YANIS VAROUEAKIS ECONOMIAPE

YANIS VAROUEAKIS ECONOMIAPE

iNrnrESUL

_,

FrrcEr MELE

O scurtl istorie a capitalismului

Thaducere din limba englezl de Florin Tirdose

-WEEANT

cieri ?psslrirArf.

U Ulise

168 ^Ye,Nrs Venournrrs

34,35

V

valoare de schimb 30,33,36,

37, 38, 39, 46, 57, 63, 88, r02,105, 106, rr7, rzL, L37, 139, r43,145

valoare experienliali 29, 8I,

II7,

I43

varioll

^20,72

vinarea cerbului 79, 80, 85, T2T

Vfor Vendetta I55 viruqi ¹⁴⁹

virusuri 20,136 Visa 130

w

'Watt,

James ^40, 42, 50, 93 W'ilde, Oscar 30, 143 Worldly Philosophers, The

(Heilbroner) 8

X

xenos 161

Y

Yokohama, |aponia ³⁷ Yorkshire, Anglia 43

z

Zeus 99 Zimbabwe 22

Cuprins

Prolog...--.-.

⁵

1.

^{De ce atit de multi}

inegalitate?...

¹¹

De ce nu au invadat aborigenii australieni Anglia?...'... ¹¹ Piefele sunt una, economiile

- a1ta...

¹³

Dou6. mari salturi: limbajul ^gi

surplusul.

¹⁴

Scrisul...

Datoria, banii ^gi

statu1...

¹⁶

Birocrafie, armati,

cler...'...

¹⁸

Tehnologia gi rizboiul

biochimic....

¹⁹

inapoi la intrebare: cum se face c[ britanicii

au invadat Australia, qi nu invers?

Un alt tip de inegalitate

Inegalitatea, ca ideologie ce se autoperpetueaz[,...,.,...-...

2.

Naqterea societifii de piafi...

Doui tipuri ^{de valoare}

Transformarea tuturor bunurilor in mirfuri....

'

O lume scoasi din logica pie!e1or...

Geneza societllilor de pia[[...

Comerful

g1oba1...

...'...;...'....

Fabricile

-

laboratoarele gri ale istoriei Marea contradicfie.

,Banii ^{fac lumea} si se invdrtil" ...

3.

Mariajul dintre ^{datorie qi}

profit'...

.;...'...' Marea Risturnare..

Surplus gi competilie

Doctorul Faustus vs Ebenezer Scrooge

2T 23 24 27 28 31 33 35 37 40 42 43 45 47 49 51

Magia neagri a bankingului...

Antreprenorii, ca nigte ciLlitori in timp...

Bancherul, ca agent al cilitoriei in timp...

Dezastrul...

Rolul ^(nu atAt de) nou al statuluii...

Bancherii gi statul: o relafie toxici...

Datorii care nu pot fi plitite.

Parazitul necesar...

Datoria publici: fantoma din mecanism Dar asta nu e tot...

55 56 57 59 62 65 66 69 71 75 5. Pielele

oedipiene...

... 77 Negalioniqtii eo-";,rt,ri...:..:...:.:...

...

7B Cerbul, iepurii silbatici gi puterea optimismului ... 7 g De ce munca nu e la fel ca maginile, casele gi tomatele... ^g0 Munca ^gi banii: doui bunuri al naibii de

diferite....

^g4

Complexul Oedip al muncii gi pielele de bani... ^g6

Elementul

uman...

^gg

Magini

bAntuite...

... 9I Sindromul

Frankenstein

... ₉₂ Matrix qi Karl

Marx...

95

Sindromul

lcar...

^gz

Rezistenfa nu e niciodati

inutili!...

... 100 Magini-sclavi sau

magini-stip4ni...

...,,...I02 Secretul valorii de schimb:

oamenii...

...,.. IO4

Surse ale

speranlei

_.... 10G

O Mare Transformare noui ^qi

diferit[...

