VOLUNTARIATUL IN DOMENIUL SOCIAL

MARINELA-CRISTINA

sI}ION

VOLUNTARIATUL IN DOMENIUL _SOCIAL

Motivafie qi management

Prefatd de Silviu COPOSESCU

NSTII LTLL

EUROPEAN lilr17

l

CI]PRINS

Lista _tabelelor

l7

Lista

figurilor

/ 8 Prefa[d,

/9

PARTEA

I

^_ DOCUMENTAREA / ¹³

capitolul

1.

voluntariatul - ^formi

^a comportamentului prosocial

/

15 1.1. Accepfiuni ale conceptului de voluntoriat

I

15

I.2.Yalori

gi principii ale voluntariatului

/

19 1.3. Tipologii ale voluntarilor gi voluntariatului I 25

I .3. I . Tipuri de voluntariat / 25 1.3.2. Tipuri de voluntari / 3 t

1'3.3. Noi tendinle privind tipurile de voluntari gi voluntariat / 35

capitolul

2. Motivafieo costuri gi beneficii

in

activitatea de volunt anat t

4l

2. 1 . Motivalia

-

definire, structuri gi tipuri / 41

2.2.Motivalia voluntarilor

-

o scurtd analizda literaturii de specialitate / 45 2.2.l.Modelul tridimensional I 46

2.2.2.Modelul bidimensional / 51

2.2.3.Modelul _complex / 5l 2.2.4.Modelul unidimensional /

5i

2.3. costuri ^qi beneficii implicate in activitatea de voluntariat / 60 2.3. 1 . Studierea beneficiilor voluntariatului / 64

2.3.2. _Studierea costurilor vohurtariatului / 69

capitolul

3. Elemente de management ar voruntarilor _/ 71 3.1. Nevoia de management I

7I

3.2. Modele de management al

voluntailor

173 3.2. 1. Modelul formal / 73

3.2.2.Modelul inforrnal / 73

3.3. Procesul de management al voluntailor _I 77

PARTEA A

II-A

^_ CERCETAREA EXPLORATORIE / ⁸³

Capitolul 4.

Particulariti{i

ale voluntariatului din domeniul social / 85 4.1. Stabilirea temei de cercetare / 85

4.2. Obiectivele cercetdrii / 89 4.3. Documentarea prealabili / 89 4.4. Metodologia cercetdrii / 90

4.4.1. Universul cercetdrii / 90 4.4.2.Tipul de cercetare I 92 4.4.3. Metode gi instrumente / 93 4.4.4. Esantionarea I 9 5

4.5. Analiza datelor / 98

4.6. Interpretarea datelot

I

¹⁰¹

Concluzii / 137

Bibliografie

i

¹⁴⁷

Anexe / 149

Anexa 1. Legea privind reglementarea activit5lii de voluntariat in Romdnia / 149 Anexa 2. Incidenta voluntariatului pe ldri I 157

Anexa 3. Ghidul de interviu / i98 Anexa 4. Inventarul motivaflilor / 161 Anexa 5. Codare axiall / 165

Anexa 6. Codare selectivl / 166

Abstract / 167 Resumen / 169

Llsta tabelelor Tabelul 1. Doms Tabelul2. Tipuri Tabelul3. Model Tabelul 4. Int€res Tabelul5. Scalar Tabelul6. Princt Tabelul T. Orgrul Tabelul S. Orgmi Tabelul9. Evalua Tabelul 10.

Mo&

Tabelul 11. Fa6to Tabelul 12. Coshr

Tabelul 13. Benet Tabelul 14.

Profl

Tabelul 15. Atn:h Tabelul 16. Rela!

Tabelul 17- ASeil Tabelul 18. A$E!

Tabelul 19.

Str*

Tabelul20. Eficir

Tabelul2l.

Affiln

!

Capitolul

I

Voluntariatul - ^{formi a} comportamentului prosocial

Prima parte a acestui capitol abordeazd activitatea de voluntariat dintr-o perspectivd psihosocialS, evidenliind elementele care ne indrept[lesc s6 cata- logbm voluntariatul ca fiind o formd de comportament prosociai. De as"-enea, prin conlinutul prezentului capitol am urmdrit trecerea

in

revist[ a valorilor gi

principiilor voluntariatului, precum qi a principalelor tipuri/categorii de volgn-

tari

qi voluntariat, elemente necesare

in

demersul de definire gi clarificare a

conceptului vizat.

