„RevistaăRomân ădeăSociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXIII,ănr.ă5–6,ăp.ă385–403,ăBucureşti,ă2012ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ăăă
ă
SINUCIDEREAăÎNăEUROPA,ăÎNăCONTEXTULăCRIZEIăă
ECONOMICEăGLOBALEăă
SORINăM.ăR DULESCU∗ă
ABSTRACTă
SUICIDEăINăEUROPEăINăTHEăCONTEXTăă OFăTHEăGLOBALăECONOMICăCRISISăă
StartingăfromăDurkheim’săhypothesisăaccordingătoăwhichăcrisisăperiodsăcauseăaă significantăincreaseăinătheănumberăofăsuicides,ătheăauthorăexaminesăseveralăvariablesă associatedă withă theă recentă economică crisisă andă theă extentă toă whichă theyă influenceă suicideăratesăinăEurope,ăincludingăRomania.ăInăthisărespect,ăanăassessmentăisămadeăofă theă findingsă ofă theoreticală studiesă andă empiricală surveysă conductedă ină severală Europeană countries,ă accordingă toă whichă theă increaseă ofă unemploymentă rates,ă theă declineă ofă welfareă standardsă andă theă deteriorationă ofă healthă conditionsă (includingă thoseărelatedătoămentalăhealth)ăareăamongătheămainăfactorsăassociatedăwithătheăincreaseă ofăsuicideăratesăinădifferentăcountries.ă
ă
Keywords:ă suicide,ă economică crisis,ă unemployment,ă mentală health,ă factorsă associatedăwithătheăincreaseăofăsuicideărates.ăăăă
1.ăCONDUITELEăSUICIDAREăCAăEFECTăALăUNORăTENDIN EăŞIăPRESIUNIăSOCIALEă
Înăesen aăsaăşiăprinăconsecin eleămultipleăpeăcareăleăimplic ,ăsinucidereaăesteăoă problem ă social ă extremă deă important ,ă careă prezint ă ună interesă justificată pentruă sociologi,ă psihologi,ă criminologi,ă jurişti,ă medici,ă pentruă diferiteă categoriiă deă specialişti,ă practicieni,ă reprezentan iă aiă autorit iiă şi,ă nuă înă ultimulă rând,ă pentruă public.ăOăproblem ăsocial ă−ăeviden iaz ăsociologiiă–ăesteăoăcondi ieăindezirabil ăşiă d un toareă pentruă societate,ă careă afecteaz ă exigen eleă eiă deă ordine,ă împiedic ă schimbareaă social ă şiă areă ună impactă negativă asupraă existen ei,ă securit iiă şiă bun st riiămembrilorăsociet iiă(R dulescu,ă2010,ăp.ă192).ă
Statisticileăsauăestim rileăîntocmiteădeăOrganiza iaăMondial ăaăS n t iiăsuntă relevanteă înă acestă sens,ă punândă înă eviden ă faptulă c ă suicidulă esteă oă problem ă global ăaăumanit ii,ăcareăseămanifest ăînătoateă rileălumiiăcuăoămareăintensitate,ă fiindăamplificat ădeăcondi iileăcrizeiăactuale.ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
Înă consensă cuă aceast ă interpretareă aă sinucideriiă caă problem ă social ,ă sociologiiă consider ă c ă rateleă suicidareă nuă potă fiă explicateă decâtă prină factoriă deă natur ă social ,ă independentă deă tr s turileă biologice,ă caracteristicileă şiă tendin eleă psihiceă aleă individului.ă Dac ă actulă suicidară caă atareă poateă implicaă asemeneaă caractereă şiă motiva iiă individuale,ă rateleă deă suicidă seă supună obligatoriuă unoră tendin eă şiă presiuniă sociale,ă fiindă –ă aşaă cumă subliniaă cunoscutulă sociologăă É.ă Durkheimă –ă oă consecin ă aă „fapteloră sociale”ă careă seă manifest ă şiă ac ioneaz ă într-oă anumit ă societate.ă Iară asemeneaă fapteă socialeă sunt,ă deă fapt,ă ună produsă ală rela iilorăăsocialeăşiăformelorădeăasociereăuman ,ăconstândăînă„moduriădeăaălucra,ădeă aă gândiă şiă simţi,ă exterioareăindividuluiă şiă careă suntă înzestrateă cuă oă putereă deă constrângereăînăvirtuteaăc reiaăeleăiăseăimpun”ă(Durkheim,ă1974,ăp.ă59).ă
2.ăSINUCIDERE,ăCRIZ ăŞIăPROSPERITATEăECONOMIC ă
Émileă Durkheimă este,ă probabil,ă primulă sociologă careă aă subliniată faptulă c ă „fiecareă poporă areă înă modă colectivă oă tendinţ ă spreă sinucidereă careă îiă esteă proprie”,ă lucruă demonstrată (1999,ă p.ă 247–261)ă deă faptulă c ă „atâtă timpă câtă societateaănuăseăschimb ,ă num rulă deă sinucideriă r mâneă constant”ă(Durkheim,ă 1993,ăp.ă247–261).ăă
Creştereaăamploriiăsinucideriloră–ăobservaăDurkheimă–ăapareăatunciăcândă societateaăesteăînăschimbare,ăadic ăfieăîntr-oăstareădeăcriz ăeconomic ă(înăsensă negativ),ă fieă într-oă stareă deă prosperitateă economic ă (înă sensă pozitiv).ă „Oriceă zdruncinareă aă echilibrului,ă chiară dac ă provoac ă belşugă şiă sporireaă vitalit ţiiă sociale,ăfavorizeaz ăsinuciderea”ă(Durkheim,ă1993,ăp.ă197).ă
Teoriaă luiă Durkheimă pare,ă într-ună felă sauă înă altul,ă testat ă deă crizaă economic ăactual ,ădeşiădateleădiverselorăcercet riăefectuateăînăacestădomeniuă suntă contradictoriiă întreă ele.ă Astfel,ă uneleă studiiă auă eviden iată faptulă c ă perioadeleă deă criz ă economic ă determin ă oă creştereă semnificativ ă aă sinuciderilor,ăalteăstudiiăauăaccentuatăasupraăfaptuluiăc ăînăasemeneaăperioadeă seă sinucid,ă maiă ales,ă persoaneleă vulnerabileă (careă suntă afectateă dejaă deă stres,ă tulbur riă psihice,ă şomaj,ă consumă deă alcoolă ş.a.),ă înă timpă ceă alteă studiiă auă subliniat,ădimpotriv ,ăc ăînăperioadeleădeărecesiuneăeconomic ăscadeănum rulă deăsinucideri,ădatorit ăfaptuluiăc ăindiviziiăseămobilizeaz ămaiăputernicădecâtăînă vremuriă „normale”ă pentruă aă faceă fa ă dificult iloră vie iiă (Carey,ă 2011).ă Cercet rileă întreprinseă înă Stateleă Uniteă auă pus,ă peă deă alt ă parte,ă înă lumin ă faptulăc ,ăopusăconcep ieiăluiăDurkheim,ărateleădeăsinucidereăscadăînăperioadeleă deăexpansiuneăeconomic ,ăcuăuneleăexcep ii,ălegateădeăcategoriileădeădeăvârst .ă
Astfel,ăînătimpulăboom-uluiăeconomicădinăaniiă’60,ăînăStateleăUniteăauăcrescută
R.B.ă Ginsbergă (1966)ă aă subliniată c ă sinucidereaă areă ună caracteră „prociclic”,ă înă sensulă c ă rateleă deă sinucidereă scadă înă timpulă perioadeloră deă depresiuneăeconomic ăşiăcrescăînăperioadeleădeăexpansiuneăeconomic .ăDimpotriv ,ă A.F.ăShortăşiăJ.F.ăShortă(1954)ăauăeviden iatăfaptulăc ăsinucidereaăareăunăcaracteră „anticlic”:ă astfel,ă înă timpulă perioadeloră deă prosperitateă economic ă rataă sinucideriiăscade,ăiarăînătimpulăperioadelorădeăcriz ăeconomic ăcreşte.ăă
