ŞTEFANIA CRISTESCU AND THE „MONOGRAPHIC RESEARCH CRISIS”, 1932–1934

„Revista română de sociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXIV,ănr.ă3–4,ăp.ă259–268,ăBucureşti,ă2013

ă

ABSTRACT

ŞTEFANIA CRISTESCU AND THE „MONOGRAPHIC RESEARCH CRISIS”, 1932–1934

Thisăarticleăanalyzesătheăcrisisăofătheămonographicăresearchăundertakenăbyătheă Sociologicală Schoolă fromă Bucharestă (ledă byă Professoră Dimitrieă Gusti),ă betweenăă 1932–1933.ăTheăfocusăisăonătheăparticularăperspectiveăofferedăbyăoneăsalientămemberă ofătheăgroup,ăŞtefaniaăCristescu-Golopen ia.ăTheăinternalăreasonăofătheă“monographă crisis”ăwasătheăchangeăinăstatusăandăorientationăofătheăyoungămembersăofătheăSchool,ăaă transformationăthată–ăatăleastăinătheăcaseăofăŞt.ăC.-G.ă–ădisturbedăherăresearchăwork,ă butădidănotăpreventăherăfromăcarryingăoutăoutstandingăstudies.ăă

ă

Keywords:ă organizatională crisis,ă sociologicală monograph,ă Dimitrieă Gusti,ă ŞtefaniaăCristescu-Golopen ia,ăruralăculture,ăpeasantăhousehold.ă

ă

Rostulă acestuiă articolă esteă deă aă l muriă raportareaă uneiă membreă aă şcoliiă gustieneă laă ună fenomenă nedorit,ă dară previzibilă laă începutulă aniloră ’30.ă Crizaă monografiei,ă cumă caracterizaă Henriă H.ă Stahlă perioadaă 1932–1933ă şiă c reiaă i-aă

consacratăunăcapitolăconsistentăînăvolumulădeămemorialistic ăAmintiri şi gânduri…ă

(Stahl,ă 1981),ă aă fostă prezentat ă dreptă ună fenomenă negativ,ă careă aă pusă înă pericolă Şcoalaăgustian ,ăcercetareaăsociologic ăşiăchiarăpublicareaărezultatelorăcercet riloră efectuate.ă Înă explicareaă crizei,ă celă maiă apropiată colaboratoră ală Profesoruluiă nuă s-aă opritălaăgeneralit i,ăciăaăanalizatăfapteăconcreteăşiăaăstabilităcâ ivaăresponsabiliăpentruă neîn elegerileăcareăbântuiauăînăacelăgrupăalăintelectualit iiătinere.ăEsteădeănotatăaiciăc ă Stahlăaănominalizatămul iămonografiştiăcuărolăfastăsauănefastăînăderulareaăcrizei,ădară nicioă monografist .ă Iat ă deă ceă amă alesă caă înă acestă textă s ă prezintă perspectivaă uneiă apreciateămonografiste,ăaăŞtefanieiăCristescu,ădespreăacestăfenomen.ă

Înăultimeleătreiăcampaniiămonografice,ăceleădeălaăDr guş,ăRuncuăşiăCornova,ă ŞtefaniaăCristescuăseăimpuseseăcaăoăcercet toareăremarcabil ăaăpracticilorădeămagieă dinăculturaăpopular ăromâneasc .ăDup ăob inereaădiplomeiădeălicen ălaăFacultateaă deă Litereă şiă Filosofieă înă 1930ă ă urmeaz ,ă înă perioadaă 1930–1932,ă studiiă doctoraleă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

ă

subăconducereaăluiăDimitrieăGustiăăşiăOvidăDensusianu.ăFireăretras ,ăînclinat ăspreă medita ieăşiăstudiu,ănuăarăfiăl satăurmeăprivindăatitudineaăsaăcuăprivireălaăproblemeleă şcoliiămonografieiăsociologice,ădac ănuăarăfiăpurtatăoăcoresponden ăcuăviitorulăeiă so ,ă Antonă Golopen ia,ă cuă careă f cuseă cunoştin ă laă campaniaă monografic ă deă laă Cornovaă dină 1931.ă Şiă aceast ă perspectiv ă n-ară fiă fostă cunoscut ,ă dac ă profesoaraă SandaăGolopen iaănuăarăfiăp stratăşiăeditatăexemplarăcoresponden aăso ilorăAntonă Golopen iaăşiăŞtefaniaăCristescu-Golopen ia.ă

CÂND A ÎNCEPUT CRIZA MONOGRAFIEI?