1.1. Accepfiuni

ale

conceptului

d.e

voluntsriat

Am considerat necesar ca, inainte de a defini voluntariatul, sd imi opresc

tt*Uu'asupra conceptului de comportament prosociql, frcdnd. posibild in icest

fel

identificarea elementelor comune, dar gi

a

celor care

jusfifici

calificarea voluntariatului _{drept o} subspecie a comportamentului prosocial.

Deqi interesul specialigtilor pentru cercetarea comportamentului proso-

cial

se regdsegte

in

diverse domenii, precum psihologia, sociologia, prihiutriu etc., psihologia social[ ocupr un

loc

aparte,

fiind

qtiin]a cate a creat c-onceptul, ca_ antonim

al

comportamentului antisocial.

conform lui Ilu!

(2004), degi debutul preocup[rilor pentru comportamentul prosoci al

a

avut loc in anii '60 ai secolului trecut, pdnd

in

¹⁹⁹³ s-au putut identifica peste 500 de studii scrise in reviste de specialitate din SUA, in prezent depdqindiu mult

l0

000.

In plus, centrul de interes privind problematica in discutie s-a modificat odatd cu trecerea timpului, dupd cum txmeaz6: la jumdtatea anilor ,60, cerce-

tirile

s-au axat pe normele responsabilitafii gi reciprocitalii; in cel de-al gaptelea gi al optulea deceniu al secolului trecut, cercetdtorii s-au orientat spre identi- ficarea factorilor care inhibd comportamentul prosocial;

in

deceniul al nou6lea, interesul a fost reprezentat de studierea factoriior determinanli _{gi a} condiliilor in care aceqtia se produc, iar, dupd 1990, accentul a clzutpe clarificarea motivatiei comportamentului prosocial (Chelcea, 2008).

comportamentul social reprezintd in viziunea

lui

Golu (2002),,ansam- blul actelor, faptelor ^qi reacliilor motorii verbale qi/sau afective prin care un in- divid rispunde solicitdrilor de ordin fizic sau social ale lumii extJrioare,, (p. 45).

l5

VOLLTNTAzuATUL iN oOuBluUL SOCIAL

Conform Dic{ionarului de psihologie socialS (1981), comportamentul prosocial este ,,rezultat al procesului ^de socializare, caracterizat prin orientarea

spre valorile sociale" (apud Chelcea, 1996, p. 444). Aceastd definilie se inscrie, prin continutul siu, intr-o perspectiv[ sociologicd,

in

sensul

in

care comporla- mentele prosociale sunt considerate ca nefiind inndscute, ci dobdndite, invdfate in cadrul procesului de socializare, astfel incAt instanlele socializatoare, precum familia, qcoala, biserica au

un rol

hotbrdtor

in

transmiterea

qi

oferirea unor modele de comportament prosocial.

Mai

mult

decdt aldt, prin comportament prosocial nu in{elegem doar o modalitate concretd de ajutor, oferit cuiva, intr-o situaJie datd,

ci o

formd de manifestare ce are

la

bazd

o

serie de principii generale qi abstracte,

la

care

individul aderd

in

mod congtient qi deliberat. Aceste principii, precum bund- tatea, dreptatea, adevdrul, cooperarea, transcend acliuni

qi

situalii specifice, purtend denumirea de valori.

Conceptul de comportament prosocial a fost introdus pentru prima datb in psihosociologie,

in

1916, de cdtre Janusz Reykowski, fondatorul Institutului

de Psihologie din cadrul Academiei Poloneze de $tiin!e. in viziunea sa, compor- tamenrul prosocial este ,,odentat spre ajutorarea, protejarea, sprijinirea, dezvol- tarea celorlalte persoane fbrd aqteptarea unei recompense externe" ^(Chelcea, 2008. p.227).

