„Revistaăromân ădeăsociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXIV,ănr.ă1–2,ăp.ă337–347,ăBucureşti,ă2013ă
TEORIAăRA IONALIT
IIăÎNăSOCIOLOGIE:ăă
UNăARGUMENTăMETODOLOGIC
*ăă
ALEXANDRAăGHEONDEA-ELADI**ă
ABSTRACTă
RATIONALăCHOICEăTHEORYăINăSOCIOLOGY:ăă AăMETHODOLOGICALăARGUMENTă
Înă theă lastă years,ă ratională choiceă theoryă (RCT)ă tookă overă aă lotă ofă theă socială sciences,ă almostă polarizingă discussionsă ină sociology,ă suchă thată Iă wasă ableă toă heară questionsă like:ă areă thereă anyă otheră theoriesă ină sociology,ă besidesă ratională choiceă theory?ă Althoughă theă answeră toă thisă questionă isă clearlyă yes,ă whată seemsă toă beă importantă toă avoidă isă thată theă momentă whenă thisă theoryă monopolizesă behaviourală explanationsă ină aă multi-paradigmatică disciplineă shouldă notă comeă fromă partială oră incompleteă knowledgeă ofă it.ă Consequently,ă Iă decidedă toă writeă thisă articleă withă twoă goalsăinămind:ăone,ătoămakeăaăreviewăofăwhatărationalăchoiceătheoryăisăandămeansătoă sociologyăandăsecondly,ătoăshortlyăpresentăaăresearchăwhichăquestionedătheăstructuringă ofăsocialăeventsăaccordingătoăthisătheory2.ăInătheăfirstăpartăofăthisăpaper,ăIăwillăpresentă
theămainăaspectsăofărationalăchoiceătheory,ăsuchăthatăIăcanăargueăforăchoosingăoneăofă itsăvariantsăinătheăsecondăsection.ăInătheălastăpartăIăwillăpresentătheămethodologyăIăusedă toă exploreă theă closenessă ofă theă Volunteer’să Dilemmaă (asă Diekmannă (1985,ă 1993)ă proposedă it)ă toă theă volunteeringă situationă ină Romania.ă Iă shallă doă thisă byă aidă ofă institutionalăanalysisăandăinterviewăanalysis.ăTheăresultsăofătheăresearchăwillăbeăbrieflyă described,ăsuchăthat,ăinătheăend,ătheăconclusionsăcanăsummarizeătheămainăideasăaboută rationalăchoiceătheoryăemergingăfromăthisăarticle.ă
ă
Keywords:ătestingărationalăchoiceătheory,ăgameătheory,ăqualitativeămethodology,ă volunteering.ăăă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
*ăThisă articleă isă basedă onă researchă undertakenă foră myă Ph.D.ă projectă ată theă Universityă ofă
Bucharest,ăRomaniaăandăonădataăcollectedăforătheăauthor’sădissertationăatătheăUniversityăofăWarwick,ă GreatăBritaină(Gheondea-Eladi,ă2008).ă
**ăInstitutulădeăCercetareăaăCalit iiăVie ii,ăAcademiaăRomân ,ăCaleaă13ăSeptembrieănr.ă13,ăetajulă
ORIGINILEăTEORIEIăALEGERIIăRAŢIONALEă
Înă multeă dintreă disciplineleă dină ştiin eleă socialeă seă vorbeşteă despreă şiă seă
foloseşteăteoria raţionalităţiiă(Opp,ă2011;ăColeman,ă2003;ăHechterăandăKanazawa,ă
1997).ăCaăoriceăteorieăutilizat ăînăacesteăştiin e,ăaceastaă(prescurtat ,ădeăaiciăînainte,ă TR)ănecesit ăoătestareăprealabil .ăDarămodulăînăcareăalegemăs ătest măoăteorieăesteă corelată cuă felulă înă careă suntă definiteăprincipaleleă concepteă aleă teoriei.ă Înă TRăesteă importantă s ă conştientiz mă existen aă maiă multoră varianteă aleă saleă (Opp,ă 1999;ă 1990)ă şiă apoiă s ă alegemă unaă dintreă ele.ă Înă urm toareleă rânduriă voiă prezentaă TR,ă discutându-iăoriginile,ăvariantele,ădefini iileăşiăcriticileăcareăi-auăfostăaduse.ă
ORIGINILEăTEORIEIăRAŢIONALIT ŢIIă
Originileă uneiă teoriiă generaleă aă rationalit iiă nuă potă fiă reperateă cuă mareă acurate e,ăpentruăc ăprimaădat ăaăap rutăideeaăra ionalit ii.ăUlterior,ăaceast ăideeăaă fostă aplicat ă într-oă serieă deă alteă ştiin e.ă Înă economieă ra ionalitateaă aă luată formaă teoriei jocuriloră(TJ).ăTJăaăfostărecunoscut ăşiădezvoltat ăabiaădup ăpublicareaăc r iiă
luiă vonă Neumană şiă Morgensternă dină 1944,ă numit ă Teoria jocurilor şi
comportamentul economică (Fundenbergă şiă Tirole,ă 1991).ă Primeleă abord riă dină perspectivaăTJăînăeconomieăauăap rutăodat ăcuăstudiileăluiăCournot,ăBertrandăsauă Edgeworthă (Fundenbergă şiă Tirole,ă 1991),ă dină încercareaă deă aă g siă ună modelă matematicăpentruăcomportamentulăumanăînăeconomie.ăPublica iileăulterioareăaleăluiă Nash,ă Seltenă şiă Harsanyiă (Dixită şiă Skeath,ă 1999;ă Fundenbergă şiă Tirole,ă 1991)ă auă contribuitălaăcreareaăaăceeaăceăcunoaştemăaziăcaăTJ.ă