Esteălegitimăs ăpunemăaceast ăîntrebare,ăchiarădac ăacestăfenomenăareăoădat ă precis .ă Aceasta,ă întrucâtă crizeleă dină organiza iiă auă r d ciniă ascunseă înă perioadeă anterioare.ăă

ConformăamintirilorăluiăStahl,ăcrizaăaădebutatăînă1932,ăcândăD.ăGustiăaăfostă numită ministruă ală Instruc iunii,ă Culteloră şiă Arteloră şiă nuă s-aă maiă organizată oă monografieă într-oă localitateă nou .ă Pentruă oă şcoal ă deă atelier,ă cumă aă fostă şcoalaă monografist ,ă obişnuit ă cuă prezen aă fondatoruluiă şiă ritmicitateaă anual ă aă campaniilor,ă acesteă schimb riă neprev zuteă constituiauă înă sineă ună elementă perturbatorămajor.ăDarăcrizaămonografieiănuăputeaăs ăapar ădoarădinăacesteăcauze.ă Pentruăaădemonstraăc ăneîn elegerileăceăauăurmatăap ruser ămaiăînainte,ărecurgemă totă laă Stahl,ă dară nuă laă scriitorulă deă memorialistic ,ă ciă laă monografistulă deă laă Cornova,ăcuăresponsabilit iăimportante.ă

Dup ă plecareaă echipei,ă înă toamnaă anuluiă 1931ă Stahlă îiă scrieă luiă Gustiă oă scrisoare,ăînăcareăatrageăaten iaăasupraăunorănereguliădeăfondăaleămonografiei:ăă

ă

„În aşteptarea domnului Golopenţia, care va sosi pe la 8 septembrie, m-am

apucat să citesc toate dosarele cu de-amănuntul. Sunt multe excelente, altele foarte slabe. Materialul e rău clasificat. Fiecare şi-a pus fişele la dosarul lui personal, astfel că, de pildă Magia d-şoarei Ivanovici, descântecele, dşoara Cristescu, riturile dlui Bernea, mitologia d-lui Ionică, Tehnologia lui Samarineanu şi religiosul lui Iosif repetă aceleaşi fişe, cu privire la aceleaşi probleme, în 6 dosare deosebite. Va trebui procedat la o reclasificare. Iar la viitoarea campanie va trebui

să reducem mult numărul monografiştilor. Deă altfelă aceasta era şi părerea

Dvoastră: 20 de monografişti lucrând în mod priceput sunt prea de ajuns. Numărul mare al participanţilor aduce după sine o îngreunare administrativă, care nu e răsplătită prin aport de muncă corespunzător. Când sunt mai mulţi, pe o singură problemă, fiecare se lasă pe nădejdea că vor munci ceilalţi. Când sunt puţini, fiecare lucrează din toate domeniile, la maximum. Cel puţin eu, nestingherit de griji administrative, pot acum să lucrez nu numai problema mea, ci şi pe a altora,

ă

Dină acestă fragmentă deă scrisoareă seă vedeă clară c ă organizareaă cercet riiă monografice,ă ingeniosă conceput ă peă hârtie,ă nuă func ionaă conformă aştept rilor.ă Fiindc ădezideratulăgustianădeăaăstrângeădateăpentruăpropriaătem ăşiăpentruăceilal i,ăpeă lâng ăfaptulăc ăeraăanevoiosărealizabil,ăridicaăşiăproblemeădeăproprietateăintelectual .ă „Dev lm şia”ă cercet riloră monografice,ă deci,ă dejaă înă timpulă campaniiloră clasiceă (1925–1931),ăşi-aăar tatăinconsisten a,ăbaăchiarăcaracterulăconflictogen.ă