Unăstudiuăefectuatădeăc treăBijouăYangă(1992,ăp.ă87–99)ăasupraăevolu ieiă rateiă deă sinucidereă înă Stateleă Unite,ă înă perioadaă 1940–1984,ă aă infirmată ipotezeleăcircumscriseăconcep ieiăelaborateădeăDurkheim.ăÎnăacestăsens,ăstudiulă aăconstatatăc :ărateleădeăsinucidereănuăauăcrescutăînătimpulăperioadelorădeăboomă economicăsauădeăcriz ăeconomic ădinăStateleăUnite,ăoriceăschimbareăaăacestoră rateăfiindădependent ădeăcaracteristicileăgrupurilorăsocialeăimplicate.ăPeădeăalt ă parte,ărateleădeăşomajăauăavutăunăefectănegativăsemnificativănumaiăasupraărateiă deăsinucidereăcaracteristiceăb rba ilorăalbi,ăiarărataădeăparticipareăaăfemeilorălaă for aădeămunc ăaăavutăoăinfluen ăbenefic ăpentruărateleădeăsinucidere,ăatâtăceleă caracteristiceăfemeilorăalbe,ăcâtăşiăceleăspecificeăfemeilorădeăculoare.ă
3.ăRELA IAăDINTREăSINUCIDEREăŞIăCRIZELEăECONOMICEă
Ună exempluă sugestivă careă eviden iaz ă faptulă c ă suicidulă esteă determinată deă factoriăsociali-economiciăsauăseăafl ăînăcorela ieăcuăaceştiaăîlăconstituieăconstatareaă –ărezultat ădinăstudiileădeăistorieăsocial ă–ăconformăc reia,ăînătimpulăperioadelorădeă recesiuneă economic ,ă creşteă num rulă deă sinucideriă aleă popula ieiă incluseă înă intervaleleădeăvârst ă25–64ădeăani.ăă
Perioadaă Mariiă Depresiuni,ă deă exemplu,ă careă aă începută cuă ună deceniuă maiă devremeădecâtăcelădeăalăDoileaăR zboiăMondial,ăesteăunăexempluăsugestivădinăacestă punctă deă vedere.ă Astfel,ă declinulă puternică ală indicatoriloră economici,ă înă specială sc dereaă produc iei,ă aă comer ului,ă aă şomajuluiă şi,ă implicit,ă aă venituriloră aă determinatănumeroaseăsinucideri.ăă
ÎnăStateleăUnite,ădeăexemplu,ărataămedieădeădecesăprinăsuicidălaă100ă000ădeă locuitoriă aă crescut,ă fa ă deă perioadaă precedent ă (1920–1928),ă cuă aproapeă 50%ă înă anulă 1929ă şiă cuă 27%ă întreă 1930–1940.ă Înă aceeaşiă ar ,ă înă perioadaă ceaă maiă accentuat ădeăcriz ,ă1928–1933,ăatunciăcândărataăşomajuluiăaăatinsăcifraădeă24%,ăă s-auăatinsăceleămaiăridicateărateădeăsuicidădinăîntreagaăistorieăaăAmericii.ăDimpotriv ,ă înă anulă 2000,ă atunciă cândă rataă şomajuluiă dină SUAă nuă dep şeaă cifraă deă 4%,ă s-aă înregistratăceaămaiămic ărat ădeăsuicidădinăistoriaăacesteiă riă(Sternheimer,ă2011).ă
Dincoloă deă asemeneaă constat ri,ă seă poateă subliniaă c ă rateleă suicidareă înregistrateă înă timpulă crizeiă începuteă înă anulă 2008ă suntă multă maiă pronun ate,ă celă pu inăînăEuropa,ădecâtăînăperioadaăMariiăDepresiuniă(Stuckler,ă2011,ăp.ă124–125).ă
ÎnăGrecia,ănum rulădeăsinucideriăaăsporităcuă17%ăînăperioadaă2007–2009,ăiară uneleă dateă neoficialeă men ioneaz ă chiară oă creştereă cuă 25%ă înă 2010ă (Kentikeles,ă Stuckeră şiă colab.,ă 2011).ăPotrivită Ministeruluiă S n t iiă deă laă Atena,ă înă primaă jum tateă aă anuluiă 2011,ă num rulă sinucigaşiloră aă crescută cuă 40%ă fa ă deă aceeaşiă perioad ăaăanuluiătrecută(Stancu,ă2011).ăÎnainteădeăcrizaăfinanciar ,ăGreciaăaveaăunaă dintreăceleămaiăsc zuteărateădeăsuicidădinăEuropa:ă2,8ălaăsutaădeămiiădeălocuitori.ăÎnă anulă 2011,ă aceast ă cifr ă s-aă dublat.ă Auă crescut,ă deă asemenea,ă tentativeleă deă sinucidereă(Smith,ă2011).ă
Acesteă tendin e,ă laă careă seă adaug ă celeă careă vizeaz ă dublareaă num ruluiă deă crimeăşiăfurturiăînăperioadaă2007–2010,ăcomplementar ăcuădeteriorareaăsistemuluiă s n t iiă publiceă dină cauzaă lipseiă deă fonduri,ă i-auă determinată peă ă cercet toriiă americaniădeălaăUniverstateaădinăCambridge,ăAlexăKentikelenisăşiăDavidăStuckler,ă s ă apreciezeă c ă seă poateă vorbiă deă oă veritabil ă „tragedieă greac ”ă (Kentikeles,ă Stuckerăşiăcolab.,ă2011).ă
ÎnăIrlanda,ăînăaceeaşiăperioad ădeătimpă(2007–2009),ăatunciăcândăaceast ă ar ă aăresim ităcelămaiăputernicăefecteleăcrizeiăeconomiceăşiăfinanciare,ărataădeăsinucideriă aă crescută cuă 15%.ă Înă concordan ă cuă dateleă Raportuluiă elaborată deă c treă Oficiulă CentralădeăStatistic ăalăIrlandei,ădeălaăsfarşitulăanuluiă2006ăşiăpân ăînă2009,ărataădeă sinucideriăaăcrescutăcuă25%,ăceaămareărat ăanual ăînregistrat ă vreodat ăînăaceast ă
ar ă(Queen,ă2010).ă
Celeă maiă mariă creşteriă aleă rateiă suicidareă auă avută locă înă rândulă popula ieiă tinereă (15−24ă ani):ă cuă 23%ă înă cazulă b rba iloră şiă cuă 13%ă înă cazulă femeilor.ă Sinucidereaăătinerilorăăaăfost,ăînăperioadaămen ionat ,ăpeăloculă5ădinăEuropa,ădup ă ceaă înregistrat ă înă Estonia,ă Letonia,ă Lituaniaă şiă Finlandaă (Queen,ă 2010).ă Caă oă tendin ăcaracteristic ăIrlandei,ăacteleăsuicidareăauăfostăcomise,ăînăaniiădeăcriz ,ăcuă prec dereă deă c treă capiiă familiiloră tinere,ă careă s-auă confruntată cuă numeroaseă problemeăfinanciare,ăfaptăcareăi-aădeterminatăs ăconsumeăalcoolăînămodăexcesiv.ăPeă deăalt ăparte,ăs-aăeviden iatăoăcreştereăaăsinuciderilorăînăzoneleăruraleăşiăînăindustriaă construc iilor,ă careă auă fostă afectateă celă maiă multă deă crizaă economico-financiar .ă Al turiădeăefecteleăacesteiăcrize,ăabuzulădeăalcoolăşiădeădroguriăauăfostăfactoriiăcareă auăpoten atăputernicăconduiteleăsuicidareă(Thomas,ă2012).ă
Exceptândă acesteă dou ă ri,ă aproapeă toateă rileă europeneă auă înregistrată creşteriăaleărateiădeăsinucideriădeterminateădeăcrizaăeconomic .ăă
informa iileăcuăprivireălaătendin eleăşomajuluiăcaracteristicăpopula ieiăadulteăle-auă preluatădinăstatisticileăpublicateădeăEUROSTAT.3ă(CalendarulăEuro-indicatorilor).ă Deoareceălipseauăinforma iileăcompleteăasupraăaă17ădintreăceleă27ădeă riăeuropene,ă analizaăs-aăconcentrat,ăcuăprec dere,ăasupraăaă10ă ri,ădintreăcareăşaseăauăaderatălaă UniuneaăEuropean ăînainteădeă2004ă(Austria,ăFinlanda,ăGrecia,ăIrlanda,ăOlandaăşiă Mareaă Britanie),ă iară alteă patruă auă aderată laă Uniuneaă men ionat ă dup ă 2004ă (Republicaă Ceh ,ă Ungaria,ă Lituaniaă şiă România).ă Dateleă ob inuteă cuă privireă laă situa iaă existent ă înă celeă dou ă grupuriă deă riă auă fostă ponderateă înă func ieă deă dimensiuneaăpopula ieiă(Stucklerăşiăcolab.,ă2011,ăp.ă124–125).ă
