, era

castaniu-roicat, nu chiar rosu; ochii sii verzi priveau usor piezis sub arcada bine

definiti

a sprincenelor, iar gura cu buze plinc denota lulnerabilitate, tridand faptul

ci

nu este atet de

stipani

pe ea cum pirea la prima vedere.

$tia

ci

Simon Heries o observa si trebui

si

se stipaneasci

si

nu-i intoarci privirea. Aproape

ii

simtea privirea alunecind de-a lungul

I

1

I

I i I

i

1

I

PEDEAPSA SI DMGOSTE

corpului ei, oprindu-se ^pe linia fermi a sXnilor, subtirimea rrrijlrcului ^{si a} picioarrlor ci ^lungi,

Ochii lui ^se

opriri

apreciativ cAteva clipe ^asupra picioarelor, lidicindu-i apoi spre fata rosie a Indiei.

-

^{Aproape o enigmi., remarci el. O bluzd.} pretenlioasi, o fusti ^de

scoliriti

si ciorapi de mitase.

-

^{Nu hrseamni. nimic,}

^il

asiguri India cu un calm care era departe tlc ceea ce simtea.,. Era ceva in privirea lui ^care'i didea fiori Nu cra ceva neobisnuit ca unele cliente si

vini

insolite de bi.rbaf

-

^{uneori ca aceftia sd} pliteascd, alteori ca

si

le aprobe alegerea _9i cra obilnuita ^cu modul lor de a flirta, dar de data aceasta era ceva tlcosebit.

Ilra pentru ea con$tientizarea propriei sale

feminitili.

-

^{Oh, lndia nu este nici pe depane}

^atit

^de pretendoasi, pentru

ci

^{am a\.ut} ocazii s-o cunosc bine, remarci Melisande cu viclenie.

Sr

intimpli si

stiu

ci

arc un prieten foarte

drigut

^si bogat. De

tlpt.

l-a adus la ultima mea petrecere, nu'i aqa, dragi? Melford 'I'aykrr, adiugi ea pentru Simon, mentionand numele unui bine' cunoscut bancher.

Dcsi India nuJ privi, simli

ci

Simon Heries

ii

cerceteaze salonul cu alti ochi. Accsta era decorat in

alb;i

auriu, cu pete de verde.

'lixr:l

_{era proaspit,}

dind

o senzatie de bogilie. India ^proiectase ca insisi interiorul, ^restul fiind

ficut

de o micd firmit specializati.

in scenografie. Totul fusese

ficut

cu fler si ingeniozitate, pentru o sLmi modestd

fati

de nivelul actual al preturilor. India,

penru

a-i

rispliti

^{pe cei care} o ajutaseri, ii recomandase altora de cXte ori

rrvuscse ocrzia. Unele decoruri din ultimul film ^{al Melisandei}

10 PENMJORDAN fuseseri realizate de ei, dar pentru

ci

ea nu amesteca niciodati

viaqa ei particulari cu afacerile, se indoia ca actrila sd-i cunoasci.

Ea fusese prezentati la petrecerile asupra ci.rora actrita insistase atat, dar putea sd parieze

ci

^{Simon Hemies} ii ^evalua costurile salonului; ficuse probabil socoteala

pini

la ultimul bi.nut si credea evident

ci

Mel plitise totul.

India nu era naivi. Avea douizeci si cinci de ani gi triisc singuri

dupi

moartea

pirintilor

ei, care se intimplase

cind

avea douazeci de ani. Era perfect constienti de morala cercului in care se

invirtea Melisande, unde era de presupus

ci

se afla si Simon Herries; concluzia pe care ^{o trisese acesta} din comentariile Melisandei era

firi

indoiali evidenti 0i ea ar fi vrut si i-o infirme.

lndia rcusisc singurd in

viati.

Nu primisc niriun

aiulor:au

recompensi din ^partea altora

;i

^era

^jigniti

^{si fie} considerati o femeie care isi alege

birbalii

in functie de ce ar putea cigtiga de pe urma lor.

Era ridicol, gindi ea in timp ce se indrepta spre unul din dulapurile ^care se intindeau de la podea

pini

in tavan. Ce

importanll avea modul cum o judeca Simon Herries, mai ales

ci

nici el nu pirea

6i

^{de biserici? Relatia ei cu Melford Taylor era}

treaba ei qi a

niminui

altcuiva, exceptand faptul

ci

Mel se

intimpla si fie cisi.torit,

ifi

aminti ea in timp ce scotea rochia de saten albastru de pe umerag.

-

^{imi place culoarea! exclami} Melisande. Draga mea, trebuie

si

insist ca tu sd-mi creezi modelele pentru noul meu rol. $tii

ci

voi iuca rolul principal feminin din ,,Visitorul"?

India

clitini

din ^cap aprobator.

I

PEDEAPSi $I ^{DRAGOSTT 11}

-

^{Simon mi'a aranjat asta,}

^adiugi

Melisande, unghiile sale roqii aproape infigindu-se in bratul birbatului ^{agezat pe} fotoliul ^de

lingi

ea... El are mari interese in industria ^de televiziune'

-

^Adevirat?