Dincoloă deă imperfectaă organizareă aă cercet rii,ă ună altă factoră aă maiă fostă prevestitorădeăcriz :ăpentruăprimaădat ădeălaăînceputulăcampaniilorădeăvar ,ăDimitrieă Gusti,ăfiindăimplicatăînăconducereaăCaseiăAutonomeăaăMonopolurilorăStatuluiăşiăînă ceaăaăSociet iiădeăRadiodifuziune,ănuăputeaăs ăapar ădecâtăpentruăviziteăscurte.ăIară aceast ă şcoal ă deă atelieră seă construiseă peă prezen aă şiă autoritateaă necontestat ă aă fondatorului.ăă

DECLANŞAREA CRIZEI

Problemeleăpropriu-ziseăaleămonografieiăauăap rutăpregnantăatunciăcândăGustiă aă acceptată portofoliulă deăministruă ală Instruc iunii,ăCulteloră şiă Arteloră înă guvernulă r nistă condusă deă Alexandruă Vaida-Voevod.ă Gustiă nuă eraă membruă PN ,ă dar,ă deoareceă acestă partidă aă promisă sprijină pentruă proiecteleă saleă deă reform ă aă înv mântuluiă şi,ă maiă ales,ă pentruă întreagaă organizareă aă culturii,ă aă acceptată misiuneaă ministerial ,ă al turiă deă fostulă s uă elevă deă laă Iaşi,ă Petreă Andrei,ă numită subsecretarădeăstat.ăă

Înăciudaăuneiămajorit iăconfortabile,ăguvernareaă r nist ănuăaăfostăscutit ădeă convulsiuniăinterne.ăCabinetulăVaida-Voevodăaăpreluatăgestiuneaătreburilorăstatuluiă înăvaraăanuluiă1932ăînăîmprejur riădeosebitădeăgrele.ăPeălâng ăeforturileăuriaşeăaleă ministruluiă deă finan eă Virgilă Madgearu,ă deă echilibrareă aă bugetului,ă ap ruseă caă necesitateăsarcinaădeăreform ăadministrativ .ăMinistrulădeăinterne,ăIonăMihalache,ă trebuiaă s ă organizezeă noiă alegeri:ă corpulă electorală aă fostă dină nouă consultată cuă prilejulă alegeriloră jude eneă şiă comunale.ă Partidulă Na ional- r nescă aă repurtată ună succesă–ăaltminteriăprev zut.ăÎnăciudaăacestuiăfapt,ăPartidulăNa ională r nescănuăaă r masă intactă fa ă deă grupuriă dizidente,ă pentruă c ă Grigoreă Iuniană şiă adep iiă s i,ă

retr gându-seădinăacestăpartidăauăformatăPartidulăRadical- r nesc.ă ă

Întreătimp,ăguvernulă r nist,ăcondusădeădataăaceastaădeăIuliuăManiu,ăsprijinită deăoămajoritateăparlamentar ăconfortabil ,ăşi-aăsacrificatăpopularitateaăsco ândălegiă impopulare,ădarănecesareăredres riiăeconomice.ăAcesteăeforturiăauădatărezultate,ădară esteă totă aşaă deă adev rată c ,ă f r ă capacitateaă deă adaptareă aă popula ieiă activeă laă contextulăeconomicădat,ăguvernulănuăarăfiăpututăs ăatenuezeăcriza.ă

ă

Anulă politică 1933ă aă debutată cuă ună conflictă întreă prefectulă Capitaleiă ă şiă ministrulădeăinterneăIonăMihalache.ăCumăprim-ministrulăIuliuăManiuăaăluatăap rareaă luiă Mihalache,ă suveranulă –ă ap r toră ală prefectuluiă –,ă spreă consternareaă opinieiă publice,ă i-aă demisă peă Maniuă şiă Mihalacheă şiă l-aă numită peă Vaida-Voevodă laă preşedin iaă guvernului,ă toat ă aceast ă criz ă guvernamental ă petrecându-seă înă perioadaăviziteiăministruluiăGustiălaăRoma.ă