Constat rileăstudiuluiăauăar tatăurm toarele:ă
−ăînăambeleăgrupuriădeă ri,ărateleădeăşomaj,ăînregistrateăînămodăoficial,ănuăauă crescutăpân ăînăanulă2009,ăanăcareăaăurmatăcrizeiăeconomice.ăÎncepândădinăacestăan,ă rataă şomajuluiă aă crescută rapidă înă toateă celeă 10ă ri,ă cuă aproximativă 35%ă fa ă deă nivelulă atinsă înă anulă 2007,ă aceast ă creştereă atingândă întreă 2%ă şiă 6%ă înă toat ă UniuneaăEuropean ;ă
−ătotuşi,ă tendin aă deă sc dereă constant ă aă rateloră suicidare,ă careă aă fostă observat ăînăcadrulăambelorăgrupuriădeă riăînainteădeăînceputulăcrizei,ăs-aăinversată înă modă simultană înă toateă rileă analizate.ă Astfel,ă înă anulă 2008,ă creştereaă rateloră suicidareăs-aăsituatăsubă1%ăînă rileăcareăauăaderatămaiărecentălaăUniuneaăEuropean ă şiăcuăcircaă7%ăînăaceleă riăcareăauăaderatămaiădemultălaăUniune;ăă
−ăînăanulă2009,ătendin aădeăcreştereăs-aăaccentuatăînătoateă rileă(situându-seălaă celăpu ină5%,ăcomparativăcuăanulă2007),ăcuăexcep iaăAustriei,ăcare,ăînăanulă2009,ăaăă înregistratămaiăpu ineăsinucideriă(cuăcircaă5%)ădecâtăînăanulă2007;ăă
−ăînă modă surprinz tor,ă Finlanda,ă careă areă unulă dintreă celeă maiă puterniceă sistemeă deă protec ieă social ,ă aă înregistrată oă creştereă deă pesteă 5%ă aă sinuciderilor,ă comparativăcuăAustria,ăcareăare,ădeăasemenea,ăunăsistemădeăprotec ieăsocial ăextremă deăfunc ional;ăă
−ăGreciaăşi,ămaiăales,ăIrlanda,ăaşaăcumăamămen ionatădeja,ăauăavutăceleămaiă
mariăcreşteriăaleăsinuciderilor.ăDeăasemenea,ăLetoniaăaăavutăoăcreştereăcuăpesteă17%ă înăperioadaă2007−2008;ă
−ăînăMareaăBritanie,ărataăsinuciderilorăaăcrescutădeălaă6,14ăpentruă100ă000ădeă persoaneăînă2007,ălaă6,75ălaă100ă000ăînă2008,ăînregistrând,ădeci,ăoăcreştereăcuă10%,ă careăs-aămen inutălaăacelaşiănivelăînăanulă2009;ăă
−ă înă pofidaă acestoră fluctua ii,ă studiulă men ionată nuă aă putută identificaă oă tendin ăcert ădeădeviere,ăînăperioadaădeăcriz ,ăfa ă deătrecut,ăînăceeaăceăpriveşteă toateăcazurileădeămortalitate,ăcuăexcep iaăsinuciderilor,ăcareăauăcrescutăînăamploareă şiăintensitate,ăşiăaăaccidentelorăauto,ăcareăauăsc zutăsemnificativ,ăprobabilădinăcauzaă micşor riiădisponibilit iiădeăutilizareăaămaşinilorăşiăaăfolosiriiăunoraămaiăuzate,ăcareă nuăauăpermisăoăvitez ăexcesiv ăînătrafic.ăăă
înă acestă sens,ă România),ă acestă studiuă aă eviden iat,ă înă modă sugestiv,ă leg turaă deă asociereă (nuă neap rată cauzal )ă întreă perioadeleă deă criz ă economic ă şiă creştereaă ratelorădeăsuicid.ăă
4.ăSINUCIDEREA,ăBUN STAREAăŞIăCONDI IILEăDEăS N TATEăALEăPOPULA IEIă
Înămodăevident,ăsinucidereaănuăesteăunăefectăalăunorăfactoriăsauăproceseăcareă ac ioneaz ă înă modă izolată sauă autonom.ă Trebuieă precizat,ă înă acestă sens,ă c ăă perioadeleădeăcriz ănuădetermin ,ăprinăeleăînsele,ăcreştereaăratelorădeăsinucidere,ăciă numaiăprinăintermediulăunorăvariabileăintermediare,ăprecumăsunt:ăşomajul,ăsc dereaă veniturilor,ă deteriorareaă calit iiă vie ii,ă consumulă deă alcoolă sauă deă droguri,ă perturbareaăs n t iiăfizice,ădarămaiăalesămentaleăaăindizilorăetc.ăOăperioad ădeăcriz ă esteăcomplementar ,ădeăfapt,ăcuăacesteăschimb riăînăvia aăindivizilor,ăcareăafecteaz ă
−ăaşaăcumăeviden iaz ărezultateleămaiămultorăstudiiăşiăcercet riă−ăbun stareaăsocial ă aă popula ieiă înă ansamblulă ei.ă Suicidul,ă caă atare,ă esteă ună indicatoră semnificativă ală sc deriiăbun st riiăsocialeăşi,ăînăprimulărândă–ăaşaăcumăsubliniaz ănumeroşiăexper iă înădomeniuă−,ăalăst riiădeăs n tateămental .ăă
Aşaă cumă esteă definit ă deă Organiza iaă Mondial ă aă S n t ii,ă s n tatea,ă înă integralitateaă ei,ă esteă oă dimensiuneă esen ial ă aă vie iiă umane,ă careă constituieă ună indicatoră importantă ală bun st riiă socialeă şiă calit iiă vie ii.ă Eaă esteă oă „condi ieă deă bun stareăfizic ,ăpsihic ăşiăsocial ”,ăcareăreflect ,ădeăfapt,ăstandardeleădeăvia ăaleă uneiăanumiteăcomunit iă(R dulescu,ă2002,ăp.ă7).ă
ăTotuşi,ăînăansamblulălor,ăconstat rileăcercet rilorăempiriceăfocalizateăasupraă leg turiiă dintreă perioadeleă deă criz ă economic ă şiă ă deteriorareaă bun st riiă sociale,ă inclusivă aă st riiă deă s n tateă suntă contradictoriiă întreă ele.ă Astfel,ă uniiă analiştiă apreciaz ăc ,ăexcluzândăsinuciderileă–ăcareăsuntăoă„excep ie”ă−,ăcrizeleăeconomiceă nuăauăefecteănegativeăasupraăs n t iiă(Anderson,ă2011,ăp.ă2).ăÎnămodăparadoxal,ăînă perioadaăMariiăDepresiuni,ăcareăaăprecedatăcelădeăalăDoileaăR zboiăMondial,ărataă mortalit iiă generaleă aă descrescută pentruă toateă grupurileă deă vârst ,ă dară rateleă deă sinucidereăauăcrescut.ăă
Exceptândă influen eleă crizeloră economice,ă întreă stareaă deă s n tateă aă uneiă popula iiăşiătendin eleăeiăc treăsinucidereăexist ăoăleg tur ădeăasociere,ăcuăvaria iiădeă laăoă ar ălaăalta.ăStareaădeăs n tateăseăpoateăeviden ia,ăcelămaiăbine,ăprinăintermediulă ratelorădeămortalitate.ăDar,ădatorit ăfaptuluiăc ămortalitateaă esteădiferit ăînăcadrulă diferitelorăgrupuriădeăvârst ăşiădeălaăoă ar ălaăalta,ăinstituteleăsauăoficiileădeăstatistic ăă suntănevoiteăs ăleăînsumezeăşiăs ăleăstandardizezeăînădiferiteămoduriăcomparabile.ăă
locuitori).ăBulgaria,ăRomâniaăşiăUngariaăauăavut,ălaărândulălor,ărateădeămortalitateă situateă laă ună nivelă deă pesteă 900ă deă deceseă laă oă sut ă deă miiă deă locuitoriă (OECD,ă 2010,ăp.ă30−31)ă−ăveziăGraficulănr.ă1.ă
Graficulănr.ă1ă
Rataămortalit iiăpentruătoateăcazurileădeădeces,ăînăanulă2008,ăpentruăzeceă riăeuropeneăă
490 512 516 520 522
926 964 996 1007 1034
0 200 400 600 800 1000 1200
Elvet ia It alia Islanda Spania Frant a Ungaria România Bulgaria Let onia Lit uania ă
Sursa:ăOECDăHealthăDataă2010ă
ă