India nu-si

didu

seama

ci

tonul ei sunase ironic

pini cind

nu

intilni

^privirea minioasi a ochilor lui cenugii. Auzise

ci

Melisande obtinuse rolul principal in noul ^serial

fi,

dar costumalia de sceni cra un domeniu cu care nu era familiarizatd gi de;i ^aprecia

increderea Melisandei in ^{ea, se temea ca problema}

si

n-o dcpiseasci. Pitrunderea subiti

in

_,,lumea buni" insemna pentru ca angajarca de personal.

-

^{Sunt siguri}

^ci

^{Simon o}

^{si puni}

^{o vorbd}

^buni

pentru tine la sefii studiourilor, spuse Melisande.

-

^Cred

^ci

domnisoara Lawson nu are nevoie de mine ca s-o ajut, cAnd

il

are pe Melford Taylor... in spate.

Enervati de replica lui, India ii ^{intoarse spatele} avind scuza cd o ajuti ^pe Melisande la imbricat.

De mult nu mai simtise o asemenea antipatie pentru cineva, chiar daci ar fi fost amanta lui Mel, ca

si

folosim un cuvint ^{la modd, ce}

legituri

^{avea cu Simon Herries?}

in cabina de probd, o

ajuti

pe Melisande

si

probeze rochia albastri. Corsalul era drapat astfel incdt

si'i ^puni

in valoare corpul zvelt.

-

^Estc incXntitoare! exclamd Melisande

dupi

ce se studie pe indelete in oglindi.

-

Trcbuie terminat tivul si ^cAteva retuguri, dar o s'o ai miine, promise India.

12

PENMJORDAN Cind sund telefonul, presupuse

ci

trebuie si fie Mel.

ii

spusese

siptimina

trecuti

ci

relatia lor nu are viitor.

ii

plicea Mel; avea sim.tul umorului si era un insotitor

plicut

si

firi

pretentii, dar asa cum ii repetase, era

cisitorit.

Mel o intrebase ironic daci nu auzise

ci

existi divorturi, dar India fusese fermi. Stia

ci

are doi copii si chiar daci ar fi fosr

indrdgostitd de el. ceea ce nu era cazul, n-ar fi in srarc

si.i

lasc

fi,ti tati.

Motivul era foane simplu: in timpul propriei sale

copilirii, tatil

ei awsese o

legituri

cu o

alti

femeie care durase aproape un an.

India avea doisprezece ani la ^aLcea weme,

r,irsti

la care era fireste foarte impresionabili. Mama si

tatil

ei nu se mai intelegeau si isi gisea adesea mama

plingind.

Nu durase mult

pini

cind o colegi de ;coali, ^{mai mare ca ea, o} limurise. ^Se dusese acasi si-i spusesc totul mamei sale. Era adevirat, ii explicase mama ei, dar asta nu insemna

ci

^{tata n-o} mai iubeste, sustinuse ea.

Mama ei fusese foarte curajoasi, reflecti India gindindu.se la acele timpuri. Nu fusese usor si

invingi

amdrdciunea cind aventura se teminase. De altfel, niciunul dintre

pirinti

nu mai ficuse aluzie la ceea ce se intimplase. E\perienta o schimbase insi. pe India, o ficuse si-qi

puni intrebiri

despre viati si dragoste si desi nu voia si recunoascd., era pfecauti si neincrezi.toare. De aceea efa reticenti. in relatiile cu sexul opus, motiv pentru care la cei doudzeci si cinci de ani ai ei, era

lipsiti

de orice experienti sentimentali.

Cind ^se intoarseri in salon, Simon Hemies studia o acuareli reprezentend marea aflati pe unul din pereti. O pictase

tatil

PEDEAPSA SI DRAGOSTE

lndici inainte de a muri, reprezentand casa lor din Cornwall ridicatd pe stancile de ^pe Frmul Atlanticului. India ^{mo;tenise de} la

tatil

ei ambifa, recunostea uneori. Fusese inginer inainte de a se pensiona si lucrase mult timp in s:u:ilnltarc. Fusese conceputi intr-o scurti

viziti

in India pe care mama o frcuse

tatilui

ei, de unde numele neobi$nuit.

-

^{Cornwall? o inrrebi el pe India fdrd} s'o priveasci.

-

Da, rdspunse ea.

-

^{Te-a ciutat} secretara, o anunti ^{el. M-a rugat si-1i spun cd te}

t auti cincva. Spunc

ci

slii cine cslc.

De data asta o privi in ^ochi

;i

^addugi:

-

^Crcd

^ci

^nu-i

^{uior si}

^{ai o}

^legituri

^cu un birbat insuat. ^{Se pare}

ca es,ti foarte discreti.

Suna ca si cum igi cigdga existenla din legituri ^cu

blrbali!

Melisande isi

didu

seama

ci

Simon fusese jignitor _{9i se}

incrunti.

