Constantin Mavrocordat
–
promotor al culturii
Dr. Niculina Vârgolici
DepartamentulădeăŞtiin eăAdministrative
Facultatea de Litere, Universi
tateaădinăBucureşti
E-mail: nvargolici@yahoo.com
Dr. Ioana Vasiloiu
Muzeul Na ionalăalăLiteraturiiăRomâne
E-mail: con_ioana@ yahoo.com
Dr. Niculina Vârgolici este conferen iar la Universitatea din Bucureşti Facultatea de Litere şi Director Departament Ştiin e Administrative, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti. Predă cursuri de Coresponden ă şi Negociere în Afaceri,
Asisten ă Managerială şi Comunicare Organiza ională.
Dr. Ioana Vasiloiu este cercetător ştiin ific la Muzeul Na ional al Literaturii Române din Bucureşti. A predat seminarii de literatură română la Facultatea de Litere şi Limbi Străine Universitatea din Bucureşti. Domeniile sale de interes sunt: arhivistica, istoria institu iilor publice din România, istoria literaturii şi limbii române.
Rezumat
Epocaă fanariot ă aă fostă privit ă pentruă oă lung ă perioad ă deă timp,ă dintr-oă perspectiv ă negativ .ăAăfostătrecut ăfoarteăuşorăcuăvedereaăactivitateaăreformatoare,ăcuăscopămodernizatorăaă
principelui Constantin Mavrocordat. Semnifica iaă politiciiă deă reform ă aă domnitoruluiă fanariotă trebuieăreevaluat ăînăcontextulăeuropeanăşiăromânescăalăsecolului al XVIII-lea. Domnul luminat va
reformaăadministra ia,ăjusti ia,ăsistemulăfiscal,ăînv mântul,ăînfiin ândăinstitu iiăinexistenteălaăaceaă vremeă înă rileă Române.ă Rolulă jucată deă reformatoră înă istorieă şi,ă maiă ales,ă înă cultur ,ă esteă
incontestabil. Eforturile saleă deă modernizareă aă societ iiă româneştiă s-au concretizat într-un
documentăpublicatăînăanulă1742ăînăjurnalulă,,MercureădeăFrance“ăcuătitlulăsugestivădeăConstitu ie. Domniileă saleă auă reprezentată oă perioad ă deă înnoireă înă planulă gândiriiă politice,ă sociale, administrativeăşiăalăculturiiăsubăinfluen aăideilorăiluministe.
Cuvinte cheie: Constantin Mavrocordat, bibliotecă, şcoală, reformă, institu ie, Constitu ie.
va institui în Moldovaăşiăînă araăRomâneasc ăoăpolitic ădeăreform ăcareăvaăatrageăaten iaă stateloră apuseneă prină ineditulă ei,ă dară şiă prină complexitateaă direc iiloră deă reorganizareă aă întregiiă vie iă politiceă şiă socialeă aă rii.ă Toateă m surileă deă modernizareă aă societ iiă româneşti de la mijlocul secolului al XVIII-lea s-au concretizat într-un document extrem de important publicat, în anul 1742, în jurnalul Mercure de France cu titlul sugestiv de Constitu ie.ă Documentulă înă fapt,ă ună hrisovă dină 7ă februarieă 1741ă ,,cuprinde în embrion toate reformele de mai târziu ale domnului fanariot“ă (1)ă dină domeniulă fiscal,ă
administrativ,ăjuridic,ămilitar,ăeduca ionalăşiăcultural,ăreprezentândă,,primul mare efort de
reorganizare a ansamblului vie ii sociale şi politice a ării […] indicând direc iile în care
se vor fi angajat toate eforturile, reuşite sau eşuate ale succesorilor fanario i ai lui
Constantin Mavrocordat“.ă(2)
Politicaă deă reform ă aă principeluiă îlă impuneă dreptă celă maiă importantă dintreă domnitoriiă fanario i,ă singurulă careă vaă abordaă printr-oă nou ă perspectiv ă ,,institu iile“ă publiceăaleăstatuluiădeălaăaceaăvreme:ăjusti ia,ăînv mântul,ăarmata.