Pentruă a-şiă înt riă pozi iaă atâtă înă partidă câtă şiă înă guvern,ă Vaida-Voevodă aă adoptată metodaă deă aă faceă politic ă prină influen ă personal ,ă comportamentă ceă aă declanşată oă criz ă prelungit ă înă sânulă partidului,ă careă îns ă nuă l-auă influen ată peă perseverentulăministruădeăfinan e,ăVirgilăMadgearu.ăDatorit ăfermit iiăsale,ălegileă propuseădeăguvernăauăajutată araăs ăst pâneasc ăcrizaăpân ălaăsfârşitulăanuluiă1933.ă Deă altminteri,ă niciă ministerulă instruc ieiă nuă aă c zută înă capcanaă populismuluiă (Rostás,ă2012,ăp.ă104–108).ă

Dar,ă dină acestă motiv,ă nuă oă dat ă s-aă întâmplată caă pozi iaă luiă Gustiă s ă fieă cl tinat ăînăguvern.ăAntonăGolopen ia,ăşefulădeăcabinetăalăministruluiăGusti,ăîiăscriaă laăDr guşăŞtefanieiăCristescu:ăă

ă

„Zilele de aici, ostenitor de totdeauna aceleaşi în zbuciumul lor. Se părea că

Profesorul va fi înlocuit prin Andrei în guvernul de mâine. Azi, dimpotrivă. Şi sunt bucuros şi eu de asta, cu toate dorinţele mele potrivnice. Sforărie multă şi aspecte ale răului, care nici cel puţin nu se ştie dacă e necesar, ‚parlament’. Serile din urmă am stat târziu în noapte clasând hârtii şi întocmind răspunsuri. De obicei, nici umbră de eroism în această îndeletnicire. Ci perseverare în vârtejul

petiţionarilor, postulanţilor, a celor cu intervenţii şi a multor altora”ă(Golopen ia,ă

2010,ăp.ă63).ă

ă

Înăaceast ăsitua ieătensionat ăs-aăluatădeciziaăcaăs ănuămaiăfieădemarat ăoănou ă cercetareăîntr-oănou ălocalitate,ăciăechipa,ăreîntoars ălaăDr guş,ăs ăfac ăcercet riădeă completareăşiămaiăalesăs ăredactezeăstudii.ăCampaniaădină1932ăîncepeăaparentăf r ă probleme,ăŞtefaniaăCristescuăîşiăreîntâlneşteăvechiiăinformatoriăşiămediteaz ăfoarteă modernăasupraărela ieiădintreămonografiştiăşiăs teni:ăă

ă

„Dar niciodată n-am simţit mai zadarnică pedanteria noastră ce se amestecă

în viaţa simplă a acestor oameni simpli, cari, după o săptămână de grea muncă liniştită, la strâns fânul pe câmp ori la prăşit ‚picioicile’, îşi deschid larg pieptul şi sorb vinul şi-şi desfată privirea şi-şi desprind glasul şi ‚mustră’ şi joacă şi râd. Te întrebi ce caută lângă ei Stahl şi de ce se tot ţine după ‚borese’ întrebându-le cum le cheamă, de-s rude cu mireasa sau numai vecine (spre marea lor nedumerire) sau indiscreta Ştefania vrând să afle de la ‚soacra mare’ cam cât să coste

‚păpucii’ pe care mirele i-a dat dar la ospăţ ‚soacrei mici’ – şi multe de acestea”ă

(Golopen ia,ă2010ăp.ă55).ă

ă

ă

paternaliste,ăchiarădac ăînăstilăacademic.ăPrinăurmare,ăeraăfirescăca,ăîntrucâtăculturaă intern ă aă acesteiă organiza iiă s-aă construită peă prezen aă luiă Gusti,ă absen aă luiă cvasipermanent ăs ăprovoaceăperturb riăînădesf şurareaămunciiămonografice.ăStahlă

opineaz ă şiă înăAmintiri şi gânduri, şiă înă convorbirileă incluseă înăMonografia ca

utopieă c ă Gustiă aă greşită cândă nuă aă reglementată problemaă conduceriiă înă cazulă

absen eiă sale,ă dară esteă pu ină probabilă c ă înă aniiă respectiviă transferareaă responsabilit iiăconduceriiăarăfiărezolvatăautomatăproblemaămonografiei.ă