... 10g Fantezia periculoasi a banilor

apolitici...

... 113

Arbitraj...

... 114 Aparifia monedei cancerigene:

!igiri1e...

^{... 116}

Valoarea de schimb a banilor: inflafie gi deflafie

in lagirul de

prizonieri

... 119 Nivelul dobAnzilor: prequl banilor in

lagdr

...I20 Marile

speranfe...

... ...,...

I2l

De la figiri ^{la bani}

politici...

... I2g Diferenla dintre economia lagirului de prizonieri

qi economiile de piafl

monetare...

...,... 126 O incercare de depolitizare a banilor: Bitcoin ... I2g

Fantezia periculoasi a banilor

apolitici...

... IZ2

O

concluzie

...,. LZA

7.

1. De

ce

atdt de multi inegalitate?

La nagtere, tofi copiii sunt goi, dar imediat

dupi

aceea unii sunt invegmAntali in ^cele mai costisitoare haine achizi;ionate din cele mai bune magazine,

in timp

ce majoritatea

umbll

in zdren{e. CAnd ajung un pic mai mari, unii dintre

primii

se

supiri

^{cAnd rudele gi naqii le diruiesc} Ei mai multe haine, din moment ^{ce ei} qi-ar dori alte cadouri, cum ^ar fi ultimul model de iPhone, in timp ce alli copii viseazi

inci

^{la ziua} in care vor merge la qcoali

incillafi

cu pantofi

firi giuri

in

talpi.

Lumea noastri ^este

definitl

^{de acest} tip de inegalitate. Tu

pireai

congtienti de ea de la o vArsti destul de fragedi, cu toate

ci

nu a

ficut

parte din viafa ta

cotidiani,

pentru

ci, si

recunoagtem, ^gcoala la care te-am inscris nu era frecven-

tati

de copii condamnafi

si triiasci

o

viafi

de

lipsuri

sau

violenfi -

^{aga cum se}

^intimpll

cu majoritatea copleqitoare a copiilor lumii. M-ai intrebat de curAnd: ,,Tati, de ^{ce atAta} inegalitate?

Atit

de progti sunt oamenii?" Rispunsul meu nu te-a satisficut ^qi, de fapt, nici pe mine. Aga

ci lasi-ml si

mai incerc ^o

dati,

modificAnd pufin intrebarea de data asta.

De ce nu au invadat aborigenii australieniAnglia?

Tu ai

triit

^gi crescut in Sydney, unde profesorii de la gcoali au dedicat multe ore qi leclii ca si

vi

invele ^pe tine ^{qi pe} cole-

gii tni

despre

nedreptilile ^oribile

perpetuate de Australia

L2

YeNrs Venournrrs

,,albe" asupra biqtinagilor

tirii,

aborigenii; despre minunata

lor culturi cilcati in

picioare mai bine de

doui

secole de coloniqtii europeni; dar gi despre condiqiile de

slricie crunti

in care triiesc gi astizi aborigenii gi care nu sunt altceva decat consecinfa secolelor de

violenfi, furt

qi

umilinfi.

Dar te_ai intrebat vreodati de c€ s-a

intimplat

ca britanicii

si

invadeze Australia,

sl

le ia aborigenilor pimAntul,

"pro"p"

^decimAn_

du-i in acest timp, si nu invers? Cum de n-au descilecat riz_

boinicii aborigeni in Dover,

dupi

care si. avanseze rapid

citre

Londra, omorAndu-l pe orice engJezar fi

indriznit si

reziste, inclusiv regina? Pun pariu

ci

niciun profesor de la qcoali nu

a

indriznit si puni

intrebarea asta.