Dac ăînădomeniulăfiscal,ăfiulăluiăNicolaeăMavrocordatăpreiaăprincipiulădomniloră p mânteniă – dareaă unic ,ă pl tibil ă laă patruă termeneă anualeă cuă eviden aă clar ă aă contribuabililoră şiă reducereaă semnificativ ă aă categoriiloră deă privilegia iă fiscali,ă înă celă social,ăfanariotulăesteăunăinovatorăprinăraportareălaădomniiăp mânteni,ăabolireaăşerbieiăşiă reglementareaă raporturiloră dintreă st pâniiă deă p mântă şiă ranii cl caşiă ,,constituind
realizarea cea mai importantă şi mai durabilă dintre toate măsurile novatoare ale lui
Constantin Mavrocordat.“ă(3)
Legatădeăpoliticaăsocial ăaăluiăConstantinăMavrocordatătrebuieăsemnalatăfaptulăc ă institu iaăboierimiiăvaăsuferiătransform riăradicaleăînăceeaăceăpriveşteăstatutulăacesteiaăşiă criteriile de acordare a boieriei. Astfel, s-aă hot râtă c ă eă boieră acelaă careă areă oă slujb ă domneasc :ă (maiă înainteă criteriulă fuseseă împ r ireaă p mântului)ă mare,ă sauă mic .ă Dreg torii,ădeălaăbanăşiăpân ălaăclucerulădeăarie,ăseănumeauăboieriămariăsauăveli i,ăceilal iă erauăboieriădeăcategoriaăaădouaă(primiiăfiindăscuti iădeăoriceădare,ăceilal iănumaiădeăuneleă dintreăd ri).ă
Înă plană administrativ,ă reformatorulă domnă creeaz ă oă întreag ă institu ie,ă ceaă aă ispravnicilor,ă careă aveauă atribu iiă înă celeă treiă sectoareă esen ialeă aleă vie iiă deă stat:ă fiscalitate,ăadministra ieăşiăjusti ieăşiăcareăvorăfiăpl ti iădinăvisteriaă rii.
Totăunăelementădeănoutateăîlăreprezint ădeciziaădomnuluiăfanariotădeăaăintroduceă limba român ăînăadministra ie,ăînăloculălimbiiăgreceşti.
Sub raport juridic, Mavrocordat va reorganiza structurile existente, prin acordarea deăatribu iiăjudec toreştiăispravnicilorăşiăprinăînfiin areaăînăfiecareăjude ăaăuneiăinstan eădeă judecat .
M surileă deă reorganizareă aă vechiloră institu iiă şiă deă organizare,ă aă altoraă noiă auă contribuit,ăf r ăîndoial ,ălaămodernizareaă rilorăRomâne,ăaflateăsubăsuveranitateaăPor iiă Otomane.
Istoriaămilitar ăaăromânilorănuăpoateăignoraătentativaăfanariotuluiădeăaăînfiin aăoă armat ă na ional ă chiară dac ă num rulă unit iloră careă alc tuiaă oasteaă domnitoruluiă eraă modest,ă ideeaă înfiin riiă uneiă armateă esteă salutar ă şiă pentruă c ă eaă exprim ,ă aşaă cumă sus ineaăN.ăIorga,ăivireaăunuiănouăspirităîntr-o societate care ,,până atunci nu-şi arătase
Politicile administrative, juridice, sociale, militare ale omului politic au fost dublate de remarcabile reforme în domeniul cultural, Constantin Mavrocordat fiind un spirit viu, avid de cultur ă cuă oă educa ieă aleas ,ă primit ă prină grijaă tat luiă s uă Nicolaeă Mavrocordat – principele filosof – careăîiăînmul eaăînăpermanen ăcunoştin eleăprinălungiă discu iiă despreă politic ,ă filosofie,ă noileă apari iiă deă c r iă dină celebraă bibliotec ă deă laă V c reşti.