Înă ceeaă ceă priveşteă rateleă deă suicid,ă acesteaă auă fostă maiă sc zuteă înă Italia,ă SpaniaăşiăIslandaă(întreă6,3ăşiăcircaă12ălaăoăsut ădeămiiădeălocuitori)ăşiămaiăridicateă înăLituaniaă(pesteă34ălaăoăsut ădeămiiădeălocuitori),ăUngariaăşiăLetoniaă(aproximativă întreă 32−25ă laă oă sut ă deă miiă deă locuitori).ă Bulgaria,ă respectivă România,ă auă înregistratăcircaă12ăsinucideriălaăsutaădeămiiădeălocuitoriă(veziăGraficulănr.ă2).ăă
Graficulănr.ă2ă
Rataădeămortalitateăprinăsinucidereăînăanulă2008ă(2009),ăînăzeceă riăeuropeneă
ă
6.3 7.6
11.9 12 12.3
16.3 18
22.9 24.6 34.1
0 5 10 15 20 25 30 35 40
It alia Spania Islanda România Bulgaria Frant a Elvet ia Let onia Ungaria Lit uania
ă
Sursa:ăEurostatăStatisticsăDate,ă2010ă
Elveţia Italia Islanda Spania Franţa Ungaria România Bulgaria Letonia Lituania
Peăbazaădatelorămen ionate,ăseăpoateăinferaăoăcorela ieăpozitiv ăîntreărateleădeă mortalitateă−ăînăcalitateaălorădeăindicatoriăaiăst riiădeăs n tateăaăpopula ieiă–ăşiărateleă deăsinucidere.ăAstfel,ăItalia,ăSpaniaăşiăIslanda,ăcareăauăavutăceleămaiăsc zuteărateădeă mortalitateă dintreă rileă europene,ă auă înregistrată şiă celeă maiă sc zuteă rateă deă sinucidere.ă Excep ieă faceă Elve ia,ă careă aă avută ceaă mic ă rat ă deă mortalitateă dină Europa,ădarăaăînregistratăoărat ădeăsinucidereădeănivelămediuă(18ălaăsutaădeămiiădeă locuitori).ăÎnăschimb,ăLituaniaăşiăLetonia,ăcareăauăînregistratăceleămaiăridicateărateă deă mortalitateă dintreă toateă rileă europene,ă auă avută şiă celeă maiă ridicateă rateă deă sinucidere.ăOăexcep ieăoăreprezint ăşiăcazulăUngariei,ăcareăaăavutăoărat ămedieădeă mortalitate,ă dară aă înregistrat,ă înă schimb,ă unaă dintreă celeă maiă ridicateă rateă deă sinucidere.ăOăsitua ieăaparteăauăînregistratăRomâniaăşiăBulgaria,ăcare,ădeşiăauăavută rateăridicateădeămortalitateă(imediatădup ăceleăînregistrateădeăLituaniaăşiăLetonia),ă auăavutărateădeăsinucidereărelativămici,ădarăaproximativădeădou ăoriămaiămariădecâtă celeăînregistrate,ădeăpild ,ădeăElve ia.ăă
Acesteăexcep iiăseăexplic ,ăîntreăaltele,ăprinăvaria iileăînregistrateăîntreădiferiteă riăînăceeaăceăpriveşteărataăşomajului,ăconsumulădeăalcoolăşiădeădroguri,ăstareaădeă depresieăcareăcaracterizeaz ăindiviziiăşi,ăimplicit,ăgradulălorădeăs n tateămental .ăă
Trebuieămen ionat,ăpeădeăalt ăparte,ăfaptulăc ăatâtărateleădeămortalitate,ăcâtăşiă rateleădeăsuicidăsuntămultămaiăridicateăînărândulăb rba ilor,ădecâtăînărândulăfemeilor.ă Astfel,ărateleădeămortalitateăaleăb rba ilorăajungăs ăleădep şeasc ăcuă50%ăpân ălaă 100%ăpeăceleăaleăfemeilor,ăînătimpăceărateleădeăsinucidereăaleăaceloraşiăb rba iăleă dep şescă peă celeă aleă femeiloră chiară deă 3−4ă oriă (OECD,ă 2010,ă p.ă 35).ă Înă cazulă tentativelorădeăsinucidereădiferen eleăîntreăceleădou ăsexeăsuntămaiămici,ăîntreăalteleă şiădatorit ăfaptuluiăc ăfemeileătindăs ăfoloseasc ămetodeădeăsuicidămaiăpu inăletaleă decâtăceleăutilizateădeăb rba i.ă ă
5.ăSINUCIDERE,ăŞOMAJăŞIăS N TATEăPSIHIC ă
Înă majoritateaă riloră cuă economiiă deă pia ă seă manifest ă ună „cicluă ală afacerilor”,ă caracterizată deă oă creştereă aă şomajuluiă înă perioadeleă deă recesiuneă economic ă şiă oă reducereă aă saă înă perioadeleă deă expansiuneă economic ă (Kposowa,ă 2003,ă p.ă 559).ă Ună asemeneaă cicluă are,ă implicit,ă ună impactă aparteă asupraăsinuciderilor,ăcuăprec dereăasupraăcelorăcomiseădeăpopula iaăactiv .ăă
influen ată rateleă deă sinucidere.ă Risculă suicidară esteă legat,ă întreă altele,ă deă temereaă angaja iloră c ă îşiă voră pierdeă loculă deă munc ă şiă deă stresulă careă îiă caracterizeaz ă peă şomeriă înă privin aă reduceriiă drasticeă aă venituluiă şiă aă deterior riiăstandardelorălorădeăvia ă(Yur’ievăşiăcolab.,ă2010).
Unaă dintreă analizeleă celeă maiă semnificativeă aă studiiloră careă auă abordată rela iaă dintreă şomajă şiă sinucidereă aă fostă întreprins ă deă c treă S.ă Plată (1984).ă Constat rileă rezultateădinăaceast ăanaliz ă auădemonstrată c ăexist ăoă rela ieă deă asociereă întreă celeă dou ă variabile,ă înă sensulă c ă amplificareaă şomajuluiă determin ă ună riscă crescută atâtă asupraă sinucideriloră finalizate,ă câtă şiă asupraă tentativelorădeăsinucidere.ăTotuşi,ăanalizaă men ionat ăaăar tatăc ăăoăasemeneaă rela ieădeăasociereăpareăs ăfieăvalabil ămaiădegrab ălaănivelăindividual,ădecâtălaă nivelă agregat.ă Peă deă alt ă parte,ă aşaă cumă auă observată D.ă Lesteră şiă B.ă Yangă (2003),ărela iaădintreăşomajăşiăsinucidereăpareăs ăfieămediat ă deăalteăvariabile,ă întreăcareăs n tateaămental ăaăindivizilorăareăunărolădistinct.ăăă
Aproximativă jum tateă dină risculă crescută ală deceseloră prină suicidă –ă subliniau,ă înă modă similar,ă T.ă A.ă Blakelyă şiă colab.ă (2003,ă p.ă 594−595)ă−ă seă poateă atribuiă roluluiă mediatoră ală creşteriiă niveluluiă boliloră psihice.ă Laă rândulă lui,ă dr.ă Benedettoă Saraceno,ă directoră ală Departamentuluiă deă S n tateă Mental ă ală Organiza ieiă Mondialeă aă S n t ii,ă ar taă c ă „pesteă 90%ă dină toateă cazurileă deă sinucidereă suntă asociateă cuă tulbur riă medicaleă precumă depresia,ă schizofreniaă şiă alcoolismul”ă (...).ă „Deă aceea,ă reducereaă rateiă globaleă deă sinucidereă semnific ă rezolvareaăefectiv ăaăcreşteriiăponderiiăşiăgravit ţiiăboliiămentaleăînălume”ă(Worldă MentalăHealth,ă2006).ăăă
Înăgeneral,ăoăstareădeăs n tateădeficitar ăprecedeăsauăpoateăfiăunăpredictoră atâtăalăşomajului,ăcâtăşiăalădeceselor,ădeterminândăoărela ieăfals ,ădirect ,ăîntreă şomajă şiă suicid.ă Bolile,ă caă atare,ă pară s ă prevaleze,ă cuă prec dere,ă înă rândulă popula ieiăinactive,ănuăînărândulăşomerilor.ăÎnămodăreal,ărela iaădintreăşomajăşiă
sinucidereăareăcaăvariabil ăintermediar ăoăstareămental ădeficitar ăşiănuăbolileă
înăgeneral,ăcareăîiăafecteaz ,ăaşaăcumăseăştie,ămaiăalesăpeăvârstnici.ăă