Degi e o intrebare

importanti,

trebuie

si-i rispundem

atent, altfel

riscim si

acceptim

flri

discernimAnt _ideea

ci

europenii au fost in cele din

urml

mai istefi gi mai capabili _ viziunea colonigtilor, _cu

siguranll - ^{ori ci}

aborigenii erau oameni mai simpatici gi mai de treabi, caracteristici ce i_au impiedicat

si devini

colonizatori brutali. Indiferent daci e

adevirat sau nu, cel

din urmi

argument se

sprijini

practic pe acelagi lucru ca primul: intre europenii albi ^gi aborigenii australieni existi o diferenfi intrinseci,

firi

motiv sau expli- cafie. Argumentele de tipul acesta au furnizat in cea mai mare

misuri

legitimitate crimelor impotriva aborigenilor.

Tipul acesta de argument trebuie redus la tlcere, daci nu

din

alte rafiuni, atunci fie gi pentru c6 e un produs al pro_

priei minfi, o

ispiti

a acceptirii ideii conform cireia victimele

istoriei

gi-au meritat _soarta, pentru

ci

nu au fost suficient de inteligente.

intrebarea originali,,De ce atdt de

multi

inegalitate intre oameni?" se transformd

intr-una mult mai sinistri.:

_,,Nu putem afirma, oare,

c[

anumite grupuri de oameni sunt mai inteligente

decit

altele qi,

prin

urmare, mai capabile?.. Asta explici destul de bine de ce in Sydney nu vedem aceeaqi

siri,

cie ca in Thailanda, nu?

Economia pe tn{elesulfiicei

mele

¹³

Pielele sunt una, economiile

-

^alta

in

bula de prosperitate

vestici in

care creqti tu, cei mai mulli adulgi

ili

vor spune

ci lirile

sirace sunt si.race deoarece ,,economia"

lor

este

slabi -

orice ar insemna asta. Aceeagi

bull ili

va spune

ci

oamenii siraci din comunitatea ta sunt siraci deoarece nu au ce

si

^le

vindi

celorlalgi

-

^{pe scurt,}

^c[

nu au nimic de oferit

"pe pia!i".

Tocmai de aceea m-am

gindit si-!i

vorbesc despre ceva

numit

economie:

in

lumea ta, dar qi a mea, orice discufie legati de motivele discrepanfelor colosale dintre bunistarea oamenilor

ori

despre motivele pentru care umanitatea dis- truge planeta P[mAnt, se invArte in

jurul

unui lucru

numit

economie. Iar economia e legati de celilalt lucru, numit pia![.

Cine doreqte

si aibi

un

cuvint

^de spus in

viitorul umanitilii

nu-qi permite

si

dea ochii peste cap qi si intoarci capul atunci cAnd sunt menfionafi termeni precum,,economie" sau,,piafi".

Din

cauza asta, a$ vrea

s[

incep cu o eroare

flcuti

^de

mul;i:

confundarea piefei cu economia. Ele nu sunt unul gi acelaqi lucru. Ce sunt mai precis piefele? Piefele sunt

locuri

ale schimbului. Cind mergem la supermarket, ne facem plinul contra unei sume de bani, pe care cel care vinde

-

^proprie-

tarul supermarketului sau angajatul

plitit

din banii intrafi

in

casa de marcat

-

^{o va schimba ulterior in lucruri pe care qi le}

doreqte la

rindul

siu. inainte de inventarea banilor, schim- burile erau directe: o banani insemna un

mir

^sau poate

doui

mere.

Astizi,

pe de

alti

parte, grafie

dezvoltirii

internetului, nu mai este necesar ca piafa s[ fie ceva fizic. GAndegte-te la aplicafiile pe care

!i

^le

^cumplr

^{de pe iTunes sau} la discurile comandate pe Amazon.

Piefe

existi inci

de pe vremea

in

care oamenii

triiau in

copaci, desigur,

inci

dinainte de a dezvolta abilitatea de a produce

hrani. Primul

dintre noi care a schimbat banana pe un alt fruct a pus bazele schimburilor ^de

piafi.