ŞtefaniaăCristescu,ălaăînceputulăcampanieiădeăcompletare,ăîiăscriaăluiăAntonă

Golopen ia:ă„În monografie totul se petrece ca mai înainte: pe grupe şi etape. Însă

este ceva mai multă lume”ă (Golopen ia,ă 2010,ă p.ă 59).ă Îns ă veştileă îngrijor toareă

ajungă laă Bucureşti,ă laă Gustiă şiă laă Golopen ia,ă iară Ştefaniaă Cristescuă m rturiseşte:ă

„De fapt, scrisorile mele de până acum au ţinut voit să fie departe de necazurile

mele monografice”ă(Golopen ia,ă2010,ăp.ă61).ăŞiăaveaădreptate,ădeoareceămuncaăînă

ministerăînăcondi iileădateăeraăextremădeăsolicitant ,ăatâtăpentruăGustiăcâtăşiăpentruă Golopen ia.ă

Înătoamnaăanuluiă1932ăŞtefaniaăCristescu,ăob inândăoăburs ,ăpleac ălaăParis,ă undeă îşiă d ă seamaă c ă preg tireaă saă ştiin ific ă şiă experien aă deă cercetareă suntă apreciateă deă faimoşiiă eiă profesoriă deă laă Sorbona.ă Lucreaz ă intens,ă dară seă informeaz ,ăprinăcoresponden aăcuăAntonăGolopen ia,ădeăsitua iaămonografiei.ă

Laă Bucureştiă „crizaă monografiei”ă seă manifest ă şiă înă alteă forme,ă prină diversificareaă orient riloră politiceă şiă ideologiceă aleă membriloră Şcoliiă gustiene.ă Situa iaăl-aăneliniştităşiăpeăAntonăGolopen ia:ă

ă

„S-a ivit un fel de încordare între cei tineri, care îi face pe toţi să

izbucnească pătimaş şi fără cruţare, nici chiar pentru prieteni vechi, la orice

prilej. Asociaţiile loră (‚Criterionul’ălui Comarnescu, de pildă) par a se răzni.

Monografiştii suferă şi ei de aceeaşi tulburare. Nu că ar ava îndoieli asupra rostului muncii lor: boala ascunsă de care cred că suferă ceilalţi. Ci pentru că suntem în criză de autoritate. Profesorul, amestecat în multe, şi-a pierdut oarecum prestigiul. ‚Monografia’ se simte oarecum trădată: unii deplâng că nu i s-a robit exclusiv, aşa cum au făcut ei, alţii se vaită de prea puţină solicitudine pentru soarta lor personală. Toate aceste nemulţumiri au mai fost întărite printr-o acţiune intensă, de ‚parvenire’ se zice, a lui Herseni. Datorită lui şi lui Vlădescu-Răcoasa, opoziţia teoretic-politică ‚Dreapta’ – ‚Stânga’ s-a schimbat aproape într-un război fratricid. S-au produs felurite amestecuri în conducerea revistei, încât s-a împiedicat şi ea, pentru câteva săptămâni, de dragul unor fleacuri de felul acesta:

garantarea absolutei neutralităţi politice sau cenzură monografică”ă (Golopen ia,ă

2010,ăp.ă116–117).ăă

ă

Caracteristicăpentruăatitudineaăferm ăaăŞtefanieiăCristescu,ăaceasta,ăînălocăs ă

cauteă afiliere,ă caă majoritateaă monografiştilor,ă m rturiseşte:ă „Toată fierberea

voastră de tineri cărturari de acolo cu ‚Drepte’ şi ‚Stângi’ şi ‚Axe’ mă face să-mi

ă

Evident,ăbursieraădeălaăParisănuădoarădinănostalgieăpentruăoreleăpetrecuteăînă SeminarulădeăsociologieăalăluiăGustiăinvocaăaceast ăinstitu ieăuniversitar .ăÎnăfrazaă aceastaăesteăascuns ăşiăîndoialaăînăraportăcuăoportunitateaăactivismuluiăexageratăală colegilorădeămonografieăşiăfermitateaăpentruăpropriaăop iuneăînăfavoareaămunciiădeă cercetare.ăŞtefaniaăGolopen iaăîns ănuăseăopuneămilitantăc ut rilorămonografiştilor,ă nuă refuz ă colaborareaă laă revistaă proiectat ă „Gândă şiă fapt ”,ă ini iat ă deă Antonă Golopen ia.ă Deă altfel,ă aceast ă revist ă aă fostă proiectat ă tocmaiă pentruă aă exprimaă voceaătinerilorămonografiştiăs tuiădeăcerturiăşiăpolemiciănuătotdeaunaăconstructive.ă Dup ăcumăseăştie,ăaceast ăpublica ieănuăaăap rutăniciodat .ă