Piliavin gi Schroeder (2005) definesc comporlamentul prosocial ca fiind orice act realizat

in

beneficiul altor persoane (apud Aronson, Wilson qi Akert, 2007).

in

acelaqi sens, Einsenberg gi Mussen [f ^OSO; calificd comportamentul prosocial drept totalitatea acliunilor voluntare care sunt destinate sb ajute sau de care beneficiazdun alt individ sau un grup de indivizi.

,,Comportamentul prosocictl este o categorie mai 1arg5, care include atAt conduita de ajutorare c6t gi altruismul. El este comportamentul rezultat din pro- cesul societdlii ^gi al invdldrii sociale" (Cochinescu, 2008, p.

a2\.

Insb, trebuie mentionat faptul cd nu orice comportament adoptat de un individ, care prin consecintele sale pozitive serveqte intereselor cuiva, poate

fi

catalogat ca fiind un comportament prosocial.

In acest sens, Ilut (2004) opineazd

ci

schimbul de bunuri ;ilsau servicii ce are loc intre doub sau mai multe persoane, perceput de cei in cauzd ca fiind echitabil, poate

fi

considerat mai degrabd o afacere decdt o formd de compor- tament prosocial. Cu toate acestea, existd teoria cost-beneficiu- care explici compoftamentele prosociale tocmai din aceastd perspectir.d,

;i

^{anume aceea cd}

un individ este tentat sd pund

in

balanld, pe de o parte, costurile implicate in rela{ia de ajutor, iar, pe de ^a7ta, beneficiile pe care le atrage in urma -rprijinului oferit. _$ansele de acordare

a

ajutorului cresc dacd talerele balantei

tin

^urma

calculului estimat de cel ce oferd ajutorul) se afl6 in echilibru. -\_.adan. ar trebui

si

considerdm cd tipul de recompense pe care

il

vizeazd cel ce a,-r'rr,ia ajutorul

16

este elementul decisiv economice, iar nu echit extemd (financiare, ma comporlament in categr

Pentru ca un ^c ugurin!6 qi precizie, se

caracterizeazd un astfel a lungul timpului:

1)

s5

fie

intenlionat ^: prosocial trebu persoanei, grug

sprijine valorile

2)

^sd fie dezinteresat I

vorbi de comportal campanii umanitare

3)

^sd urmireascd ajuto

4) si fie

desft$urat in care lucreazd ca pz

imobilizeazd

un

^h<

criteriile unui com previzute in hga po Vom putea obs se regisesc intr-o formi voi incerca in cele ce un tdlesc s[^denumim r-olur

In Dictionarul e

doud

definilii

ale subst pdstreazd sensul

din

lir armatd din proprie dori definilie este mai

putil

referindu-se la o ..persr Aceasta din urma descn sd stabilim dacd este v persoani intr-o sifuatie

In aceeaqi ane r'

(l 994),

prin

voluntariar remunerafie" (apudDe\

Cele patru carac se regdsesc inh-o forma Scheier (1994):,,orice n intentia de

a ajuu gi

:

Strebbins (2016\ surp::

I 1981), comportamentul izat prin orientarea definitie se inscrie,

-nsul ⁱⁿ

care comporta- - ci dobdndite, inv6{ate

socializatoare, precum

qi

oferirea unor nu inlelegem doar o

ie data,

ci o

formd de

qi abstracte,

la

care

pincipii,

precum buni-

pentru prima dati L fondatorul Institutului

- in ^r iziunea sa, compor- sprijinirea, dezvol- exteme" ^(Chelcea, tul prosocial ca fiind Af,onson, Wilson qi Akert, .:alifi

ci

comportamentul

destinate sE ajute sau de

i larg6, care include atAt I rezultat din pro- .p- 421).

nt adoptat de un intereselor cuiva, poate

fi

de bunuri ^qi/sau servicii de cei in catzd ca fiind da;dt o

formi

de compor- -beneficiu, care explicd

rvd, gi amrme aceea cd

.

costurile implicate in etage in urma sprijinului Elerele balan{ei

(in

urma

*chilibru. Aqadar, ar trebui cel ce acordd ajutorul

Vo lu n t ariawi _- "--:r-,; ^{J : a m port am} entul ui pr o s o c ial este elementul decisiv

in

diferenfierea comFtonamEntelor prosociale de cele economice, iar nu echitabilitatea, insS- in cazni in care beneficiile sunt de naturi extemd (financiare, materiale etc.), atunci ilu-ader ar este

dificil

sd incadrdm un comporlament in categoria celor prosociale.