Dar pAni la

L4

YeNrs Venour.e,rrs

economie mai e cale

lungi.

Pentru a vorbi despre economie, a mai fost nevoie de ceva: de capacitatea de a vedea dincolo de simpla adunare a bananelor din copaci sau de v6.narea ani- malelor

-

^citre abilitatea de a produce hrani sau instrumente inexistente pAni la acumularea unui efort uman sus(inut.

Doui mari salturi: limbajul gi surplusut

Primul Mare Salt al omenirii s-a produs acum aproximativ optzeci ^qi

doui

de mii de ani: corzile vocale ne-au permis

si articulim

qi s[ depiqim fazafipetelor nearticulate. $aptezeci de

mii

de ani mai tArziu

(adicl

acum douisprezece

mii

de ani) am inregistrat cel de-al Doilea Mare Salt: am reuqit

si cultivim plmintul.

Combina(ia dintre abilitatea noastri de a

vorbi gi aceea de a produce

hrani -

^{care au inlocuit} fipetele

qi consumarea aleatorie a produselor din mediu ^(vAnat, nuci, fructe, pegte)

-

^a condus la ceea ce numim astizi economie.

Astirzi,la douisprezece

mii

de ani

dupi

ce omenirea a

,,inventat" agricultura, avem toate motivele s[ recunoagtem

ci

aceasta a reprezentat cu adevirat o ri.scruce

istorici.

Pentru prima

oar[ in

istorie, oamenii au reuqit

si

forfeze

limitele

naturale, invifdnd, cu mare efort, si produci bunuri in folosul propriu. Si fi fost acesta un moment de bucurie gi sirbitoare?

Deloc! Oamenii au

invifat si

cultive pimAntul doar pentru

c5. mureau de foame.

Dupi

^{ce au} vAnat animalele cu

tot

mai

multi

pricepere gi s-au

inmullit atit

de

mult incit

roadele copacilor au devenit insuficiente, oamenii au fost.forfafi de necesitate

si

giseasci metode de a cultiva

pimintul.

La fel ca majoritatea revoluliilor tehnologice, nici aceasta nu a debutat conqtient. Acolo unde a fost cu putinfd si fie evi-

tati,

cum ar fi in Australia, unde natura a asigurat

suficienti hrani

populafiei umane, saltul nu s-a produs.

Agricultura

a

apirut

acolo unde oamenii nu ar

fi

supraviefuit

firi

^ea.

Treptat, prin experiment qi observafie, tehnologia care ne-a

Economia pe inlelesulfiicei

mele

¹⁵

permis sd cultivim mai bine pimAntul a evoluat. Dar in cadrul acestui proces de construire a

abilitililor

de ob;inere ^a hra- nei, societatea oamenilor s-a modificat dramatic. Producfia

agricoli

a creat, pentru prima

dati in

istorie, elementul de bazi al

oricirei

economii veritabile: surplusul.

Ce este surplusul?

Inifial,

surplus insemna orice produs al pimAntului r[mas

si

inlocuiasci cu seminfele sale semin- {ele inifiale

dupi

^ce oamenii au fost indestulafi.

Altfel

spus, surplusul este acel ceva

in

plus ce permite acumulare pen- tru

viitor -

grAul pus deoparte pentru _,,zilele negre" (recolta viitoare poate

fi oricind distrusi

de

grindini)

sau seminfele folosite pentru viitoarele recolte, care vor spori producfia, deopotrivi cu surplusul, in anii ce vor urma.

Doui

lucruri sunt de refinut aici. in primul r6.nd, vinatul, pescuitul qi culesul fructelor qi legumelor necultivate nu ar

fi putut

asigura

niciodati

un surplus,

indiferent

de cAt de superproductivi ar

fi

fost

vinitorii,

pescarii gi

culegitorii.