diverseă tulbur riă mentale,ă printreă careă depresieă sauă alcoolism,ă care,ă laă rândulă lor,ă auă ună deosebită impactă asupraă creşteriiă sinucideriloră (Worldă Healthă Organizationă (1),ă 2011,ă p.ă 6).ă Şomajulă areă deciă oă influen ă distinct ă asupraă deterior riiăs n t iiăpsihiceăşiăpropensiuniiăspreăsuicid.ăă
Cercet rileă întreprinseă înă rileă membreă aleă Uniuniiă Europeneă auă ar tat,ă deă exemplu,ă c ă tendin eleă deă creştereă aă rateloră na ionaleă deă şomajă auă fostă şiă suntă asociate,ă înă continuare,ă cuă creştereaă rateloră deă sinucidereă şi,ă întreă al iă factori,ă cuă inciden aă crescut ă aă boliloră sauă tulbur riloră psihiceă (Worldă Healthă Organizationă(1),ă2011,ăp.7).ă
Exceptândă acesteă constat ri,ă maiă multeă studiiă şiă cercet riă (Kposowa,ă
2001,ăp.ă127−138)ăauăajunsălaăconcluziaăc ăefectulăşomajuluiăasupraăsinucideriiă
esteă maiă pronun atăimediată dup ă intrareaă înă şomajă aă indivizilor.ă Înă m suraă înă careătreceătimpul,ănoiiăşomeriăseăadapteaz ălaănoulălorăstatut,ămotivăpentruăsuntă maiăpu inăînclina iăs ăseăsinucid .ăÎnăplus,ăodat ăcuătrecereaătimpului,ăşomeriiă îşiă potă g siă deă lucruă şiă p r sescă statusulă deă şomer.ă Acesteă aspecteă auă fostă ignorateă deă studiileă careă s-auă ocupată deă leg turaă deă asociereă dintreă şomajă şiă sinucidereăşiăcareănuăauăluatăînăconsiderareădurataăperioadeiădeăşomaj.ă
Sintetizândă principaleleă caracteristiciă şiă efecteă aleă rela ieiă dintreă sinucidere,ă şomajăşiăstareaădeăs n tate,ăCentrulăStrategicădeăPrevenireăaăSinucideriiădinăStateleă Uniteă aă pusă înă eviden ă urm toareleă constat riă (Suicideă Preventionă Resourceă Center,ă2008):ă
ă
Şomajulăafecteaz ăstareaădeăs n tateăgeneral .ă
–ăŞomajulăesteăasociatăcuăoăproast ăstareădeăs n tateăşiăcuămortalitateaăprină toateăcazurileădeădecesă(cuăexcep iaăcanceruluiăşiăaăaccidentelorăvasculare).ăăă
ă
Şomajulă contribuieă laă risculă suicidar,ă dară nuă „cauzeaz ”ă sinucidereaă prinăelăînsuşi.ă
–ăStatutulă ocupa ională esteă doară unulă dintreă factoriiă careă interac ioneaz ă cuă indivizii,ăcomunit ileăşiăsociet ile,ăafectândărisculăsuicidar.ă
–ăDeşiăşomajulăesteăasociatăcuăcreştereaăratelorădeăsuicid,ămul iăindiviziăpotă aveaărateădeăocupa ieămaiăsc zuteădinăcauzaăs n t iiămentaleăprecareăşiăconsumuluiă deădroguri,ăcareăsunt,ădeăasemenea,ăasociateăcuărateăcrescuteădeăsinucidere.ă
ă
Şomajulădetermin ădificult iăfinanciareăşiăpoateăduceălaădepresiiăsauăalteă problemeăpeăcareăindiviziiăleăpercepăcaăoăpierdereăaăcontroluluiăpersonal.ă
–ăŞomajulă(şiăconstrângerileăfinanciareăadiacente)ăsuntăasociateăcuăstareaădeă depresie,ă cuă problemeleă implicateă deă abuzulă deă droguriă şiă cuă perturb rileă c minului,ăfactoriăcareăsuntălega i,ădarăînămodăindependent,ădeărisculăsuicidar.ă
ă
Putemă s ă neă aştept mă caă oă criz ă acut ă înă domeniulă economică s ă determineă ună riscă suicidară înă rândulă adul iloră cuă statută ocupa ională şiă înă cadrulăadul ilorăvârstniciăaăc rorăsecuritateălaăpensionareăesteăamenin at .ă
–ăCreştereaă pesteă m sur ă aă şomajului,ă deă obiceiă înă contextulă unoră condi iiă economiceăinstabileăsauăînădeclin,ăesteălegat ăputernicăcuăcreştereaăratelorădeăsuicid;ă schimb rileădeăamploareăînăciclulăeconomicădetermin ăceleămaiăampleăcreşteriăaleă sinuciderilor.ăAceast ăleg tur ăîntreăşomajăşiăsuicidăesteăputernic ,ămaiăalesăpentruă b rba iiă angaja iă ocupa ional,ă dară esteă vizibil ă şiă înă cadrulă altoră grupuri,ă inclusivă pentruăfemei.ă
Acesteă constat riă seă explic ă prină deteriorarea,ă cuă prec dere,ă aă s n t iiă mentaleă aă indivizilor,ă careă esteă aceaă dimensiuneă aă s n t iiă ceaă maiă afectat ă deă crizeleăeconomice.ăAstfel,ăînăperioadeleădeăcriz ,ăşomajul,ădificult ileăfinanciare,ă stareaă deă s r cie,ă deprivareaă social ,ă erodareaă sentimentuluiă deă apartenen ă laă colectivitateăşi,ăadeseori,ălegatădeăacestea,ăconsumulădeăalcoolăreprezint ăimportan iă factoriă deă riscă înă creştereaă rateloră deă sinucidere,ă maiă alesă înă rândulă b rba ilor.ă „Şomajulăeste,ădeăasemenea,ăoăsurs ăconsiderabil ădeăstresăsocial,ăcareăconduceălaă creştereaă tensiuniloră familiale,ă creştereaă izol riiă faţ ă deă ceilalţiă şiă pierdereaă încrederiiă şiă stimeiă faţ ă deă propriaă persoan ”ă(Preti,ă 2003,ă p.ă 557).ă Dimpotriv ,ă securitateaă slujbei,ă sentimentulă deă controlă ală muncii,ă sprijinulă socială laă loculă deă munc ,ă bunaă calitateă aă rela iiloră sociale,ă conştiin aă apartenen eiă laă comunitateă şiă angajareaă civic ă seă num r ă printreă ceiă maiă importan iă factoriă careă promoveaz ă s n tateaă mental ă aă indiviziloră şiă aă popula iei,ă înă ansamblulă eiă (Worldă Healthă Organizationă(1),ă2011,ăp.ă3).ăOrganiza iaăMondial ăaăS n t iiădefineşteăs n tateaă mental ă caă fiindă „oă condiţieă deă bun stareă prină intermediulă c reiaă individulă îşiă poateă exercitaă capacit ţile,ă seă poateă confruntaă cuă stresurileă normaleă aleă vieţii,ă poateămunciăînămodăproductivăşiăbenefic,ăşiăesteăcapabilăs ăaduc ăoăcontribuţieălaă viaţaăcomunit ţii”ă(EuropeanăCommunitiesă(2),ă2008,ăp.ăă5).ă
Poateă existaă îns ă şiă oă rela ieă invers ,ă înă sensulă c ă stareaă deă şomeră esteă determinat ,ăadeseori,ădeăoăstareădeăs n tateămental ădeficitar .ăAstfelăpersoaneleă caracterizateădeăanumiteătulbur riăpsihiceăseăpotăconfruntaăatâtăcuărisculădeăaădeveniă şomeri,ăcâtăşiăcuărisculădeăaăseăsinucideă(Lönnqvist,ă2000,ăp.ă107−120).ă
Esteădeămen ionatăfaptulăc ăÉ.ăDurkheimăaănegatărolulătulbur rilorăpsihiceăînă creştereaăratelorădeăsuicid:ă„Nuăseăg seşteăunăraportăîntreăvariaţiileăsinucideriiăşiă nebunieiăniciădac ădiferiteăsociet ţiăsuntăcomparateădinăacestăpunctădeăvedereă(...)”.ă