Înă sociologie,ă Weberă (1979)ă aă analizată legileă şiă economiaă dină perspectivaă ra ionalit ii,ăînătimpăceăînăştiin eleăpoliticeăArrowă(1963)ăaădeschisădezbaterileăînă jurulăra ionalit ii.ăÎnăpsihologie,ăaăexistatădintotdeaunaăpresupunereaăc ă„ceeaăceă esteă ra ională esteă normal,ă înă timpă ceă ira ionalitateaă este,ă într-ună anumită sens,ă anormal ăsauăpatologic .”ă(Colman,ă2003:ăp.ă140).ăDeăatunci,ăTRăaădevenităă„unaă dintreă pu ineleă perspectiveă teoreticeă careă suntă folositeă înă maiă multeă ştiin eă sociale”ă (Opp,ă1999:ăp.ă171)ăşiăcare,ăînăacestăfel,ăofer ăunălimbajăcomunăpentruăştiinteleăsociale.ă
Exist ă multeă varianteă aleă TRă (Opp,ă 1990).ă Oă distinc ieă important ă aă fostă subliniat ă deă Grandoriă (2010),ă careă pledeaz ă pentruă diferen iereaă dintreă ra ionalitateaăfolosit ădeăeconomiştiăşiăceaăfolosit ăînăfilosofiaăştiin eiăşiăcunoaşterii.ă Cuă toateă acestea,ă ra ionalitateaă r mâneă oă perspectiv ă deă cunoaştereă aă lumiiă exterioareăindividului,ăceeaăceădifer ădeălaăoăştiin ălaăaltaăfiindăfelulăînăcareăeaăesteă aplicat .ă Înă acestă sens,ă Oppă (1999)ă discut ă diferen eleă dintreă teoriaă clasic ,ă restrâns ,ă aă ra ionalit iiă şiă teoriaă maiă larg ă aă ra ionalit iiă şiă aduceă argumenteă
împotrivaăultimei1.ăAceast ădiferen iereăvineădinăinterpretareaădiferit ăaăurm toareiă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
1ăF r ă îns ă caă diferen iereaă saă s ă seă suprapun ă completă pesteă ceaă propus ă deă Hechteră şiă
defini ii:ă„Abordareaăalegeriiăra ionaleăexplic ăunăactăatunciăcândăarat ăc ăaceastaăară maximalizaăcâştigulăpentruăagent,ădateăfiindăpreferin eleăagentuluiăşiăconstrângerileă înăcadrulăc roraăareălocăalegerea”ă(Coram,ă1988:ăp.ă841).ăÎnăvariantaămaiălarg ăaă ra ionalit ii,ăutilitateaăpoateăfiăcalculat ăpentruăoriceătipădeăinteres,ăchiarăşiăpentruă unulăsocial,ăînătimpăceăînăversiuneaărestrâns ,ădoarăpreferin eleăcareăpotăfiăexprimateă printr-unănum răpotăfiăfolosite.ăUnăexempluădeăexplica ieăra ional ărestrâns ăesteă unaăcareănuăaccept ăcomportamentulăghidatădeănormeăşiăvaloriă(Opp,ă1999;ăCoram,ă 1999)ăsauăprinăemo iiă(ArcherăşiăTritter,ă2000).ă
Nuă departeă deă dezbaterileă generaleă despreă TRă esteă îns şiă defini iaă ra ionalit ii.ă Pentruă Colmană (2003:ă p.ă 140),ă „credin eleă ra ionaleă suntă celeă careă suntă consistenteă intern,ă iară argumenteleă ra ionaleă suntă celeă careă ascult ă deă legileă logicii”,ă înă timpă ceă „deciziileă ra ionaleă sauă alegerileă ra ionaleă suntă celeă înă careă agen iiăac ioneaz ăconformăpreferin elor,ăcunoştin elorăşiăcredin elorădinămomentulă ac iunii”ă (p.ă 141).ă Oppă (1988:ă p.ă 174)ă diferen iaz ă întreă variantaă restrâns ă şiă ceaă larg ă aă TR,ă prină aspecteleă definitoriiă aleă ac iuniiă ra ionale:ă preferin eă egoisteăvs.ă oriceătipădeăpreferin e,ăconstrângeriătangibileăvs.ăconstrângeriătagibileăşiăintangibile,ă
informa ieă complet ă vs.ă incomplet ,ă constrângeriă obiectiveă vs.ă percepute,ă
comportamentă explicată doară deă constrângeriăvs.ă comportamentă explicată atâtă deă
constrângeri,ăcâtăşiădeăpreferin e.ăă
Dintreăautoriiăromâni,ăMiroiuă(2006)ăreuşeşteăs ăculeag ăoăserieădeădefini iiă acceptateă aleă ra ionalit ii,ă careă sus ină c ă aceastaă înseamn :ă „conformitateaă cuă regulileălogiciiădeductive”,ă„aăfaceăcalculeămatematiceăcorecte”,ă„aătrageăconcluziiă corecteă peă bazaă în elesuluiă cuvinteloră peă careă leă folosim”,ă „aă faceă apelă laă induc i[e]”,ă„aăfaceăuzăînămodăcorectădeăprobabilitateaăcaăuneleăevenimenteăs ăseă produc ”ă şiă „aă faceă inferen eă întemeiateă peă generaliz riă empirice,ă înă generală acceptateăcaăvalide”ă(p.ă33).ăLaăoăanaliz ămaiăatent ăaăacestorădefini ii,ăputemăîns ă observaă c ă eleă suntă consecin eă aleă logiciiă matematice.ă Chiară şiă problemaă concluziiloră corecteă peă bazaă în elesuluiă cuvinteloră aă fostă rezolvat ă înă matematic ă prinăstabilireaăsensuluiăexactăalăcuvintelor,ăpornindădeălaăcâtevaăaxiomeădeăbaz .ăÎnă acestă fel,ă ra ionalitateaă devineă ună modă deă gândireă şiă cunoaştereă bazată peă logicaă matematic .ăă