Spre deosebire de grAne

-

^{porumb, orez, orz, care pot fi}

^pis-

trate

-

^{peqtele, carnea de iepure qi bananele putrezesc sau se}

strici

destul de rapid.

in

al doilea

rind,

producfia de surplus agricol a condus la

urmitoarele minuni

care au

modificat

pentru totdeauna umanitatea: scrisul, datoria, banii, statele,

birocrafia,

armatele, clerul, tehnologia, ba chiar qi prima

formi

de

rizboi

biochimic. Si le

luim

^pe

rind...

Scrisul

Cunoaptem, grafie muncii arheologilor,

ci

primele forme de scriere au

apirut in

Mesopotamia,

in

zona

in

care se gisesc statele moderne Irak qi Siria. Ce anume au scris oame-

nii

aceia? Oamenii au notat

cantitifile

de

grine

depozitate de

citre

fiecare fermier

in

grdnarul comun. Logic: ar

fi

fost mult mai complicat ca fiecare fermier s[-qi construiasci un

grinar

de depozitare,

fiind mult

mai simplu

si

foloseasci

t6

YeNrsVenourerrs

tofi

un grenar comun,

pizit

de niqte gardieni.

insi

sistemul acesta avea nevoie de un minimum de documente, ceva pe care

si

scrie, de

pildi, ci

domnul Nabuk a depus cincizeci de kilograme de grAne in depozitul comun. intr-adevir,

pri-

mele forme de scriere au

apirut

atunci cAnd a fost nevoie de linerea unor registre contabile

-

^astfel

^incit

^{fiecare par-}

ticipant

si poati

dovedi concret cAt a depus in grAnar. Nu e

o coincidenfi faptul

ci

societifile in care nu a fost necesari dezvoltarea de culturi agricole

-

acolo unde existau din belgug vAnat, nuci, fructe de pidure, cum s-a intAmplat in societifile aborigenilor australieni sau

in comuniti{ile

de indigeni din America de Sud

-

au dezvoltat forme de

muzici

gi picturd, dar nu gi de scriere.

Datoria, banii

;i statul

Registrele contabile in care au fost trecute cantitifile depo- zitate in

grinarul

comun de amicul nostru, domnul Nabuk, reprezinti inceputul ideii de datorie gi de bani. Studiind des- coperirile arheologice, qtim

ci

mulgi

lucritori

erau

plitili in

scoici pe care era trecut

numirul

de kilograme de grAne dato- rate de

conducitorii comunitifilor

pentru munca la

cimp.

Dar cum, de multe ori,

cantitifile

de grine trecute pe scoici nu erau

inci

recoltate la momentul insemnirii, scoicile repre- zentau o

formi

de datorie a

conducitorilor citre

muncitori, fiind totodati ^qi o

formi

de valuti, din moment ce muncitorii le puteau schimba pe produsele oferite de algii.

insi

descoperirea cea mai interesanti e legati de aparifia banilor confeclionafi din materiale metalice. Cei mai mulgi oameni cred

ci

au fost inventafi pentru a fi folosi{i in tranzac- fii, ^{dar nu e aqa.} in Mesopotamia cel pufin, moneda metalici, deqi

inexistenti,

era

trecuti in

registre pentru a cuantifica datoriile

fafi

de muncitori. Un astfel de registru putea

si

con-

lini intriri

^de tipul,,Domnul _Nabuk a

primit

grdu in valoare

Economia pe tnfelesulfiicei

mele

⁷⁷

de trei monede metalice", chiar daci aceste monede metaiice nu fuseseri

bitute incl

gi nu aveau

si

fie decAt dupd mulqi ani.

intr-un

sens, aceasti

formi imaginari

de bani,

folosit[

pentru facilitarea schimburilor reale, era o monedi

virtuali.

Aqa

ci,

atunci

cind

auzi oameni care spun

ci

economia de azi e foarte

diferiti

de cea din trecut, aducind argumentul

plililor

virtuale introduse

odati

cu tehnologia

virtuali,

le pofi spune

ci

nu e nimic nou sub soare;

ci

bani virtuali existd

inci

^{de la} inceputurile economiei, acum doudsprezece mii de ani,

dupi

revolu{ia agricoli gi inregistrarea primului surplus.