AGRAVAREA CRIZEI MONOGRAFIEI

Înă varaă anuluiă 1933ă Ştefaniaă Cristescuă revineă înă ar ă pentruă aă participaă laă tradi ionalaă întâlnireă aă monografiştilor.ă Deă aceast ă dat ,ă pentruă aă contracaraă împr ştiereaă monografiştiloră şiă aă impulsionaă redactareaă studiiloră monograficeă s-aă „inventat”ătab raădeăredactareădeălaăF g raş.ă

Numaiă c ă laă ună momentă dată uniiă cercet toriă dină grupulă „manifest riloră spirituale”ăauăpretinsăcaăanumiteătemeăs ăfieăredactateănumaiădeăei.ăS-aămersăpân ălaă aă recercetaă acesteă temeă înă secret,ă pentruă aă oă determinaă peă concurent ,ă careă aveaă dejaătotămaterialulăpreg tităpentruăredactare,ăs ărenun eălaăfinalizareaăstudiului.ăÎnă aceast ăatmosfer ăŞtefaniaăCristescu,ădisperat ,ăeraăpeăpunctulădeăaăabandonaătab raă deăredactareăşiăîiăexplicaăluiăGolopen iaăsitua iaăcreat :ăă

ă

„Bernea a refuzat net orice colaborare, spunând că redactarea se poate face mult mai bine de unul singur (deşi sunt trei sau cel puţin doi), spunând că e prima lui lucrare serioasă ştiinţifică. În faţa acestei situaţii, în primul moment enervată, eu am ales calea plecării mele de aici. Mi-am aranjat deci bagajele şi ţi-am scris ţie o scrisoare disperată. Brutus a înţeles ce fac şi m-a oprit. Am rupt scrisoarea şi am hotărât să rămân pentru a redacta eu materialul meu, ei materialul lor. Fapt este că Bernea găseşte că e una din problemele frumoase de redactat şi că trebuie

s-o facă el. Mie mi-a ţipat că trebuie să lucrez la Folclor sau la Lingvistică”ă

(Golopen ia,ă2010,ăp.ă177).ă ă

Desigurăc ,ăînăcondi iileăînăcareăStahlăsauăHerseni,ăceiămaiăimportan iămembriă aiămonografieiăafla iălaăF g raş,ănuăaveauăîmputernicireăsuficient ,ăiarăGustiălipseaă cuădes vârşireădinăcampaniaădeăredactare,ăsolidaritatea,ăcaăşiăspiritulădeăcooperare,ăaă fostăpus ălaăgreaăîncercare.ăÎnăaceast ăsitua ieăs-aăv zutăc ămetodologiaăcuăfişeăşiă dosare,ă careă implicauă colaborarea,ă nuă func ioneaz ă benevol,ă ciă subă imperiulă autorit iiăProfesorului.ăă

ă

„Destul de bine informat, profesorul e supărat pe Herseni şi foc când aude de

Bernea şi Focşa. Stahl a fost foarte aspru şi hotărât, totuşi e azi o masă la care e

vorba să găsim ieşire din încurcătură. Greutatea e aici. Să vedem”ă(Golopen ia,ă

2010ăp.ă182).ăă ă

StahlăînăAmintiri şi gânduri… vedeăcauzaăacestorăneîn elegeriăgraveăînălipsaă

deă organizareă şiă maiă alesă înă apari iaă unoră orient riă politiceă divergente.ă Acesteaă ap ruser ă într-adev r,ă dară coexistauă înc .ă Nuă înă aceast ă perioad ă s-auă manifestată ostilăfa ădeămonografie,ăciămaiătârziu,ăîncepândădină1935.ă