Deşiăfoarteădesăfolosit ,ăTRăaăfostăşiăintensăcriticat .ăPrincipaliiăs iăoponen iă sus inăc ăra ionalitateaănuăseăreg seşteăînăinterac iunileăsocialeă(ArcherăandăTritter,ă 2000)ăşiăc ăexist ăproblemeăserioaseăînăceeaăceăpriveşteăstandardizareaăjuc torilor,ăaă câştigurilorăşiăaăalternativeloră(Martin,ă1978).ăPeădeăalt ăparte,ăSenă(1977)ăpledeaz ă pentruă includereaă ideiiă deă angajamentă înă model,ă precumă şiă aă ceeaă ceă elă numeşteă
meta-ierarhiiă(meta-rankings).ăElăatrageăaten iaăşiăasupraălimit rilorăcareăreiesădină
explic ă altruismul.ă Deă asemenea,ă eiă pună înă modă justificată subă semnulă întreb riiă existen aăuneiămotiva iiăintrinseciăînălipsaăemo iiloră–ăoăconsecin ăaă„ra ionalit iiă instrumentale”ă (p.ă 6).ă Înă opiniaă lor,ă individualismul,ă atâtă subă formaă prevalen eiă alegeriiă individuale,ă câtă şiă prină ignorareaă societ iiă caă determinantă ală ac iuniiă
umane,ănuăfaceădecâtăs ădezmembrezeăideeaădeăstructur ăşiăagent2.ăPeădeăalt ăparte,ă
eiă scotă înă eviden ă importan aă construc iei/reconstruc ieiă preferin eloră înă interac iuneaădintreăstructur ăşiăagent.ăPentruăei,ăsimultaneitateaăşiăa-temporalitateaă dinăTJăneglijeaz ădeăfaptăevolu iaăuneiăpersoaneăînătimpăşiăinfluen aăexperien eloră trecuteă asupraă celoră viitoare.ă Aceastaă duceă laă imposibilitateaă presupuneriiă deă „stabilitate”ă(p.ă13)ăaăpreferin elor.ă
OăALT ăDEFINIŢIEăAăTEORIEIăRAŢIONALIT ŢIIă
Dac ă pân ă acumă amă ar tată principaleleă ideiă dină TR,ă înă celeă ceă urmeaz ă considerăTRăaăfiăoăcolec ieădeămodeleădeăcomportamentăumanăcareăseăbazeaz ăpeă anumiteăprincipiiăgeneraleăceădezvolt ăideileăgeneraleăprezentateămaiăsus.ăModeleleă TRă suntă teoriaă utilit iiă aşteptateă şiăprospect theoryă (teoriaă aştept rii),ă iară înă paragrafeleăurm toareăvoiăprezentaăpeăscurtăprincipaleleăideiăaleăacestorăteorii.ăă
Înăteoriaăutilit iiăaşteptate,ăsitua iileădecizionaleăsuntădefiniteăcaăjocuri.ăUnă jocăesteăunămodelăidealăalăuneiăsitua iiăconflictualeăînăcareăactoriiăsuntăinteresa iădeă ob inereaă unorăcâştiguriă careă potă fiă realizateă peă maiă multeă c iă (strategii).ă Aceştiă actoriăac ioneaz ăînăvedereaăintereselorălor,ăpeăbazaăunorăinforma iiăpeăcareăleăauă despreăsitua iaăsauăjoculăînăcareăseăafl ăşiăcareăsuntătoateăperfectăcunoscute.ăAcestă modelă presupuneă c :ă „credin eleă ra ionaleă suntă celeă careă suntă internă consistente”ă (Colman,ă2003:ăp.ă140),ăactoriiăalegăoăstrategieăsauăaltaăînăvedereaămaximaliz riiă câştiguriloră sauă aă utilit iiă loră aşteptateă (Colman,ă 2003;ă Dixită şiă Skeath,ă 1999)ă şiă toateăregulileăjocului,ăîmpreun ăcuăfiecareăstrategieăaăfiec ruiăactor,ăcâştigurileăşiă toateăimplica iileăacestorăinforma iiăsuntăperfectăcunoscuteă(Colman,ă2003).ăAcestă lucruă presupuneă c ă actoriiă auă „oă în elegereă complet ă aă intereseloră lor”ă (Dixită şiă Skeath,ă 1999:ă p.ă 27)ă şiă „oă cunoaştereă complet ă despreă ceă ac iuniă voră duceă laă des vârşireaăintereselorălor”ă(DixităşiăSkeath,ă1999:ăp.ă27).ă
Oăpreferin ăesteădeăfaptăoăordonareăîntreămaiămulteăstrategiiădeăac iune,ădeciă aăspuneăc ăunăactorăareăoăpreferin ăpresupuneăposibilitateaădeăaăordonaăsauădeăaă ierarhizaă oricareă dou ă câştiguriă corespunz toareă unoră strategiiă sauă alternativeă deă ac iune.ăPotrivităluiăColmană(2003:ăp.ă140–1)ăprimaăproprietateăaăTRăînseamn ădeă
faptăc ăpreferin eleăra ionaleăascult ădeă„principiulăordon riiăslabe”ă(weak ordering
principle),ăcareăpresupuneăurm toarele:ă
a. „completitudine”,ă adic ă pentruă oriceă perecheă deă câştiguri,ă actorulă poateă preferaăunaădintreăeleăsauăpoateăfiăindiferentăfa ădeăambele;ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
b. „tranzitivitate”,ăadic ,ăînăcazulăînăcareăunăactorăprefer ăxăfa ădeăyăşiăyăfa ă deăz,ăatunciăea/elăprefer ăxăfa ădeăz;ă
c. „ordonareă necontextual ”,ă careă seă refer ă laă stabilitateaă preferin eloră înă oriceăcondi ii.ă
Caăr spunsălaăteoriaăutilit iiăaşteptate,ăDanielăKahnemanăşiă AmosăTverskyă
(1979)ăauăpublicatăînăEconometricaăunăarticolănumităProspect Theory: an Analysis
of Decision under Risk.ă Nouaă teorieă calculeaz ăvaloareaă înă loculă utilit iiă şiă seă diferen iaz ăfundamentalădeăteoriaăutilit iiăaşteptateăprinăfaptulăc ăvaloareaănuăesteă oăfunc ieăliniar ăfa ădeăprobabilit ileădeăactiuneăşiănuăesteădefinit ăfa ădeăcâştigulă final,ă ciă înă termeniă relativi,ă adic ă fa ă deă c ştiguriă şiă pierderiă (Tverskyă şiă Kahneman,ă1981;ăKahnemanăşiăTversky,ă1979).ă