De fapt, chiar gi dupi. ce a fost

creati

moneda

metalicl,

aceasta era cel mai adesea prea grea pentru a circula, ast- fel incAt valoarea grAnelor datorate domnului Nabuk ^a fost exprimati in elemente ale

greuti{ii

unei

bucifi

mai mari din metal.

in

orice caz, domnul Nabuk nu a umblat

niciodati

cu vreo monedi in buzunar, ci doar cu un IOU., adesea sub forma unei scoici pe care erau notate kilogramele de grAu sau

unitifile

de fier de incasat.

Bun. Problema cu moneda

virtuali

^gi aceste IOU e

ci

nu

pot

funcfiona

in

absenla unei... foarte serioase increderi.

Domnul

Nabuk trebuia

si creadi - ^{si aibi}

^tncredere

- ⁱⁿ

bunivoinla

qi capacitatea celor care controlau

grinarul ci

ace;tia ii vor ^da partea in momentul recoltei. Aga cum _Ei

altii

trebuiau si aibi aceeagi incredere inainte de a accepta scoicile IOU din partea domnului Nabuk, in schimbul uleiului,

sirii

sau al ajutorului in ridicarea colibei sale. Aceasta este originea termenului,,credit": din latinul credere,,,a crede".

Pentru ca acest tip de incredere s[ predomine in comuni- tate ^gi

si

confere valoare scoicilor (adici monedei), oamenii trebuiau

si

gtie cbtranzac\iile erau garantate de cineva sau ceva foarte puternic. Un conducitor

ori

un urmaq al zeilor,

* IOU

-

^{acronimul de la,,I} Owe You": ,,iqi sunt dator".

18

YeNrsVenoure<rs

al unui rege

miret,

in orice caz, cineva de singe albastru, iar mai tArziu, ceva ce aduce a stat sau guvern: o autoritate

in

care domnul Nabuk putea avea incredere ci.-i va rambursa rafia sa din surplusul de grAne, chiar gi in cazul in care liderul

comunitifii

ar

fi dispirut.

Birocralie, armate, cler

Datoria, banii, credinfa qi statul merg mAni in

mini. Firi

nofiunea de datorie, surplusul agricol e greu de administrat.

Sistemul datoriilor a condus la aparifia banilor. Dar, pentru

ca banii

si

aibi valoare, a fost nevoie ca o institufie

-

^statul

-

si-i susfini prin girul siu.

CAnd vorbim despre economie, vorbim, de fapt, despre relafiile complexe care apar

intr-o

societate care define surplus.

Pe

mlsuri

^ce examini.m aceste relafii, devine tot mai evi- dent ^qi

ci

tn lipsa surplusului nici statul nu s-ar

fi

niscut, de vreme ce statul sebazeazl,pe birocrali care gestioneazi rela- liile ^{publice, o polifle care} asiguri protecfia drepturilor la pro- prietate ^gi niqte conducitori, care

-

^{de bine, de}

^riu -

^impun

un standard de

viafi

mai inalt. Nimic din cele de mai sus nu poate fi conceput in absenfa unui surplus consistent care

s[-i suslini

pe membrii

comunitilii cind

acegtia nu muncesc la cAmp. Cum

nici armati

nu ar exista

in

absenla surplusu-

lui -

^iar

firi armati

organizati, puterea

conducitorului,

qi

prin extensie a statului, nu ar putea fi impusi

-,

iar surplusul

societifii

ar

fi

mai vulnerabil

fafi

de

ameninfirile

externe.

Birocrafii

gi armatele au

ficut

posibil surplusul.agricol,

care la rAndul siu ^a creat nevoia de birocrali si armate. AcelaEi lucru este adevlrat ^gi in ce prive$te clerul. Clerul? Da, surplu- sul a dat naqtere religiei organizate! Si vedem de ce.