unuiăfaptăsocialătrebuieăs ăfieăc utat ăprintreăfapteleăsocialeăantecedente,ăiarănuă printreă st rileă conştiinţeiă individuale”ă (Durkheim,ă 1974,ă p.ă 151).ă Dară trebuieă precizată c ă Durkheimă nuă aă efectuată cercet riă empiriceă asupraă acestuiă subiect,ă iară analizaăsaădeăamploareăasupraăstatisticilorăcuăprivireălaădistribu iaăsinuciderilorăînă diferiteă riădinăEuropa,ăinclusivăînăfunc ieădeă„num rulădeănebuniălaă100ă000ădeă locuitori”,ăcuprindeăăconstatareaăînăconcordan ăcuăcareănuăexist ăniciunăraportăîntreă varia iileăcelorădou ăfenomene:ăboalaăpsihic ăşiăsinuciderea.ăă
6.ăEVOLU IAăRATELORăDEăŞOMAJăŞIăAăRATELORăDEăSINUCIDEREăÎNăROMÂNIAă
Caăm sur ăaăprevalen eiăşomajuluiădintr-oăanumit ă ar ,ărataăşomajuluiăpoateă fiăunăindicatorăreprezentativăalăintensit iiăcuăcareăseămanifest ăcrizaăeconomic ăînă
araărespectiv .ăă
Oăevaluareăcomparativ ăaăevolu ieiăşomajuluiăînăRomâniaăşiăînăîntreagaăzon ă Euro,ă înă perioadaă 2000−2010,ă permite,ă deă exemplu,ă eviden iereaă urm toareloră constat riă(veziăGraficulănr.ă3):ă
Graficulănr.ă3ă
Evolu iaăratelorădeăşomaj,ăînăRomâniaăşiăînăzonaăEuro,ăînăperioadaă2000–2010ăă
7.3 6.8 8.6 7 8.1 7.2 7.3
6.4 5.8 6.9 7.3 8.5 8.1 8.4 8.8 9 9.1 8.5
7.6 7.6
9.6 10.1
0 5 10 15 20
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
RATA SOMAJULUI IN ZONA EURO
RATA SOMAJULUI IN ROMANIA
ă
Sursa:ăEurostat,ăfebruarieă2012ă
ă
−ăcuăexcep iaăanuluiă2002,ăatunciăcândărataăşomajuluiăînregistratăînăRomâniaă aădep şităuşorăpeăceaăînregistrat ăînăîntreagaăzon ăEuroă(8,4ăfa ădeă8,6),ăceleămaiă semnificativeăabateriă(pesteă2,5)ăaleăevolu ieiăacestorărateăînă rileăeuropeneăfa ădeă Româniaă s-auă produsă înă 2009ă şiă 2010,ă atunciă cândă crizaă aă atinsă oă intensitateă maxim ăînă rileădinăzonaăEuro;ăă
−ă înă România,ă înă modă paradoxal,ă rataă şomajuluiă înregistrat ă înă anulă 2008,ă atunciăcândăcrizaăeconomic ăs-aăextinsăpeăplanăeuropeanăşiămondial,ăaăatinsăcelămaiă sc zutănivelă (5,8)ădinăîntreagaăperioad ăanalizat ă(2000−2010),ăfaptăcareăpoateăfiă
explicat,ăîntreăaltele,ăşiăprinărelativaă„întârziere”ăcuăcareăauăfostăresim iteăefecteleă crizeiăînă araănoastr ;ă
−ăchiarădac ăviz măaniiădeămanifestareădeplin ăaăcrizeiă(2009ăşiă2010),ănivelulă rateiăşomajuluiădinăRomâniaăs-aăsituatăfieălaănivelurileăînregistrateăînăaniiăanteriori,ă fieăsubăacestănivel.ă
Înă ceeaă ceă priveşteă rela iaă dintreă şomajă şiă sinucidereă (veziăGraficulă nr.ă 4),ă perioadaăpreaăscurt ădeătimpăpeăcareăamăluat-oăînăconsiderareăşiăpentruăcareăexist ă informa iiă disponibileă faceă dificil ă eviden iereaă uneiă corela iiă pozitiveă certeă întreă celeădou ăfenomene,ăcuăatâtămaiămultăcuăcâtăoăasemeneaăcorela ieăesteămediat ădeă influen aă aă numeroaseă alteă variabile,ă aă c roră eviden ă esteă greuă deă ob inută dină statisticileăexistenteăînăRomânia.ăă
ă
Graficulănr.ă4ă
Evolu iiăparaleleăaleăratelorădeăşomajăşiădeăsinucidere,ăînăRomânia,ăînăperioadaă2000–2010ăă
7.3 6.8 8.6 7 8.1 7.2 7.3 6.4
5.8 6.9 7.3 12.6 13.9 14.1
15.5
12 12 14.8
11.3 12.9 12 14.2
0 5 10 15 20
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
RATA SOMAJULUI
RATA SINUCIDERII
ă
Sursa:ăEurostat,ă2012,ăInstitutulăNa ionalădeăStatistic ,ăWorldăHealthăOrganizationă
ă
Celeămaiămariărateădeăsinucidereăauăfostăînregistrateăînăperioadaă2000−2003ă şi,ăulterior,ăînă2006ăşiă2010,ăînătimpăceărateădeăşomajămaiămariăauăfostăînregistrateăînă 2002ăşiă2004.ăNuăseăpoateăvorbiăîns ădeăunăparalelismăintegralăalăevolu ieiăacestoră rate,ăsc deriăsauăcreşteriăcoincidenteăînregistrându-seădoarăînăperioadaă2000−2001ă (sc dere),ă 2001−2002ă (creştere),ă 2005−2006ă (creştere),ă 2006−2007ă (sc dere)ă şiă 2009−2010ă(creştere).ăă
Înăgenerală−ăaşaăcumăobservauăcuăîndrept ireăA.ăCeccherini-NelliăşiăS.ăPriebeă (2011)ă−,ă şomajulă (şiă statusulă ocupa ională –ă ad ug mă noi)ă influen eaz ă doară peă termenălungăsinuciderile.ăDinăacestăpunctădeăvedere,ăefectuareaăunuiăviitorăstudiuă longitudinalădeăamploareăarăputeaăscoateăînăeviden ăexisten aăuneiăasocieriăpozitiveă sauănegativeăîntreăceleădou ăfenomene,ăpeăcareăcercet rileăactualeădinăRomâniaă–ă întreprinseăcuăresurseălimitateă−ănuăsuntăînc ăînăstareăs ăleăinfereze.ă
RATA ŞOMAJULUI
7.ăSTAREAăDEăS N TATE,ăINCLUSIVăS N TATEAăPSIHIC ăAăPOPULA IEIăă DINăROMÂNIA,ăŞIăIMPACTULăEIăASUPRAăSINUCIDERILORă
ă
Aşaăcumăauăar tatădiverseăstudiiăşiăcercet ri,ăunărolăimportantăasupraătendin eiă spreăsinucidereăpoateăfiăexercitatădeăstareaădeăs n tateăaăindivizilor,ăcuăprec dereădeă s n tateaă psihic .ă Maiă alesă înă perioadeleă deă criz ă şiă instabilitateă economic ,ă indiviziiăseăconfrunt ăcuănumeroaseăproblemeădeăs n tate,ăinclusivăcuătulbur riăşiă boliăpsihice.ăă
ăă ă
ă
7.1.ăRATAăSTANDARDIZAT ăDEăMORTALITATEă–ăINDICATORăREPREZENTATIVăALă ST RIIăDEăS N TATEăDINăROMÂNIAă
ă
Crizaăeconomic ămondial ăs-aăextinsărapidăînătoateă rileăUniuniiăEuropene,ă inclusivă înă România,ă determinândă declinulă activit iiă economice,ă creştereaă şomajuluiă şiă aă s r cieiă şiă avândă efecteă asupraă s n t iiă popula iei,ă cuă prec dereă asupraăs n t iiăpsihiceă(WHO,ăImpactăofăeconomicăcrisesăonămentalăhealth,ăWorldă HealthăOrganizationă2011ă(1),ăp.ă1).ăDac ălu măînăconsiderareănivelulămortalit iiă caăindicatorăsemnificativăalăst riiăgeneraleădeăs n tate,ăcelăpu inăînăRomânia,ăacestaă nuăpareăc ăaăfostăafectat,ăînămodădrastic,ădeăc treăcriz ă(veziăGraficulănr.ă5).ăă
Graficulănr.ă5ă
Evolu iaăratelorădeăşomaj,ăînăRomâniaăşiăînăzonaăEuro,ăînăperioadaă2000–2010ăă
1109,5 1110,5 1143,3 1121,3 1072,9 1064,1
1025,8 979,1 963,9 959,4
721,9 706,2 723 705 673,1 666,4 636,2 640,6 628,2 600,6
0 200 400 600 800 1000 1200 1400
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
ROMANIA
UNIUNEA EUROPEANA (27 TARI)
ă
Sursa:ăEurostat,ăfebruarieă2012ă ă
Astfel,ădup ăoăuşoar ătendin ădeăcreştereădină2000ăpân ăînă2003,ăatunciăcândă aăatinsănivelulăeiămaxim,ărataăstandardizat ădeămortalitateă(laă100ă000ălocuitori)∗ aă
înregistratăoăsc dereăconstant ,ăînăRomânia.ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