Oă alt ă linieă peă careă aă fostă criticat ă TRă aă dusă laă dezvoltareaă teoriei
raţionalităţii limitate,ă începândă deă laă conceptulă propusă deă Simonă (1965)ă şiă deă laă rezultateleăob inuteădeăTverskyăşiăKahnemană(1982).ăTeoriaăra ionalit iiălimitateă sus ineăc ăoameniiăfolosescăanumiteăscurt turiăcognitiveăpentruăaăluaădecizii.ăAcesteă
scurt turiă seă numescă euristici de judecatăă şiă potă luaă formaă disponibilit iiă
(availability),ă reprezentativit iiă (representativeness),ă încrederiiă exagerateă (overconfidence)ă (Kahnemană şiă Tversky,ă 1982)ă sauă aă copieriiă comportamentuluiă observată laă al iă indiviziă (Heckathorn,ă 1996).ă Cercet rileă maiă recenteă dină acestă domeniuă încearc ă s ă g seasc ă alteă asemeneaă euristiciă deă judecat ă (Gigerenzeră şiă Gaissmaier,ă2011;ăGigerenzerăşiăBrighton,ă2009).ă
Cuătoateăacestea,ăchiarăşiăaceast ădezvoltareăcritic ăaăteorieiăra ionalit iiăareă problemeleă sale,ă înă specială dac ă neă gândimă laă celeă legateă deă interpretareaă rezultateloră experimentale.ă Deă vremeă ceă esteă aproapeă imposibilă s ă cunoaştemă cuă exactitateăfelulăînăcareăgândescăoamenii,ăcercet toriiătrebuieăs ăaleag ăoăinterpretareă aărezultatelorălorăexperimentale.ăÎntr-oăanaliz ăăteoretic ăfoarteăprofund ăaăacestuiă tipădeăexperimente,ăFischă(2001)ăeviden iaz ăfaptulăc ăexist ăcelăpu inăpatruămoduriă înă careă seă potă interpretaă rezultateleă experimentaleă prezentateă deă Kahnemană şiă Tverskyă (1982).ă Unulă esteă acelaă c ă oameniiă seă bazeaz ă peă euristiciă deă judecat ă (Frische,ă2001).ăAlădoileaăesteăc ăexist ăasimetriiăînăstructuraăcâştigurilorăjoculuiă (Frisch,ă2001).ăAlătreileaăiaăînăconsiderareăinegalit ileădintreăprobabilitateaădeăaădaă unăr spunsăcorectăşiăprobabilitateaădeăaădaăunăr spunsăgreşită(Frisch,ă2001).ăCeaădeă aăpatraăinterpretareăaărezultateloră ineăseamaădeăfaptulăc ăparticipan iiăşiăcercet toriiă nuăsuntădeăacordăasupraăr spunsuluiăcorectă(Frisch,ă2001).ăă
TESTAREAăTEORIEIăRAŢIONALIT ŢIIă
(in)tranzitivitateaă (Rawling,ă 1990;ă Bondareva,ă 1990;ă Philips,ă 1989)ă şiă
(ne)contextualitateaăpreferin eloră(Doyleăet al.ă1999;ăHuberăet al.ă1982;ăSlovicăandă
Lichtensteină1983;ăTverskyă1969,ăcita iăînăColman,ă2003)ăsauăexisten aăutilit iloră (non)monetareă(Haas,ăDeseran,ă1981).ăă
Peă deă alt ă parte,ă metodologiileă folositeă pentruă aă testaă TRă auă constată fieă înă realizareaă unoră experimenteă careă s ă compareă comportamentulă reală umană cuă celă aşteptat,ăconformăTRă(Tversky,ăKahneman,ă1981),ăfieăînăelaborareaăunorăstudiiăpeă baz ădeăchestionarăcareăs ăevaluezeăutilit ileăşiăprobabilit ileăpeăcareăoameniiăleă folosescăatunciăcândădecidă(Opp,ă1989).ăAşaăcumăarat ăOppă(1990),ăeconomiştiiăauă respinsăfolosireaăinterviurilorăpentruăaătestaăTR,ăpeăbazaăsubiectivit iiăinterpret rilor.ăă
Înăcontinuareăvoiăar taăcumăseăpotăfolosiădateleăcolectateăpeăbaz ădeăinterviuă şiăanalizateăprinăanalizaădeădiscurs,ăpentruăaătestaăTR.ăAcestă lucruăesteăimportantă pentruă c ă diferiteă metodeă deă cercetareă potă aduceă informa iiă diferiteă despreă ună subiectă(Bryman,ă2008,ăCapitolulă25)ăşiăastfelănicioămetod ănuăarătrebuiărespins ădeă laăînceput,ăciăarătrebuiăfolosit ăpentruăaăcompletaăcunoştin eleăactualeădinădomeniu.ă Deşiăreprezentativitateaăesteăunăaspectăimportant,ăcercet rileăpeăbaz ădeăchestionară
şiăexperimenteleăpredefinescăcadrul3ădeă gândire.ăInterviurileăşiăanalizaădeădiscursă
potădezv luiădac ăacestăcadruădeăgândireăesteăfolosităatunciăcândăoameniiăiauădecizii.ăă Teoriaă ra ionalit iiă încadreaz ă procesulă decizională într-ună modă foarteă clar.ă Persoanaăesteăaşteptat ăs ăseăautosituezeăîntr-unăprocesădecizionalăînăcareăaspecteleă relevanteă pentruă decizieă suntă costurileă şiă beneficiileă aceleiă ac iuni.ă Deă asemenea,ă individulătrebuieăs ăperceap ăexisten aăunuiăgrupădeăalternativeăşiăaăunuiăgrupădeă juc toriăîmpotrivaăc roraăpoateăpierdeăsauăpoateăcâştiga.ă