Istoric, toate statele niscute din

societifi

agricole au dis-

tribuit

surplusul

intr-o manier[ revoltitor

de

inegali, in

beneficiul celor care au definut puterea

sociali, politici

gi

Economia pe inlelesulfiicei

mele

L9

militari.

Dar,

oricit

de puternici ar

fi

fost

liderii,

acegtia nu au fost

niciodati

suficient de puternici incAt

si-i

zdrobeasci pe vasta majoritate a fermierilor impovirafi care, atunci cAnd qi-au unit puterile, au

risturnat

in doar cAteva ore un regim.

Atunci cum ^{se face}

ci liderii

qi-au

pistrat

puterea qi au dis-

tribuit

surplusul

dupi

bunul plac, nederanjafi ^de majoritate?

Rispunsul este:

cultivind

o ideologie care i-a

flcut

pe majoritatea

si

creadi

in adincul inimii ci

numai

liderii lor

au

dreptul si fie lideri. Ci triiesc in

cea mai

buni dintre

lumile posibile.

Ci

totul e a$a cum a vrut destinul.

Ci

situafia din teren

reflecti

ordinea

divini. Ci

orice opozifie

intrl in

conflict cu voinfa

divini

^qi ameninfi echilibrul lumii.

Fdri o ideologie care

si'i

valideze existenfa, puterea sta-

tului

nu ar

fi

avut nicio gansi

si

se

impuni.

Aqa cum statul trebuia si supraviefuiasci morfii liderului si crusta ideologici

pe care se sprijinea puterea statului trebuia

institufionalizati.

Clerul a fost cel care ^a creat gi institufionalizat ceremoniile care au servit acestui scop.

F[r[

un surplus consistent, institufiile religioase, cu com' plicatele

lor

ierarhii clericale, nu ar exista, din moment ce

bnrbalii ,,sfinfi" ^gi femeile ,,sfinte" nu produc nimic.

in

ace- laqi

timp, firi

^religie

organizati,

autoritatea

liderilor

de-a lungul generaliilor qi controlul

distribuliei

surplusului ar

fi

foarte instabile, ba chiar expuse revoltelor

majoritifii,

a

clrei

porfie

din

surplus ^a fost,

in

general,

mirunti.

Acesta este motivul pentru care statul gi clerul au fost vreme de

mii

de ani acelaqi lucru.

Tehnoiogia

;i

^{rizboiul biochimic}

Creierul uman ^a

iniliat

revolufii tehnologice cu mult timp inainte ^de perfecfionarea producfiei agricole

- ^si

^{ne gdndim,}

de

pildi,

la descoperirea focului, extragerea metalului

din

minereu, ba chiar ^qi la aerodinamici, luAnd

in

considerare

20

YaNrsVenourerrs

remarcabilele bumeranguri inventate de aborigenii australi- eni.

insi

surplusul agricol a fost cel care a imprimat un

avint

uriag tehnologiei,

dind

nagtere unor noi nevoi tehnologice

-

cum ar fi nevoia de pluguri qi sisteme de irigafii

-

^{gi concen-}

trind,

totodati, resursele in

miinile

citorva oameni, cei care au de{inut puterea. Revolufia agricoli a catapultat tehnologia umani la nivelul la care au fost posibile realizarea magnifi- celor Piramide, a Partheonului

ori

a templelor incage

-

^cu

ajutorul, desigur, ^a

mii

de sclavi.

Dar surplusul a creat

in

acelagi

timp

bacterii gi

virusuri

ucigaqe.