Despreă culturaă domnuluiă reformatoră vorbeşteă cuă patosă ună geografă grecă N.A.ă Katsaitisă venitălaăIaşiăpentruăaăcandidaălaăfunc iaă deă istorică oficialăală domnului:ă,,Acest
domn este pe de altă parte, foarte erudit petrecându-şi toate orele libere din zi şi o mare
parte din noapte în lectură continuă, iubitor de litera i, determinându-i să vină la el cu
mari salarii; el posedă mai multe limbi: greaca vulgară, greaca literară, turca, latina, italiana, franceza, moldoveana şi valaha, aceasta din urmă fiind de fapt una şi aceeaşi limbă“. (5)
Institu iileă culturaleă peă careă Constantină Mavrocordată leă vaă reformaă voră fiă institu iileă prină careă societateaă secoluluiă ală XVIII-leaă îşiă vaă fiă difuzată cuă prec dereă valorile:ăBiblioteca,ăŞcoalaăşiăCarteaămanuscris ăsauătip rit .
Esteă cunoscută faptulă c ă Bibliotecaă Mavrocorda iloră deă laă M n stireaă V c reşti,ă constituit ăprinăgrijaăluiăAlexandruăMavrocordatăExaporitulăşiăaăluiăNicolaeăMavrocordată – buniculăşiătat lăluiăConstantină eraăoă institu ieăprestigioas ăînăEuropaăaceluiătimp. Din carteaă luiă Jacquesă Bouchardă închinat ă luiă Nicolaeă Mavrocordată afl mă c ă bibliotecaă Mavrocorda iloră con ineaă c r iă apar inândă literaturiiă clasiceă greceştiă şiă latine,ă bibliceă şiă patristice: ,,Nicolae avea Mischna în edi ia lui Surenhuys, în 6 volume, Amsterdam,
1698-1703, cu comentariile lui Maimonide. Din acesta din urmă, avea o veche edi ie din More nevochim (Ghidul rătăci ilor). Edi ii Bilingve Itinerarium al rabinului Benjamin de Tudèle se găsea de asemenea aici“.ă (6)ă Cuă siguran ,ă orizontulă culturală ală tân ruluiă Constantinăaăfostădeschisădeăfaimoasaăbibliotec ădeăcareăvaăr mâneăataşatăpân ălaămoarte,ă sporind-oăcuăunănum răsemnificativădeăc r iăşiămanuscriseăadunateădinăOrient,ădarăşiădină Fran aăsauăItalia:ă,,Abatele Desfontaines, un om de litere francez destul de cunoscut, îi
închină edi ia sa din Virgil, şi-l vedem mul ămind, în august 1741, cardinalului de Fleury, ministrul lui Ludovic al XV-lea, care-i trimisese catalogul bibliotecii regale, prin abatele Sevin.“ă(7)
Cumă procedeaz ă ast ziă marileă biblioteci moderne, reformatorul Constantin va îmbog iă bibliotecaă tat luiă s uă cuă tip rituriă noi,ă recurgândă laă aşaă zis ă politic ă aă schimbului.ă Cunoscutulă studiuă ală luiă Vasileă Mihordeaă neă informeaz ă c ,ă înă schimbulă copiiloră deă peă manuscriseleă dină propriaă colecie pe care le trimitea bibliotecii regale, primea,ăpentruăcheltuielileăf cute,ăedi iiădeăc r iărare,ăcareăseăg seauăînădubluăexemplarălaă Paris. (8)
Dină impun toareaă bibliotec ,ă peă careă şi-ară fiă dorită s ă oă achizi ionezeă papaă Clement al XII-lea,ăîmp ratulăCarol al VI-lea, regele Angliei, George al II-leaăşiăregeleă Fran ei,ăLudovicăalăXV-lea,ăast zi,ă maiă g simă câtevaăc r iălaăBibliotecaă Academieiă dină Bucureşti.