Interviurileă potă aduceă informa iiă suplimentareă despreă existen aă acestoră aspecte.ăÎnălocăs ăpresupunemăc ăoameniiăaleg,ăspreăăexemplu,ăîntreăaăvoluntariaăşiă aă nuă voluntaria,ă ară trebuiă s ă verific mă dac ă acesteaă suntă singureleă alternativeă considerate.ă Înă locă s ă presupunemă c ă cel laltă juc toră esteă mereuă oă persoan ,ă ară trebuiăs ăvedemăceăfelădeă„oponent”ăpercepăoamenii.ăDeăasemenea,ăarăfiăinteresantă deăv zutădac ăoameniiăîşiăpercepăpropriaăcondi ieăînătermeniiăaceştiaăconflictuali.ă Totodat ,ă esteă posibilă caă oameniiă s ă niciă nuă perceap ă c ă auă oă alegereă deă f cut.ă Uneori,ăeiăpotăcredeăc ănuăauănicioăalegereă(înătermeniăstric i,ăpotăpercepeăc ănuăauă laă îndemân ă decâtă oă singur ă alternativ ).ă Înă timpă ce,ă laă utilizareaă chestionarelor,ă cadrulădeăgândireăesteăimpusădeăcercet tor,ăînăcazulăutiliz riiămetodeiăinterviuluiăşi,ă aşaă cumă amă v zut,ă şiă înă cadrulă metodeiă experimentale,ă problemeleă apară înă momentulăinterpret riiădatelor.ăÎnăcazulăinterviurilorăîns ,ăproblemaămetodologic ă deă interpretareă aă rezultateloră esteă dac ă oameniiă „îşiă ra ionalizeaz ”ă discursul.ă Motivulăpentruăaceast ă„ra ionalizare”ăpoateăfiăoăreac ieălaăaştept rileăperceputeădină parteaăintervievatoruluiăsauădinăparteaăsociet ii.ăÎnăacesteăcazuri,ăparticipantulălaă interviuăpoateăs ădoreasc ăs ăseăafişezeăcaăoăpersoan ă„ra ional ”,ăiarăr spunsurileă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
3ăConceptulădeăcadruă(eng.ăframe)ăesteăfolosităaiciădiferităfa ădeăTverskyăşiăKahnemană(1981).ă
oferiteă potă fiă reac iiă laă întreb rileă sauă chiară laă comportamentulă intervievatorului,ă careăcerăunăr spunsă„ra ional”ăsauă„ra ionalizator”4.ăă
UNăEXEMPLUă
Într-oă cercetareă dină 2008ă (Gheondea-Eladi,ă 2008),ă amă testată Dilemaă Voluntarului,ăpropus ădeăDiekmannă(1985;ă1993).ăTestareaăaăconstatăînăcomparareaă elementeloră structuraleă aleă joculuiă dină dilemaă voluntaruluiă cuă rezultateleă uneiă analizeă institu ionaleă şiă aă uneiă analizeă deă discursă peă bazaă interviuriloră realizate.ă Elementeleăstructuraleăaleăjoculuiăauăfost:ăactoriiăimplica i,ăalternativeleădeăac iune,ă distribu iaăcâştigurilorăaşteptate,ăprobabilit ileădeăac iune,ăcunoştin eleăanterioareă joculuiă şiă preferin eleă cuă careă actoriiă intr ă înă joc5.ă Evaluareaă acestoră elementeă
structuraleă s-aă realizată înă doiă paşi.ă Pentruă aă evaluaă cunoştin eleă şiă preferin eleă anterioareă joculuiă (f r ă aă presupuneă c ă putemă realizaă oă enumerareă exhaustiv ă aă acestoraăşiătotodat ăf r ăaăpresupuneăc ăoriceăactorăesteăconştientădeătoateăacesteă evenimenteăşiăimpactulăacestoraăasupraăpropriuluiăcomportament),ăamărecursălaăoă analiz ă institu ional ă careă s ă scoat ă înă eviden ă impactulă posibilă ală unuiă anumită parcursă istorică şiă institu ională asupraă decizieiă deă aă voluntariaă sauă nu.ă Pentruă evaluareaăcelorlalteăelementeăstructuraleăşiăaăvalorilorăşiăpreferin elor,ăamăanalizată discursulăaăoptăpersoane,ădintreăcareăpatruăcuăexperien ădeăvoluntariatăşiăpatruăf r ă experien ădeăvoluntariat.ăă
Analizaă institu ional ă aă urm rită evolu iaă istoric ă aă societ iiă civileă dină România,ădinăperspectivaălegilorăşiăinstitu iilorăimportanteăpentruăaceasta,ăcuăscopulă deă aă eviden iaă stimulenteleă institu ionaleă relevanteă pentruă deciziaă deă aă voluntariaă sauă nu,ă precumă şiă poten ialeleă aştept riă şiă preferin eă createă înă acestă fel.ă Auă fostă urm riteătreiăperioadeăistoriceă–ădeălaăsfârşitulăsecoluluiăală19-leaăpân ăînăperioadaă comunist ,ă dină perioadaă comunist ă şiă dup ă comunismă –ă şi,ă peă bazaă literaturiiă disponibile,ă aă fostă eviden iat ă balan aă costuri/beneficiiă legateă deă voluntariat,ă participare,ă ini iativ ,ă întrajutorareă şiă asociereă pentruă organizareaă comunit ilor.ă Celelalteă elementeă aleă joculuiă –ă actoriiă implica i,ă alternativeleă deă ac iuneă şiă probabilit ileădeăac iuneă–ăauăfostăşiăeleăurm riteăînăceleătreiăperioadeăistorice.ăă
Cercetareaă peă baz ă deă interviuă aă urm rită modulă înă careă ceiă intervieva iă defineauă situa iaă deă voluntariat.ă Pentruă aceastaă amă utilizată urm toareaă defini ieă aă voluntariatului:ăactivitate cu risc potenţial, realizată sub forma muncii neplătite, formalizată sau nu, efectuată pentru a răspunde unor nevoi ale comunităţii dintr-o alegere personală şi fără coerciţie, dar nu neapărat în lipsa unor stimulente. Aşaă cumă reieseă dinăTabelul nr. 1,ă ghidulă deă interviuă aă fostă şiă elă structurată peă bazaă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