-

Oh, dragule, protesti ea. Sper

ci

nu egti de modi ^veche Ai'enturile extraconjugale sunt la modi in zilele noastre. Fii cinstit, daci ai fi insurat, ai rimene fidel tot ^{restul vieqii? Nu, cred}

cd India are dreptate. Este mult mai bine pentru independenla ta

si

ai mai curind un amant decat un sot. Crezi cd rochia o

si'mi

fie trimisi miine? o

intrebl

ea pe India in timp ^ce Simon o aiuta si-si imbrace haina din blani ^de

wlpe.

Simon

mi

duce la balul de caritate $i vreau sd

arit cit

mai bine.

lndia

ii

conduse

pini

la usd. Melisande o

siruti

^{pe obraz;} India intinse ezitant mina alteptendu-se ca Simon Heries

si

i-o

stringi,

dar el se

ficu

a nu observa ^gi o urma pe Melisande care se indrepta spre Femariul verde ^parcat in apropierea salonului.

13

t4

PENI'\IY-IORDAN

-

^{Mmm, mi-as dori si gdsesc pe cineva ca} ista, comentiJennifer visitoare in timp ce.i privea depirtindu.se. Arati fantastic, are bani si pariez mie la suti.

ci

este si un amant la fel de bun!

-

^Ai fi probabil fo ane dezamdgitd, replici India.

-

^Pariezi?

Ceva din expresia fetei Indiei o

ficu

pe Jennifer

si

se incrunte.

-

^{Chiar te-a} impresionat? intrebi. ea. Nu te-am vd.zut niciodati pierzindu-ti simtul umorului. Ce s-a intimplat, a incercat si-ri faci curte cind nu s-a uitat Melisande?

-

^{De ce ar fi} ficut-o? Singuri. ai spus

ci

are totul; nu

vid

niciun motiv ca si-mi arunce o privire fiind insotit de o femeie ca Melisande.

-

^{Eu pot, replicd} Jennifer. Pentru inceput, ^{ai de} departe nrai mr.llr sexapil decit ^{ea. gtiu}

ci

Melisande arati blXndi si dulce, dar oricine poate vedea

ci

e

duri

ca granitul, in rimp ce tu... Esti siguri cd nu ti-a

ficut

curte?

-

^{Foarte siguri. N.ai putea sd schimbi subicctul?}

-

Bine, accepti Jennifer. Despre ^{ce ai vrea} si vorbim? Oh,

Doamne! Tocmai mi-am amintit

ci

te-a sunat...

ftii

^tu cine. A spus

ci

o sd

vini si

te ia la ora opt. Nu stiam

ci

^te intilnesti cu el in

seafa asta.

-

^{De fapt, nu} este ceva oficial. Spusese

siptimina

trecuti

ci

ar trebui

si

cinim impreuni, dar i.am rdspuns...

- ^Ci

^{nu te} intilnesti cu bd.rbati

cisitoriti,

completi Jennifer. Nu crezi

ci.ti

ingreunezi situatia? Cu influenta lui...

-

^{N-am nevoie de} relatiile lui, i-o

tiie

India cu o asprime neobisnuiti. imi place Mel

sii

pretuiesc prietenia.

il

cunosc de

PEDL{PSA SI DRAGOSTE

peste trei ani, cind am deschis salonul pentru prima dati.

Qrntabilul meu mi l-a prczentat

-

^{de fapt Mel a fost primul care}

mi-a vorbit despre aceste perspective...

-

^{Bine, ar} fi putut si fie mai

riu, ;tii

^{prea bine,}

intiri

Jennifer cu subirrteles. Este nebun

dupi

tine... oricine ^poate si vadi.

-

^Este

cisitorit,

replici India ^cu incipdlinare. $i in afari de asta, nu-l iubesc.

-

^{Dragoste? Cinc are nevoie de dragoste? intrebi} Jennifer cu rrcrcali. De$i sunt cu trei ani mai

taniri

ca tine, uneori

mi sint

ca si cum as fi mama ta.

-

^{Daci ai fi, nu cred cd m-ai incuraja}

^{si mi}

^{intilnesc cu birbatul}

altcia, replici India ^cu

riceali.

-

^{Glumeiti! Cu un birbat atat de bogat ca Mel, mamele tind}

^si

r.ritc un lucru atet de putin impoftant ca o nevasti.

(llitoa

_{ore mai tArziu, in timp ce} incuia salonul

;i

^{ieqea in aerul}

iughelat de afari, India se gindea la relalia ei cu Mel. Locuinla ei nu era departe de salon. Fusese norocoasi ca si poati cumpdra ctajul unei case in stil victorian,

incintati

de intimitatea si

confortul pe care i le oferea aceasta.

Mel incercasc nu o dati si-i explice cd ar dori ca relatia lor sd

,lo

ind maj :,rransi, dar ca

ii

amintra intotdeauna

ci

arc o so(ie.

Poate era o nebunie ca la virsta ei si mai viseze la un cimin, ^sot

t5