Pentru ca un comportament prosocial

si fie

identificat cu o mai mare uqurin{i qi precizie, se impune menfionarea celor patru trdsdturi distincte ce catacterizeazd un astfel de comportamenl desprinse din definiliile elaborate de- a lungul timpului:

1)

sd

fie

inten{ionat qi congtient (un

individ

care adopt[

un

comportament prosocial hebuie sd conqtientizeze consecinlele pe care

le

are asupra persoanei, grupului sau comunititii,

si

doreasci

s[

ofere ajutor qi

si

sprijine valorile sociale);

2)

^sd fie dezinteresat

(si

nu se urmbreascd o recompensi externd) - nu putem vorbi de comportament prosocial

in

cazul unei vedete care se implicb in campanii umanitare, dacb aceasta urmdreqte publicitatea qi mediatizarea;

3)

^sd urmdreascd ajutorarea, protejarea gi sprijinirea celor din jur;

4)

^sd

fie

desfrqurat

in

afara obligaliilor profesionale sau formale (o ^persoand care lucreazd, ca paznic de noapte la o

firmi

qi care

in

timpul serviciului imobilizeazd

un ho! ce a

sdrit gardul

firmei

respective

nu

indeplineqte criteriile unui comportament prosocial, deoarece

el

are astfel de atribulii prevdzute in ^fiqa postului (Chelcea, 2008, pp. 227-225).

Vom putea observa cd aceste trdsdturi ale comportamentului prosocial

se regdsesc intr-o

formi

sau alta qi in definiliile conceptului de voluntariat, insd voi incerca in cele ce urneazd. si evidenliez acele elemente distincte ce ne indrep- tifesc si denumim voluntariatul o subspecie a comportamentului prosocial.

In Diclionarul explicativ al limbii romdne (1998, pp. 1169-1170) regasim doud

definilii

ale substantivului voluntar.

in

prima dintre acestea, cuvantul iqi pdstreazd sensul

din

limba francezd., referindu-se

la o

persoanb care intrd in armatd din proprie dorin![ spre a satisface serviciul militar, iar cea de-a doua

definilie este mai pu{in specifici

in

ceea ce priveqte aria sau tipul de acfiune, referindu-se la o ,,persoand ^care face un serviciu de bunbvoie qi dezinteresat".

Aceasti din urmi descriere are un grad mare de generalitate, fiindu-ne imposibil sd stabilim dacd este vorba de voluntariat gi nu de o acliune intreprinsi de o persoand intr-o situalie de urgenfd.

In ^aceeaqi arie de generalitate se inscrie ^qi definilia datd de

Tilly

qi

rilly

(1994), prin voluntariat desemndnd

o

activitate ce _,,se desfbgoar[

grafiit,

_far6 remuneratie" (apudDeYoe gi Pfeffer,200J, p. 7S3).

Cele patru caracteristici ale comportamentului prosocial amintite mai sus se regbsesc intr-o formd foarte sinteticd

;i

in definitia datd voluntariatului de c6tre Scheier (1994): _,,odce munci prestatd relatir' {Era constrdngere de o ^persoand cu intenlia de

a

ajuta

qi

fbrd

a urmiri un

c65rig financiar imediat"

(p. 27).

_$i Strebbins (2016) surprinde inh-un mod sintetic caracteristicile voluntariatului,

11

voLLTNTARTATUL

N nouBNtut, socrAr

definindu-l ca fiind ,,activitatea non-obligatorie, intentionat-productivd, altruistd, de ajutorare, incadratd intr-un context distinct qirealizatd.in timpul liber" (p. 2).