4ăMul umescăCosimeiăRughinişăpentruăaceast ăsugestieădeăinterpretareăaădatelorădeăinterviu,ă
adus ălaăprezentareaăacesteiălucr riălaăAtelierulă„Ra ionalitateaă–ăcarieraăunuiăconceptăînăcercetareaă social ”,ă29ămartieă2010,ăUniversitateaădinăBucureşti,ăFacultateaădeăSociologieăşiăAsisten ăSocial .ă
5ăJoculăaăfostăconsideratăunăjocăstaticăcuăcunoştin eăincompleteă(static game with incomplete
elementeloră definitoriiă aleă jocului,ă dară şiă aă câtorvaă concepteă corelate,ă precumă identificareaănevoilorăcomunit ii,ădefini iaăvoluntariatului,ă atribuireaăresponsabilit iiă pentruărezolvareaăproblemelorăcomunit iiăşiăîncredereaăsocial .ăă
Tabelul nr. 1
Opera ionalizareaăconceptelorăpentruăghidulădeăinterviuăpentruăpersoaneleăcareănuăauăvoluntariatăînă modăformalăniciodat
ă
NR.ă CONCEPTEăŞIăINDICATORIă VARIABIL ă
1ă Alternativeălaăvoluntariatăăă Ac iuniăperceputeăcaăposibile,ăpentruăaăfaceă diferen aă(aăproduceăoăschimbare)ăînăsocietateaă deăaziă
2ă Credin eădespreăvoluntariată Percep iaăasupraăfrecven eiăvoluntariatuluiăînă Româniaă
Percep iaăasupraătr s turilorăcelorăcareăfacă voluntariatăînăRomâniaă
Percep iaăasupraămotivelorăpentruăcareăceiăcareă facăvoluntariatăalegăs ăfac ăacestălucruă Stereotipuriă Asupraăcalit iiărezultatelorăsurveniteădină
muncaănepl tit ă
Asupraăcaracteristicilorădemograficeăaleăceloră careăvoluntariaz ă(gen,ăvârst ,ăeduca ie,ăvenit)ă Asupraădificult ilorămunciiănepl titeă Motiva iiă Influen eăperceputeă
Caracteristiciănegativeăaleăvoluntariatuluiă Caracteristiciăpozitiveăaleăvoluntariatuluiă Oportunit iăperceputeăpentruăvoluntariatăă 3ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă Costuri,ăbeneficiiăşiă riscuriăaleă voluntariatuluiă
Riscuriăsocialeă Percep iaăasupraăcelorăcareăfacăvoluntariată Percep iaăasupraădiferitelorădomeniiăînăcareăseă poateăfaceăvoluntariată
Percep iaăasupraăcelorăcareăfacăvoluntariatăînă func ieădeădistan aăsocial ă(familie,ăprieteni,ă colegiădeămunc ,ăangajatoriăsauăsuperioriă ierarhiciădeălaămunc ă
Percep iaăasupraădiferitelorădomeniiăînăcareăseă poateăfaceăvoluntariatăînăfunc ieădeădistan aă social ă(caămaiăsus)ă
General ă Definireaă
Cuvinteădescriptiveă 4ă Defini iaă
voluntariatuluiă
Accesibilitateaă
voluntariatuluiă Ac iuniănecesareăpentruăaădeveniăvoluntară 5ă Defini iaănevoilorăcomunit iiă Percep iaăasupraănevoilorăzoneiăproximeădeă
locuireă(cartier,ăsat,ăoraş,ăetc.)ă Generală Percep iaăasupraăactorilorăresponsabiliă Putereaădeădecizieă
asupraăpropriiloră ac iuniă(en.ă
empowerment)ă
Percep iaăasupraăalternativelorăpropriiădeă ac iuneăpentruărezolvareaăproblemeloră comunit iiă
Generală Percep iaăasupraăposibilit iiăcaăoameniiăs ăfieă orienta iăspreăaăfaceăr uăsauăspreăaăaveaăgrij ăşiă deăintereseleăcelorlal iă
Percep iaăasupraăposibilit iiăcaăoameniiăs ăfieă orienta iăspreăaăprofitaădeăoriceăocazieăsauădeăaă fiăcorec iă
Motiva iiăpentruăacesteăpercep iiă Distan aăsocial ă
fa ădeăpersoaneleă deăîncredereă
Identificareaă persoanei(lor)ă careă ară fiă dispus (e)ă s ăofereăajutorălaănevoieă
7ă Încredereăsocial ă
Descriereaăsitua ieiă
deăvoluntariată Ultimaădat ăcândăaăajutatăoăcunoştin ăaflat ăînădificultate,ăf r ăaăcereănimicăînăschimbă Ultimaădat ăcândăaăfostăajutatădeăoăcunoştin ă într-oă problem ă dificil ,ă f r ă aă oferiă nimică înă schimbă
ă
Unăelementăimportantăînăanalizareaădelorădeăinterviu,ăpeălâng ă identificareaă elementeloră structuraleă aleă jocului,ă aă fostă felulă înă careă participan iiă laă interviuă seă pozi ionauă fa ă deă ceilal iă actori.ă Înă acestă sens,ă important ă pentruă încadrareaă înă teoriaăra ionalit iiăeraăpercep iaăunuiăoponentăînărealizareaăcâştigurilor.ăă
Rezultateleă auă ar tată c ă toateă aspecteleă presupuseă deă TRă suntă prezenteă înă discursulă oamenilor,ă îns ă înă form ă pu ină modificat .ă Actoriiă nuă suntă întotdeaunaă oameni,ă eiă potă fiă şiă organiza ii,ă deă exemplu.ă Alternativeleă nuă auă fostă niciodat ă dihotomiceă şiă acestă aspectă aă avută ună impactă importantă asupraă deciziilor.ă Auă fostă câtevaă ipostazeă careă auă exemplificată folosireaă aşa-ziseloră strategiiă mixte6ă şiă auă