Oăpersonalitateăcultural ăatâtădeăîndr gostit ădeăcarte nu putea ignora şcoala pe
Oă prim ă m sur ă semnificativ ă pentruă istoriaă înv mântuluiă esteă introducereaă limbiiăromâneăînăînv mântulăelementarăşiămediu:ă,,Deci în Academia Domnească elevii vor învă a acum pe lângă greacă, limba cultă a Orientului, şi latina, limbă cultă a Occidentului şi în acelaşi timp în mai multe şcoli şi limba strămoşească“. (9)
Tot reformatorul principe va instituiă inspec iaă şcolar ,ă înă anulă 1734,ă cândă îlă vaă obligaăpeămitropolitulăMoldoveiăs ăverificeădac ăprofesoriiăîşiăfacădatoriaăfa ădeăeleviiăloră ,,să-i înve e precum se cade şi să-i procopsească“ă(10)ăPoateăceaămaiăimportant ăreform ă
dină educa ieă aă fostă trecereaă mijloaceloră deă între inereă aleă Academieiă dină Iaşiă peă seamaă vistieriei,ăiar,ăînă araăRomâneasc ,ăpentruăcaăAcademiaăs ădispun ădeămaiămulteăînc periă destinateăs lilorădeăcurs,ăîiăvaăstr mutaăpeăegumeniăşiăpeăc lug riădeălaăM n stireaăSf.ăSava.
Promotor alăculturiiăşiămareăiubitorădeăcarte,ăConstantinăMavrocordatăvaătrimiteă cincisprezeceă tineri,ă fiiă deă boieriă laă Vene ia,ă pentruă studiiă şiă vaă prevedeă ună ajutoră careă constaăînăhran ăşiăîmbrac minteăpentruăeleviiăs raci,ădorniciădeăînv tur .ăÎnădomniaăsaă moldovean ă dintreă aniiă 1741-1744,ă domnulă luminată vaă introduce,ă înă şcoal ,ă studiulă limbiloră latin ă şiă arab .ă Oă imagineă ampl ă aă politiciiă şcolareă peă careă aă desf şurat-o cu entuziasmăprincipeleăfanariotăneăofer ăIonăNeculceăînăpreacunoscutulăs uăLetopise:
,,Mai socotit-au măria sa Constantin-vodă pentru şcoli de învă ătură, de le-au
mai întărit şcoalele cele elineşti şi cele slavoneşti. Aşişdere au mai făcut şcoli de învă ătură şi latineşti şi arăpeşti, şi au dat de ştire tuturor mazililor în toată ara ca să-şi
aducă copiii la învă ătură la şcoală, ca să înve e orice limbă le-ar fi voia, pentru ca să se
afle oameni învă a i şi în pământul nostru al Moldovii, precum sunt şi printr-alte ări şi
păr i de locu.“ă (11)ă Celuiă careă îiă vaă realizaă ună portretă realistă înăLetopise ul mai sus
amintit: ,,Îi era dragă învă ătura, corăspunden ii din toate ările străine să aibă, pre silitor spre veşti, ca să ştii ce să faci printr-alte ări, ca să dobândească numai lăudat la
Poartă“ă (12)ă îiă vaă cereă s ă realizezeă nişteă tratateă deă istorieă aă fiscalit ii,ă oă inova ieă înă domeniulăcercet riiădeăistorieăfiscal ăcuăoăcert ăaplicabilitateădac ă inemăcontădeăcontextulă în care au fost cerute, caracterizat de introducerea reformei fiscale în Moldova între anii 1741-1742.ă Cronicarulă îşiă vaă îndepliniă cuă acribieă misiunea,ă aşaă cumă procedaseă şiă înă Letopise undeăconsemneaz ăcuătalentulăcaracteristicăceleădou ădomniiămoldoveneăaleăluiă Constantin Mavrocordat: ,,şi după poronca mării tale ca să fac trătaz de câte oi inia minte că s-au făcut în ară şiobiceile, şi bune şi proaste,la ce domnu ar fi ieşit, iată că
-am scris cât -am inut minte şi le ştiu că sunt adevărate. Aşijdere şi câte -am audzit den oameni bătrâni, iarăşi li-am scris; ce de aceli ce-am audzit, chizeş nu sunt.“ă(13)