Seă poateă acceptaă f r ă rezerveă şiă ipotezaă Theodoreiă V c rescu,ă care,ă înă lucrareaăeiădeădoctorat,ăaădemonstratăc ăînăŞcoalaăgustian ăcolaboratoareleăauăfostă acceptate,ăchiarăinvitateălaăcercet riădeăteren,ădarăînăprimulă rândăpentruăculegereaă datelorăşiănuăpentruăaăleăserviălaăoăcarier ăştiin ific .ăLucrareaăTheodoreiăV c rescuă aăilustratăconving torămodulăcumăauăfunc ionat:ă

ă

„Aceste mecanisme şi strategii de excludere, ‚ghetoizare’, nerecunoaştere a

contribuţiilor şi chiar deturnare şi folosire a muncii femeilor de către colegii lor de cercetare prin câteva scurte studii de caz. Traseele ştiinţifice, profesionale şi personale ale unor femei precum Ştefania Cristescu, Xenia Costa-Foru, Christina Galitzi, Lena Constante, Paula Gusty, Maria Negreanu, Elvira Georgescu relevă în moduri diferite atât mecanismele de înlăturare a cercetătoarelor şi strategiile de folosire a muncii lor în vederea avansării şi dobândirii de recunoaştere şi prestigiu de către colaboratorii lor bărbaţi, cât şi demersurile active şi repetate şi aspiraţiile ştiinţifice ale unora dintre cercetătoare de a-şi desfăşura munca şi de a fi incluse

în grupurile de redactare şi valorificare a cercetărilor lor” (V c rescu,ă 2011,ăă

p.ă270).ăă ă

Dup ăp rereaămea,ătoateăacesteăcauzeămaiăsusăamintiteăsuntăvalabile,ădarăcelă maiămultăaăcânt rităcontextulăeconomic,ăînăcareămajoritateaămonografiştilorănu-şiă vedeauăviitorulăasiguratăşiădinăacestămotivăerauădorniciădeăafirmareăcâtămaiărapid .ă Esteăinteresantăc ămonografiştiiănuăvorbescădeăgreut ileăvie iiădeăziăcuăzi,ădarăleă putemă detectaă dină cuvinteă sc pate,ă dină modestiaă aspira iiloră materiale.ă Crizaă economic ă careă aă atinsă şiă Româniaă aă afectată nivelulă deă trai,ă posibilit ileă deă angajareăaătinerilorăintelectualiăchiarămaiăaprigădecâtăînăaniiănoştri.ă

Criza,ă fiindă provocat ă deă contextulă interna ional,ă aă evoluată şiă laă noiă ă subă determinareaă acestuia.ă Reducereaă treptat ă aă comer uluiă mondială şiă debusolareaă finan eloră interna ionaleă auă accentuată dificult ileă economiceă aleă României.ă Realitateaăaniloră’32–’33ăarat ăc ăeforturileădeăredresareăeconomic ăprinăinterven iaă statuluiăauăfostăanihilateădeăcondi iileăinterna ionale.ăă

ă

tentată deă m suriă aventuroase,ă cumă aă fostă cabinetulă deă tehnicieniă ală luiă Nicolaeă Iorga,ăniciăurm torul,ăcondusădeă r nistulăAlexandruăVaida-Voevod,ăn-aăreuşităs ă risipeasc ă temerileă publicului.ă Maiă alesă datorit ă faptuluiă c ă ministrulă deă finan eă Madgearuăaătrebuităăs ărecurg ălaăexpedienteăfinanciareăneliniştitoare,ătocmaiăpentruă aăreparaăurm rileăgreşelilorăpredecesoriloră(Rostás,ă2012ăp.ă100–104).ă