ar tatăoăpreferin ăpentruăacesteăstrategii,ăfa ădeăceleăaşa-zisăpure.ăDeăasemenea,ă bunurileăcomuneăuzualeă(str zi,ăiluminatăpublic,ăcalitateaăaerului,ăsiguran aăşiăordineaă public ăetc.)ăaproapeăc ănuăauăfostăperceputeăcaăfiindăcomune.ăMaiămult,ă„rela iile”ă
dintreăoameniăauăap rutăaăfiăconsiderateăsingurulă„bun”ăcomun7ăpeăcareăsubiec iiăă
l-auăperceputăşiăunulădintreăceleămaiăimportanteăcâştiguriăpeăcareăleăputeauăob ine.ă
CONCLUZIIă
Principaleleăproblemeăînătestareaăteorieiăra ionalit iiăpeăcareăle-amădiscutatăînă acestă articolă începă deă laă definireaă conceptuluiă deă ra ionalitateă şiă alegereaă uneiă varianteăaăTRăşiăajungălaăalegereaăunuiămodelă(caăsetădeăpresupuneriăacceptate)ădină TRă şiă aă metodologieiă deă cercetare,ă precumă şiă aă alegeriiă uneiă interpret riă aă rezultatelor.ăÎnăparagrafeleădeămaiăsusăamăargumentatăc ăarăfiădezirabilăs ăaccept mă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
6ă Aşa-ziseleă strategiiă mixteă nuă auă reieşită înă urmaă caracteruluiă repetitivă ală situa iiloră sauă caă
urmareăaăaltern riiăalegerilorăcuăoăanumit ăprobabilitate,ăîns ăauăfostăprezenteăprinăaceeaăc ăoameniiă alegeauădou ăalternativeăînăacelaşiătimpă–ăoăposibilitateăcareănuăesteăluat ăînăconsiderareăînămajoritateaă modelelorădinăTJ.ă
7ăAceast ăconcluzieăaăfostăposibil ăconsiderândăbunurileăcomuneăcaăfiindăbunuriărealizateădină
c ăatâtămetodeleăcalitativeăcâtăşiăceleăcantitativeăpotăfiăpotriviteăpentruătestareaăTRă şiăamăprezentatăoămetodologieăcalitativ ădeătestareăaăunuiaădintreămodeleleăsale.ăă
Alegândădilemaăvoluntarului,ăpropus ădeăDiekmann,ăamăalesăs ătestezăunăjocă dinăteoriaăjocuriloră–ăunulădinămodeleleăTR.ăÎnăacestăfelăargumentezăfaptulăc ădoară oă colec ieă deă testeă aleă unoră modeleă clare,ă peă ună subiectă determinat,ă potă constituiă maiă apoiă doveziă pentruă evaluareaă general ă aă teorieiă ra ionalit ii,ă indiferentă deă metodologiaăfolosit .ăTotodat ,ăsubliniezăfaptulăc ăexemplulăoferităînăacestăarticolă nuăconstituieăoămetod ădeăaătestaăîntreagaăTR,ăciădeăaătestaădoarăoămic ăparteăaăei.ăOă teorieăatâtădeăextins ăarăfiăgreuădeătestatăpentruătoateădomeniile,ăînăacelaşiătimp,ăiară divide et imperaăpareăaăfiăstrategiaămaiăpotrivit .ăă
Dină punctă deă vedereă metodologică consideră maiă potrivită caă modelulă teorieiă jocurilorădinăteoriaăra ionalit iiăs ăfieăconsideratăînăsociologieăcaăoămodalitateădeă construireăaădiscursuluiăînăcareăactorulădinăperspectivaăc ruiaăesteăprivit ăsitua iaă analizat ăde ineăoăserieădeăcunoştin eăăanterioareăjocului,ăăpeăcareăconsider ăc ăşiă ceilal iă actoriă leă cunoscă şiă percepeă unulă sauă maiă mul iă oponen i,ă celă pu ină dou ă alternativeă deă ac iune,ă fiecareă cuă probabilit ileă aferenteă deă ac iune,ă oă anumit ă distribu ieăaăcosturilorăşiăbeneficiilorăşiăanumiteăpreferin eăîntreăalternative.ăAcestă lucruănuăpresupuneăc ăşiăceilal iăactoriăpercepăsitua iaăcaăavândăaceeaşiăstructur .ă Totodat ,ătrebuieăavutăînăvedereăfaptulăc ădoarădeciziaăesteăindividual ,ăînăsensulădeă decizieă pronun at ă deă ună singură individ,ă înă timpă ceă structuraă jocului,ă precumă şiă cunoştin eleăanterioareăacestuiaăsuntădeterminateăsocial,ăculturalăşiăinstitu ional.ăă
BIBLIOGRAFIEă
1.ăARCHER,ăM.S.,ăTRITTER,ăJ.Q.ă(2000),ăRational Choice Theory: Resisting Colonization.ăLondon:ă Routledge.ă
2.ăARROW,ăK.J.ă(1963),ăSocial Choice and Invididual Values,ăNewăHaven:ăYaleăUniversityăPress.ă 3.ăBONDAREVA,ă O.N.ă (1990),ă Revealed Fuzzy Preferences,ă înă Kacprzyk,ă J.,ă Fedrizzi,ă M.,ă
Multiperson decision making models using fuzzy sets and possiblity therory, Dordrecht:ă KluwerăAcademicăPublishers,ăp.ă64–70.ă
4.ăBRYMAN,ăA.ă(2008),ăSocial Research Methods,ăNewăYork:ăOxfordăUniversityăPress.ă
5.ăCOLMAN,ăA.M.ă(2003),ă„Cooperation,ăPsychologicalăgameătheoryăandălimitationsăofărationalityăină socialăinteraction”.ăBehavioural and Brain Sciences,26:ăp.ă139–198.ă