In

definiliile date voluntariatului, posibilitatea unui cdqtig sau a unei recompense, ca urmare a prestdrii unei astfel de activitSli este ilustratd in mod diferit. Astfel,

Tilly

_9i

Tilly

(199a) @pud

Voicu

gi Voicu, 2010) conceptu- alizeazd, voluntariatul ca

fiind

o activitate

fdrd

beneficii materiale (uncommo- drfied), in timp ^ce alli autori, precum Dovidio (1984), Eisenberg qi Fabes (1991) nu exclud posibilitatea existenlei acestor beneficii. Aceqtia din urmd considerd cd existd

mai

multe moduri

prin

care

un

comportament prosocial poate

fi

recompensat. Conform normei reciprocitilii, ajutAnd ne putem creqte qansele de

a

fi

ajuta{i. Sprijinul acordat poate reprezenta

o

investilie

in viitor -

^cdndva,

cineva ne va ajuta cAnd vom avea nevoie. TotodatS, ne vom simli mai confor- tabil qi vom inlStura sentimentul de vinovdlie al spectatorului (apud Aronson, Wilson ^qi Akert, 2007).

In acelaqi sens descris de Eisenberg, Centrul Nafional de resurse pentru voluntariat Pro Vobis din RomAnia contureaz[ voluntariatul drept ,,activitatea desfbguratd din proprie

iniliativi, prin

care

o

persoand fizicd

iqi

oferd timpul, talentele gi energia in sprijinul altora fard, o recompensd de naturd ftnanciard., dar care poate deconta cheltuielile realizate

in

sprijinul proiectului

in

care este

implicati" (ProVobis,2003, p. 3).

Agadar,

in timp ce

unele descrieri ale voluntariatului exclud orice conlraprestotie materiald

in

schimbul ajutorului

oferit,

altele menlioneazd, situaliile in care un voluntar ar putea

fi

^plStit, cum ar

fi

decontarea cheltuielilor implicate inrealizarcaunui proiect qi care au fost suportate de cdtre persoana ce desfbqoard activitSli voluntare.

O altd definilie mult mai

explicitd este cea adoptatd

de

Forumul Voluntariatului din Marea Britanie,

in

1996, conform cdreia voluntariatul este ,,un angajament ce presupune timp ^qi energie oferite in beneficiul societafli _{$i al} comunitSlii, put6nd lua diferite forme. Acesta este efectuat in mod deliberat

fird

preocupare pentru cdqtig financiar" (Kearney,2007, p. 6).

Spre deosebire de accepliunile voluntariatului amintite anterior, defi-

nilia

citatd, de Kearney surprinde

doui

elemente specifice acesfui

tip

de acti- vitate, apropiindu-se in acest mod de sensul in care eu voi utiiiza acest concept in lucrarea de fa!d.

Primul element face referire 7a costurile aferente r.oluntariatului, pe care trebuie sd gi le asume orice persoani implicatd intr-o astfel de actir-itate (timpul

gi

energia, ce poate imbrdca diverse forme).

in

acest sens. chelcea (2008) precizeazd" cd atunci cdnd vorbim de comportament prosocial. ..prin cost se

inlelege o gamd largd de factori de naturd materiald, financiard- moraid, dar gi

ideal6, psihic5: consumarea unor bunuri materiale, chelruirea unor sume de bani, ocuparea timpului, efortfrzic, oboseali psihicd, depresia- riurerea. tristefea, pierderea stdrii de sdndtate, primejduirea

vielii"

(p.232).

18

Cel

de-al doil riatului. DacI acesta es

de generale, precum ..

ultimd definilie reuge$t(

activitdli desfbqurate in Acest

ultim

e

voluntariat conferiti dr

voluntariat

in

Romdnii ..activitati de interes pu organizate de cdtre per remuneratie".

In

art. 3

niile in care se pot des

cultura, sportul gi recrei asistenta sociala. relici, qi/sau filantropic, den-c Prin utilizarea :

ar putea

fi

incluse in sfr prieten sau unei rude. c derat voluntariat, deoare

$i in

^{aceasta d}

comportamentului pros activitate intentionata.

urmdrite interesele cek face precizari cu prir ir.

voluntar s-ar putea impl Ca urmare a ce de voluntarial este utili.

ce face destul de difici precizeazd.

in

acest sen

riatului, care _sd delimitt

in

ciuda acestc

revisti principalele I alc

fice ^gi sd delimiteze ana prosocial.

1.2. Valori

Oamenii sunr ! pasiuni, ci gi de nofine.

a face voluntariat, insA :