Cind

mii de tone de

griu

sunt depozitate in grinare comune, inconjurate de

mullimi

de oameni gi animale,

in

oraqe gi aqeziri lipsite de un sistem minimal de evacuare a apelor menajere, rezultatul e un imens laborator biochimic

in

care bacteriile qi

virusurile

se

dezvolti

rapid gi trec cu

uqurin{i

de la o specie la alta. La inceput,

mulli

au

murit, intrucit

corpul uman nu evoluase astfel incAt

si

reziste efec- telor devastatoare ale bolilor. Treptat, de-a lungul genera{iilor, membrii acestor

societifi

au

invifat si

^se adapteze holerei, tifosului gi virusurilor, devenind mai rezisten{i.

Ceea ce a insemnat

ci, in

momentul

intilnirii

cu

triburi

gi

comunitifi

ce nu dezvoltaseri un sistem agricol, o

sirnpli

stringere de

mini

a fost

suficienti

pentru a le rade de pe fafa pimAntului, din cauza milioanelor de microorganisme letale pe care le purtau populafiile imunizate.

Adevlrul

e

ci,

in Australia ^gi in Americi, cei mai

muili

bigtinaqi au

murit din

pricina

bacteriilor

gi

virusurilor

aduse de europeni, ^gi nu

atit

din cauza

tunurilor,

gloanfelor gi

cufitelor

folosite de aceqtia.

in

unele cazrri, europenii au orchestrat cu

buni gtiinfi

atacuri biochimice: un

trib

de nativi americani a fost decimat

dupi

ce au

primit

de la europeni

plturi

infestate inten{ionat cu virusui variolei.

Economia pe tnlelesulfiicei

mele

Zl inapoi la?ntrebare: cum se face

ci

britanicii

au invadat Australia,

;inu

^invers?

E mornentul

si

revenim la intrebarea

dificili

cu care am inceput. De ce nu au invadat aborigenii australieni Anglia?

$i, mai general, cum ^{se face}

ci

superputerile imperialiste au

apirut

atAt de des

in

spaliul eurasiatic, gi nu

in Africa

sau Australia? Si fie ceva legat de ADN? Desigur

ci

nu. Rispunsul

se giseqte in tot ^ce am explicat

pini

acum.

Am

vizut

cL

la

inceput... afost surplusul. Apoi din sur- plusul agricol au

apirut

scrisul, datoria, banii qi statele, iar

in

cadrul sistemelor economice au

apirut

tehnologia qi arma- tele. Simplu spus, condi.tiile geografice din Eurasia

- ^tipul

pimintului ;i

^clima

-

^au

^ficut

^ca agricultura, surplusul si toate celelalte

si

predomine gi

si duci

la apari{ia

liderilor

statului, comandanfi ai unor armate echipate cu tehnologii cum ar fi armele, poten(ate de armele biochimice purtate de corpuri

;i

ⁱⁿ respirafie.

Cu toate acestea, in fnri precum Australia, lucrurile ^au stat oarecum diferit.

in primul

r6.nd, acolo nu a

lipsit niciodati

hrana, din moment ce trei sau patru milioane de oameni au

triit intr-o relativi

armonie cu natura, avind acces exclusiv la flora pi fauna unui continent de dimensiunile Europei.

prin

urmare, nu a existat o necesitate care si stimuleze inventarea sau adoptarea,

cind

ar f,i existat aceasti oportunitate, tehno- logiei agricole ce favorizeazd. acumularea surplusului"

Astizi

qtim

-

^{tu, cel} pu{in, sigur gtii

- ^ci

aborigenii aveau poezie,

muzicl

qi

mituri

de o imensi valoare

culturali,

dar nu aveau mijloace de a-i ataca pe

allii

sau de a se

apira

de armatele, armele gi microbii cu care i-au ameninfat economi- ile producitoare de surplus. La polul opus, britanicii, venind din Eurasia, au fost obligafi de

climi

^gi de nevoi

si produci

surplus in

cantitifi

foarte mari, iar acesta a atras in mod natu- ral tot restul, de la ambarca.tiuni de traversat

mirile

la arme