6.ăCORAM,ă B.T.ă (1988),ă „Mathematicală Modellingă andă Gameă Theory:ă Aă Ratională Choiceă foră theă SocialăSciences?”ăJournal of Sociologyă24(3):ăp.ă459–472.ă
7.ăDAWES,ăR.M.,ăA.J.C.ăVANăDEăKRAGT,ăetăal.ă(1988),ă“NotămeăorăTheeăbutăwe:ăTheăimportanceă ofăgroupăidentityăinăelicitingăcooperationăinădilemmaăsituations:ăexperimentalămanipulations”ă
Acta Psychologicaă68:ăp.ă83–97.ă
8.ăDIEKMANN,ăA.ă(1985),ă„Volunteer’săDilemma”,ăJournal of Conflict Resolution,ă29ă(4):ăp.ă605–610.ă 9.ăDIEKMANN,ăA.ă(1993),ă“CooperationăinăanăassimetricăVolunteer’săDilemmaăgame.ăTheoryăandă
ExperimentalăEvidence”,ăInternational Journal of Game Theory, 22:ăp.ă75–85.ă
10.ăDIXIT,ăA.,ăSKEATH,ăS.ă(1999),ăGames of strategy,ăNewăYork:ăW.W.ăNortonăandăCompany.ă 11.ăFRISCH,ăD.ă(2001),ăInterpreting Conflicts Between Intuition and Formal Models,ăinăWeber,ăE.U.,ă
Baron.ăă
13.ăFUNDENBERG,ăD.,ăTIROLE,ăJ.ă(1991),ăGame Theory,ăCambridge,ăMassachusetts:ăMITăPress.ă 14.ăGHEONDEA-ELADI,ă A.ă (2008),ă “Gameă Theory,ă Volunteeringă Andă Theă Influenceă ofă Socială
Context:ă Aă Caseă Studyă Ofă Romania”,ă Mastersă thesis,ă Universityă ofă Warwick:ă Coventry,ă UnitedăKingdom.ă
15.ăGIGERENZER,ăG.,ăBRIGHTON,ăH.ă(2009),ăHomoăHeuristicus:ăWhy Biased Minds Make Better Inferences, Topics in Cognitive Science,ă1:ăp.ă107–143.ăă
16.ăGIGERENZER,ă G.,ă GAISSMAIER,ă W.ă (2011),ă Heuristică Decisionă Making,ăAnnual Review of Psychology,ă62:ăp.ă451–482.ă
17.ăGOFFMAN,ăI.ă(1954),ăThe presentation of self in everyday life,ăLondon:ăPenguin.ă
18.ăGRANDORI,ăA.ă(2010),ă“Aărationalăheuristicămodelăofăeconomicădecisionămaking.”ăRationality and Society,ă22ă(4):ăp.ă477–504.ă
19.ăHASS,ă D.F.,ă DESERAN,ă F.A.ă (1981),ă “Trustă andă Symbolică Exchange”.ăSocial Psychology Quarterly,ă44ă(1):ăp.ă3–13.ă
20.ăHECHTER,ăM.,ăKANAZAWA,ăS.ă(1997),ă“Sociologicalărationalăchoiceătheory”,ăAnnual Review of Sociology,ă23:ăp.ă191–214.ă
21.ăHECKATHORN,ă D.D.ă (1996),ă Theă dynamicsă andă dilemmasă ofă collectiveă action,ăAmerican Sociological Review,ă61ă(2):ăp.ă250–277.ă
22.ăKAHNEMAN,ăD.,ăandăA.ăTVERSKYă(1979),ă“ProspectăTheory:ăAnăAnalysisăofăDecisionăunderă Risk”,ăEconometrica,ăXLVII:ăp.ă263–291.ă
23.ăKAHNEMAN,ăD.,ăSLOVIC,ăP.,ăTVERSKY,ăA.ă(1982),ăJudgment under uncertainty: heuristics and biases,ăCambridge,ăNewăYork,ăCambridgeăUniversityăPress.ă
24.ăMARTIN,ă B.ă (1978),ă “Theă selectiveă usefulnessă ofă gameă theory”,ăSocial Studies of Science,ă 8:ăă p.ă85–110,ăAvailableăat:ăhttp://www.uow.edu.au/arts/sts/bmartin/pubs/78sss.html#fn8ă(accesată 2008).ă
25.ăMIROIU,ăA.ă(2006),ăFundamentele politicii,ăvol.ăI,ăIaşi,ăEdituraăPolirom.ăă
26.ăOPP,ă K.-D.ă (1989),ăThe Rationality of Political Protest. A Comparative Analysis of Rational Choice Theory.ăBoulder,ăSanăFranciscoăandăLondon,ăWestviewăPress.ă
27.ăOPP,ăK.-D.ă(1990),ă“TestingăRationalăChoiceăTheoryăinăNaturalăSettings”ăînăHox,ăJ.J.ăşiădeăJong-Gierveld,ă J.,ă Operationalization and Research Strategy,ă Amsterdam/Lisse,ă Swetsă andă ZeitlingerăB.V.:ăp.ă87–101.ă
28.ăOPP,ă K.-D.ă (1999),ă “Contendingă Conceptionsă ofă theă Theoryă ofă Ratională Action”,ăJournal of Theoretical Politicsă11ă(2):ăp.ă171–202.ă
29.ăOPP,ăK.-D.ă(2011),ă“ModelingăMicro-MacroăRelationships:ăProblemsăandăSolutions”,ăJournal of Mathematical Sociology,ă35:ă1,ăp.ă209–234.ă
30.ăPHILIPS,ă M.ă (1989),ă “Mustă Ratională Preferencesă Beă Transitive?”,ăPhilosophical Quarterlyă 39ă (157):ăp.ă477–483.ă
31.ăRAWLING,ăP.ă(1990),ă“Theărankingăofăpreference”,ăPhilosophical Quarterlyă40ă(161):ăp.ă495–501.ă 32.ăSEN,ăA.ă(1977),ă“Rationalăfools:ăaăcritiqueăofătheăbehaviouralăfoundationsăofăeconomicătheory”,ă
Philosophy and Public Affairs,ă6ă(4):ăp.ă317–344.ă
33.ăSIMON,ă H.ă (1965),ă Administrative Behaviour. A Study of Decision-Making Process in Administrative Organization,ăNewăYork:ăTheăFreeăPress.ă
34.ăSULEIMAN,ăR.ăandăA.ăRAPOPORTă(1988),ă“EnvironmentalăandăSocialăUncertaintyăinăsingle-trialăresourceădilemmas.”ăActa Psychologicaă58:ăp.ă99–112.ă
35.ăTVERSKY,ă A.,ă KAHNEMAN,ă D.ă (1981),ă “Theă Framingă ofă Decisionsă andă theă Psychologyă ofă Choice”,ăScienceă211:ăp.ă453–458.ă
36.ăWEBER,ăM.ă(1979),ăEconomy and Society: an outline of interpretive sociology,ăBerkley,ăLondon:ă UniversityăofăCaliforniaăPress.ă