Domnăluminatăşiăreformatorăautentic,ăConstantinăMavrocordatăvaăreorganizaăvia aă m n stireasc ,ă înă acestă scopă elă dispunândă întocmireaă uneiă ,,ocolnici“ă (ună şiră deă documente)ăcuătoateăm n stirileăînăvedereaăreorganiz riiăvie iiămonasticeăînăansamblulăei.ă ,,Ocolnica“ăcareănum r ăzeceădocumenteădintreăaniiă1593-1657, urmate de numele unor înal iă ierarhiă precumă şiă numeleă tuturoră mariloră dreg toriă înă func ieă reprezint ă înă opiniaă academicianuluiă Florină Constantiniuă oă fapt ă cultural ă deă oă importan ă major ă înă ansamblul politicii de reformeăculturaleăaăînv atuluiăprincipe:
,,În legătură cu reorganizarea vie ii mănăstireşti se află una dintre cele mai de seamă înfăptuiri culturale a lui Constantin Mavrocordat: tipărirea primei colec ii de documente istorice româneşti.“ă(14)
Dac ăprincipeleăscriitorăNicolaeăaăpusălaălucruătreiăc rturari:ăNicolaeăCostin,ăRaduă PopescuăşiăAxinteăUricariulăspreăa-iăpovestiădomniileămoldoveneăşiămuntene,ăConstantină vaăapelaălaăConstantinăDaponteăşiăPetruăDepastaă(doiăgreciăinstrui iădeălaăcurteaăsa)ăpentruă a-iă notaă ac iunileă politice,ă diplomaticeă şiă culturale.ă Dină p cate,ă cronicile lui Constantin DaponteăşiăPetruăDepasta,ădeşiăencomiasticeăşiăsavante,ăauăfostădeparteădeăceeaăceăarăfiă trebuită s ă reprezinteă înă planulă scrieriiă istorieiă mareaă oper ă deă reform ă realizat ă deă principeleăcareăvaăpetreceămaiăbineădeădou zeciăaniăînăscaunulădomnesc.
Înă ciudaă contextuluiă istorică nefavorabil,ă aă discontinuit iiă domniilor,ă ,,operaă cultural “ă aă domnitoruluiă luminată r mâneă înă eternitateă prină faptulă c ă eaă oglindeşteă peă deplinădezideratulădeăoăvia ăalăluiăConstantin,ăacelaădeăaăface,ăaşaăcumăspuneaăcronicarul PetruăDepasta,ă,,dină araăge ilorăoăicoan ăaăHelladei“,ăadic ăaăuneiă riădeăînalt ăcultur .ă
Referin eăbibliografice
(1) CONSTANTINIU, Florin. Constantin Mavrocordat – Reformatorul. Bucure ti:ăEditura Enciclopedic ,ă2015,ăp.ă60.
(2) PAPACOSTEA,ă Şerban.ăLa grande charte de Constantin Mavrocordate et les reformes en Valachie et Moldavie. În: Symposium, p. 365.
(3) CONSTANTIN, Florin. Op. cit., p. 93.
(4) IORGA, N. Istoria românilor. Vol. VII. Bucureşti,ă1938,ăp.ă115.
(5) KATSAITIS, Markos Antonios.ăC l torieădeălaăConstantinopolălaăIaşiăşiădeălaăIaşiălaăBucureştiă
în anul 1742. Ed. Elenaă Moisueă şiă D.ă Limona. În: Sacculum. Documente inedite. Iaşi:
Editura Junimea, 1977.
(6) BOUCHARD, Jacques. Nicolae Mavrocordat (Domn şi cărturar al Iluminismului timpuriu 1680-1730). Bucureşti:ăEdituraăOmonia, 2006, p. 19.
(7) IORGA, N. Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821). Vol. I. Bucureşti:ă EdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ă1969,ăp.ă360.
(8) MIHORDEA, Vasile. Biblioteca domnească a Mavrocorda ilor. Academiaă Român ,ă Memoriileă Sec iuniiă Istorice,ă Seriaă III,ă Tomulă XXII,ă Mem.ă 16. Bucureşti:ăMonitorul
OficialăşiăImprimeriileăStatului,ăImprimeriaăNa ional ,ă1940.
(9) CAMARIANO-CIORAN, Ariadna. Academiile Domneşti din Bucureşti şi Iaşi.ă Bucure ti: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1971, p. 74.
(10) Ibidem.
(11) NECULCE, Ion. Letopise ul ării Moldovei. Bucure ti: Editura de Stat pentru literatur ăşiă art , 1955, p. 403-404.
(12) Ibidem, p. 356.
(13) CONSTANTINIU, Florin. Op. cit., p. 141.