∗ăAceast ăm sur ăaăst riiădeăs n tate,ăspecific ăuneiăanumiteă ri,ăesteăunăindicatorămultămaiă adecvatădecâtărataăgeneral ădeămortalitate,ădeoareceăpermiteăeliminareaăinfluen eiăpeăcareăoăexercit ă structuraă diferit ă peă grupuriă deă vârst ă aă popula ieiă asupraă mortalit ii.ă Înă acelaşiă timp,ă eaă permiteă posibilitateaădeăcompara ieăaădou ăsauămaiămulteăpopula iiădiferiteădinăpunctădeăvedereăstructural.ăă
Creşteriărelativămaiă miciăauăfostăatinseăînăperioadaă2007–2009,ăatunciăcândă efectele crizeiăeconomiceăauăînceputăs ăfieăresim iteăşiăînă araănoastr .ăÎnăgeneral,ă cuăcâtevaăexcep ii,ăevolu iaărateiăstandardizateădeămortalitateădinăRomâniaăaăurmată tendin eleăînregistrateăînămedie,ăînăUniuneaăEuropean , inclusivăînăceeaăceăpriveşteă faptulăc ăacesteătendin eănuăparăs ăreflecteăefecteleăcrizeiăeconomice.ăă
Exceptândăaceast ăsimilitudine,ătotuşiărataămen ionat ăînregistrat ,ăînădiverşiă ani,ăînăRomânia,ăaădep şităcuăpesteă60%ăpeăceaăînregistrat ,ăînămedie,ăînăUniuneaă European ,ăînăanulă2009,ăaceast ădiferen ă(959,4ăăfa ădeănumaiă600,6ăcazuriălaă sutaădeămiiădeălocuitori)ăfiindădeăcircaă63%.ăTrebuieăprecizat,ăînăacestăsens,ăc ,ădac ă lu măcaăanădeăreferin ă2008,ădoarăLetonia,ăLituaniaăşiăfostaăIugoslavieăauăavutărateă standardizateă deă mortalitateă maiă mariă decâtă celeă înregistrateă înă Româniaă (veziă
Graficulă nr.ă6).ă Cuă alteă cuvinte,ă comparativă cuă alteă riă dină Uniuneaă European ,ă Româniaă s-aă situat,ă înă anulă 2008,ă peă loculă patruă înă ceeaă ceă priveşteă rataă standardizat ădeămortalitate.ă
7.2.ăINCIDEN AăŞIăPREVALEN AăBOLILORăPSIHICEăÎNăROMÂNIAă
Înă ceeaă ceă priveşteă inciden aă şiă prevalen aă boliloră psihiceă înă România,ă seă estimeaz ă(EuropeanăCommision,ă2008)ăc ăaproximativă1%ădinăpopula ieăsufer ădeă tulbur riă sauă boliă psihice,ă iară anual,ă apară circaă 1ă018ă noiă cazuriă ă laă 100ă000ă deă locuitori.ă Comparativă cuă inciden aă tulbur riloră mentaleă (întreă 600ă şiă circaă 800ă laă 100ă000ădeălocuitori),ăînregistrat ,ădeăexemplu,ăînă rileăcareăauăaderatălaăUniuneaă European ăîncepândădinămaiă2004,ăînăRomâniaăaceast ăinciden ăaăfostămultămaiă mare,ăsituându-seăîntreă900ăşiăaproximativă1ă000ălaăsutaădeămiiădeălocuitoriă(veziă
Graficulănr.ă7).ă
Oă extrapolareă aă inciden eiă boliloră psihiceă înă lume,ă inclusivă înă Europaă şiă
România,ăf cut ădeăexper iiăamericaniă(conformăcuăRightDiagnosis.com)ăaăar tat,ă
deă pild ,ă c ă înă araă noastr ,ă auă fostă afectateă deă boliă sauă tulbur riă psihiceă circaăă 5ămilioaneădeăpersoane,ăadic ăcircaă22%ădinăpopula iaăînregistrat ăînăiulieă2004∗∗.ă
Laă felă caă şiă înă alteă riă europene,ă înă araă noastr ,ă depresiaă esteă ceaă maiă frecvent ăşiăceaămaiăprevalent ăform ădeămanifestareăaăbolilorăpsihice.ăAnual,ăcircaă 23ă000ădeăcazuriădeădepresieăsuntădiagnosticateăînăRomânia,ăestim rileăeviden iindă faptulăc ăaproximativă10%ădintreăromâniăsuntăafecta iădeăaceast ătulburareăpsihic ă
(ROMedic,ă2008).ă
Exceptândă toateă acesteă informa ii,ă nuă exist ă informa iiă completeă asupraă situa ieiă s n t iiă mentaleă caracteristiceă popula ieiă dină România,ă pu ineleă ancheteă epidemiologiceăcuăcaracterăcomparativ,ăefectuateădeăexper iiăăeuropeni,ăeviden iindă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
doarăpar ialăamploareaăacesteiăprobleme.ăAceeaşiădificultateăseăridic ăînăleg tur ăcuă estimareaăbolilorăşiătulbur rilorămentaleăexistenteăînăalteă ri∗.ă
ă
Graficulănr.ă6ă
Rataăstandardizat ădeămortalitateăînă rileăUE,ăînăanulă2008ăă
502,9 517,5 520,1 515,5 533,2 549,5 549,2 529,6 566 557,2 591,2 582,4 595,7 586,8 588,8 628,2 623,8 633,5 652,4 747,1 819 832,6 893,8 887,7 926,1 1006,9 963,9 1033,8 995,7
0 200 400 600 800 1000 1200
IT FR ES IS SE CY NO LU NL AT UK DE EL FI IE EU PO SI DK CZ PL HR EE SK HU LV RO LT BG FORMER YUGOSL. ă Sursa:ăEuropeanăCommunityăHealthăIndicators,ă2010ă ă
ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
Graficulănr.ă7ă
Mentalădisordesăincidenceăperă100ă000ăă
0 500 1000 1500
2000 2001 2002 2003
România
Eu members since May 2004
ă
Sursa:ăConformăcuăMinisterulăS n t ii,ăDate_comparative.docăhttp://vechi.ms.ro/pagina.php?idţ110ă
Pentruă acestă motiv,ă specialiştiiă suntă deă acordă cuă ideeaă c ă suicidulă poateă fiă folosit,ă adeseori,ă caă ună veritabilă „indicator-surogat”ă ală niveluluiăs n t iiă mentaleă (WHOăRegionalăOfficeăforăEurope,ăEuropeanăCommision,ă1999,ăp.ă16).ă
ÎNăLOCăDEăCONCLUZIIă
Înăgeneral,ăschimb rileăsocialeăbruşteăsauăperioadeleădeăcriz ăvulnerabilizeaz ă celămaiămultăindivizii,ăpentruăa-iăfaceăs ăcomit ăsinucideriăîntr-oăpropor ieămaiămareă decâtăînăalteăperioadeădeătimp.ăăă
Crizaă economic ,ă careă s-aă r spândită rapidă înă întreagaă lume,ă inclusivă înă Europa,ă înă ultimiiă 4ă ani,ă aă avută numeroaseă consecin eă negativeă asupraă vie iiă indivizilorăşiăcomunit ilor,ăgenerând,ăîntreăaltele,ăoăcreştereăputernic ăaăratelorădeă suicid,ăînăspecialăasupraăb rba ilorăincluşiăînărândulăpopula ieiăactive.ăAmplificareaă şomajului,ădeclinulăeconomieiăşiăalăafacerilor,ăfrânareaăinvesti iilor,ăfalimentulămaiă multorăîntreprinderiămiciăşiămijlocii,ădeteriorareaăstandardelorădeăvia ,ăreducereaă drastic ăaăveniturilorăşiăalteăasemeneaăefecteădistructiveăauădeterminat,ăîntreăaltele,ă unănivelăridicatăalăbolilorăşiătulbur rilorăpsihice,ăconstândăînăcreştereaănum ruluiădeă depresii,ă aă tentativeloră deă suicidă şiă sinucideriloră caă atare.ă Asemeneaă efecteă s-auă manifestată inclusivă înă România,ă undeă nuă exist ă înc ă suficienteă informa iiă sauă evalu riăcareăs ăeviden iezeăcuăcertitudineăoăleg tur ădirect ăîntreăcrizaăeconomic ă şiăcreştereaănum ruluiădeă sinucideri.ăDac ăînă majoritateaă rilorăeuropeneăauăfostă întreprinseă maiă multeă cercet riă cuă privireă laă acestă subiect,ă înă Româniaă asemeneaă preocup riăsuntăînc ătimide,ănereuşind,ăpân ăînăprezent,ădecâtăs ăproduc ăprezum iiă intuitive,ădarănuăconstat riăştiin ificeăferme.ăăăăăăă
BIBLIOGRAFIEă
1. ANDERSON,ăPETERă(2011),ăEconomicăcrisisăandămentalăhealthăandăwellbeing.ăAăbackgroundă preparedăforătheăWHOăRegionalăOfficeăforăEuropeăpublication,ăImpactăofăeconomicăcrisesăonă mentalăhealth,ăWorldăHealthăOrganization.ă
2. BLAKELY,ă T.A.,ă COLLINGS,ă S.C.D.,ă ATKINSON,ă J.ă (2003),ăUnemploymentă andă suicide.ă Evidenceăforăaăcausalăassociation?,ăînăTheăJournalăofăEpidemiologyă&ăCommunityăHealth,ă57,ă p.ă594−600.ă
3. CAAN,ăW.ă(2009),ăUnemploymentăandăsuicide:ăisăalcoholătheămissingălink?,ăînăTheăLancet,ăvol.ă 374,ăissueă9697,ăOctoberă10,ăp.ă1241−1242.ă
4. CAREY,ăBENEDICEă(2011),ăStudyătiesăsuicideăratăinăworkăforceătoăeconomy,ăînăTheăNewăYorkă Times,ăAprilă14.ă
5. CECCHERINI-NELLI,ăA,ăPRIEBE,ăS.ă(2011),ăEconomicăfactorsăandăsuicideărates:ăassociationsă overătimeăinăfourăcountries,ăînăSocialăPsychiatryăandăPsychiatricăEpidemiology,ă46ă(10),ăoct.ă 2011,ăp.ă975−82.ă
6. DURKHEIM,ă ÉMILEă (1974),ăLesă réglesă deă laă méthodeă sociologique,ă Paris,ă Librairieă Félixă Alcan,ă1894ă(DurkheimăÉmile,ăRegulileămetodeiăsociologice,ătraducereăînălimbaăromân ,ăedi iaă aădoua,ăEdituraăŞtiin ific ).ăCitateleăsuntădateăînăconformitateăcuăedi iaăromâneasc .ă
7. DURKHEIM,ăÉMILEă(1993)ăLeăSuicide.ăÉtudeădeăsociologie,ăParis,ăAlcan,ă1897ă(tradus ăînălimbaă român ă subtitlulăDespreă sinucidere, Iaşi,ă Institutulă European;ă citateleă suntă preluateă dină edi iaă româneasc ).ă
8. EUROPEAN,ăCOMMUNITIESă(2)ă(2008),ăMentalăHealthăinătheăEU.ăKeyăfacts,ăFigures,ăandă activities.ăAăbackgroundăpaperăprovidedăbyătheăsupport-project,ăContributionătoătheăEUăhigh-levelăconferenceă“TogetherăforăMentalăHealthăandăWell-being”,ăBrussels,ă13ăJune.ă
9. GINSBERG,ăR.B.ă(1997),ăAnomieăandăaspirations.ăDisserationăAbstractsă27A:3945–3946ă(citată byăLesterăDavidăandăBijouăYang).ă
10. KENTIKELENIS,ăA.,ăSTUCKER,ăD.ăşiăcolab.ă(2011),ăHealthăeffectsăofăfinancialăcrisis:ăomensă ofăaăGreekătragedy,ăînăTheăLancet,ăVolumeă378,ăIssueă9801,ăp.ă1457−1458,ă22ăOctober.ăă 11. KPOSOWA,ă A.J.ă (2001),ăUnemploymentă andă suicide:ă aă cohortă analysisă ofă socială factorsă
predictingă suicideă ină theă USă Natională longitudinală Mortalityă Study,ă înă Psychologicală Mediciene,ăvol.ă31,ăp.ă127−138.ă
12. KPOSOWA,ăA.J.ă(2003),ăResearchăonăunemploymentăandăsuicide,ăTheăJournalăofăEpidemiologyă &ăCommunityăHealth,ă57,ăp.ă559−560.ă
13. LESTER,ă DAVID,ă BIJOU,ă YANGă (2003),ăUnemploymentă andă suicidală behaviour,ăînăTheă JournalăofăEpidemiologyă&ăCommunityăHealth,ă57,ăp.ă558−559.ă
14. LÖNNQVIST,ăJ.K.ă(2003),ăPsychiatricăaspectsăofăsuicidalăbehavior:ădepression,ăînăHawtonăK.,ă Heeringenă K.E.,ăTheă Internatională handbookă ofă suicideă andă attemptedă suicide,ă Newă York:ă Wiley,ă2000,ăp.ă107−120ă(citatădeăKposowaăA.J.,ăp.ă560).ă
15. MEDIAFAX,ă 8ă iulieă (2011),ă conformă cu:ă http://www.mediafax.ro/externe/criza-economica-determina-mai-multe-sinucideri-dar-mai-putine-accidente-auto-in-europa-8463984.ă
16. OECDă(2010),ăHealthăatăaăGlance:ăEuropeă2000,ăOECDăPublishing.ă
17. PLATT,ă S.D.ă (1984),ăUnemploymentă andă suicidală behavior,ă înăSocială Scienceă &ă Medicine,ăă vol.ă19,ăp.ă93–115.ă
18. PRETI,ăA.ă(2003),ăUnemploymentăandăsuicide,ăînăTheăJournalăofăEpidemiologyă&ăCommunityă Health,ă57,ăp.ă557−558.ă
19. R DULESCU,ăSORINăM.ă(2002),ăSociologiaăs n t ţiiăşiăaăbolii,ăBucureşti,ăEdituraăNemira.ă 20. R DULESCU,ă SORINă M.ă (2010),ăSociologiaă devianţeiă şiă aă problemeloră sociale,ăBucureşti,ă
EdituraăLuminaăLex.ă
22. SMITH,ă ELENAă (2011),ăGreekă woesă driveă upă suicideă rate.ă Expertsă attributeă riseă toă theă country’săeconomicăcrisisăfollowingăreleaseăofăstatisticsăthatăshowăaă40%ăjumpăsinceălastăyear,ă înăTheăGuardian,ă18ăDecember.ă
23. STANCU,ăDANă(2011),ăCrizaăeconomic ăi-aăîmboln vităpeăgreci,ăînăEvz.ro,ă11ăoctombrieă2011ă (conformăcuăhttp://www.evz.ro/detalii/stiri/criza-economica-i-a-imbolnavit-pe-greci-949156.html).ă 24. STERNHEIMER,ă KARENă (2011),ă Socială Problemsă andă Anomică Suicide,ă înă Everydayăă
Sociologyă Blog,ă W.W.ă Nortonă Company,ă Inc.,ă mayă 23,ă 2011ă (conformă cuă http://www.everydaysociologyblog.com/2011/05/social-problems-and-anomic-suicide.html).ă 25. STUCKLER,ăDAVIDă(2011),ăandăcollab.,ăEffectsăofătheă2008ărecessionăonăhealth:ăaăfirstălookăată
Europeanădata,ăînăTheăLancet,ăVolumeă378,ăIssueă9786,ăJulyă9.ăă
26. STUCKLER,ăDAVIDEă(2009),ăTheăpublicăhealthăeffectăofăeconomicăcrisesăandăalternativeăpolicyă responsesăinăEurope:ăanăempiricalăanalysis,ăînăTheăLancet,ăVolumeă374,ăIssueă9686.ă
27. THOMAS,ă ZOEă (2012),ăDrugs,ă Alcoholă andă aă Financială Crisis:ă Ireland’să Fightă toă Loweră Suicideă Rates,ă înăDieă News,ăconformă cuă http://dinews.posterous.com/drugs-alcohol-and-a-financial-crisis-irelands.ă
28. SUICIDEă PREVENTIONă RESOURCEă CENTERă (2008),ăRelationă betweenă theă economy,ă unemplymentăandăSuicide,ăNovemberă12.ă
29. ZIARE.COMă(2011),ăAproapeă900ă000ădeăcopiiădinăRomâniaăauăproblemeădeăs n tateămintal ,ă 15ăaprilie.ă
30. WORLDă MENTALă HEALTHă DAYă (2006),ă „Buildingă Awarenessă−ă Reducingă Risks:ă Suicideă andăMentalăIllness”.ă
31. WORLDăHEALTHăORGANIZATIONă(1)ă(2011),ăImpactăofăeconomicăcrisesăonămentalăhealth,ă Geneva.ă
32. WORLDăHEALTHăORGANIZATIONă(2)ă(2011),ăGlobalăStatusăReportăonăAlcoholăandăHealth.ă 33. YANG,ăB.ă(1992),ăTheăEconomyăandăSuicide:ăAăTime-SeriesăStudyăofătheăU.S.A.,ăînăAmericană
JournalăofăEconomicsăandăSociology,ă51(1),ăp.ă87−99.ă
34. YUR’YEV,ă ANDRIY,ă VÄRNIK,ă AIR,ă VÄRNIK,ă PEETER,ă SISASK,ă MERIKE,ă LEPPIK,ă LAURIă (2010),ăEmploymentă statusă influencesă suicideă mortalityă ină Europe,ă înăInternatională JournalăofăSocialăPsychiatry,ăXX(X),ăp.ă1−7.ă