Înăasemeneaăcondi iiăniciăguvernareaănuăputeaăs ăfieăsigur ,ăechilibrat .ăGustiă aăsupravie uităunuiănum rădeătrei-patruăremanieriăguvernamentaleăf r ăaăfiăajutatădeă propriiiă s iă colaboratoriă deă rangă înalt.ă Aşaă c ă Stahlă aveaă dreptateă cândă aă afirmată (Stahl,ă1981)ăc ă„crizaămonografiei”ăfuseseăagravat ădeăfaptulăc ăGustiăînsuşiăaăfostă înă criz .ă Profesorulă suspendaseă conducereaă cercet riloră monograficeă pentruă aă realizaă nişteă legiă necesareă organiz riiă culturiiă dină România.ă Experien aă guvernamental ă i-aă adusă ună singură succes:ă realizareaă federaliz riiă funda iiloră regale.ăAcestaăaăfostăprobabilămotivulăpentruăcareăaăfostănumităînăfrunteaăFunda ieiă CulturaleăRegaleă„PrincipeleăCarol”,ăcareăaăpusăîntr-unăfelăcap tăcrizei,ădeăvremeă ce,ăpeădeăoăparteăaăoferităslujbeăunorămonografişti,ăpeădeăalt ăparteăaădiversificată muncaă Şcolii,ă extinzândă cercetareaă monografic ă laă interven iaă social ă prină organizareaăechipelorăstuden eştiăregaleăşiăaăc minelorăculturale.ă

POSTERITATEA UNEI CARIERE

Merit ăs ăurm rim,ăm carăînăfug ,ăurm rileăcrizeiăasupraădestinuluiăştiin ifică interbelicăalăŞtefanieiăCristescu.ăÎnătoamnaăanuluiă1933ăaceastaăs-aăîntorsălaăParisă pentruă a-şiă continuaă studiileă al turiă deă Marcelă Mauss,ă ob inândă apoiă diplomaă Institutuluiă deă Etnologieă deă laă Sorbona.ă Apoiă şi-aă continuată studiileă doctoraleă laă Bucureştiăşiăînăperioadaă1934–1936ăaălucratăcaăbibliotecar ălaăSeminarulădeăSociologie.ă Întreătimpăparticipaălaătoateăcercet rileădeăterenăaleăşcoliiămonograficeăorganizateădeă Gusti,ălaăŞan ă(1935–1936)ăşiălaăDr guşă(1938).ăTreptatăaădevenităoămembr ădeăbaz ăaă şcolii,ăal turiădeăStahl,ăHerseni,ăVulc nescu,ăGolopen ia,ăNeam uăetc.ă

Dină cauzaă amân riiă Congresuluiă Interna ională deă Sociologieă dină 1939,ă careă trebuiaă s ă aib ă locă laă Bucureşti,ă Ştefaniaă Cristescuă nuă aă maiă reuşită s -şiă prezinteă lucrareaăpreg tit ăpentruăacestăevenimentăştiin ific,ădar,ădatorit ăcalit iiăremarcabileăaă acesteia,ăGustiăaăpropus-oăpentruăpremiulăVernescuăalăAcademieiăRomâne.ăAăfostă singuraă lucrareă aă unuiă monografist,ă premiat ă deă Academie.ă Merit ă s ă cit mă

argumenta iaăprofesoruluiăGusti:

„Lucrarea d-nei Ştefania Cristescu-Golopenţia, Gospod riaă înă credin eleă şiă

riturileă magiceă aleă femeiloră dină Dr guşă (F g raş), 1940, întocmită pentru

ă

Cercetând aceste rituri şi credinţe magice în următoarele capitole ale

gospodăriei: 1. Casa, ca sediu spaţial al gospodăriei; 2. Oamenii, bărbatul,

femeia, copilul, descântece, leacuri, scăldături; 3. Animalele; 4. Munca în

gospodărie, în grădină şi la câmp, [Ştefania Cristescu-Golopenţia] încheie acest

studiu amănunţit prin a fixa 5. Scopul credinţelor şi riturilor domestice de ordin

magic: sporul casei.

Contribuţia d-nei Ştefania Cristescu-Golopenţia are însă mai ales meritul că, pe baza unor investigaţii migăloase şi concrete din domeniul vieţii familiale strânse în jurul gospodăriei, ajunge la caracterizarea unei spiritualităţi, văzută prin prisma aspectului ei magic, ce stă în strânsă corelaţie cu funcţia economică a gospodăriei, o caracterizare impusă de cercetarea gospodăriei ca unitate socială şi care deschide perspective deosebite de cunoaştere pentru structura complexă şi originală a vieţii sociale rurale întregi, accentuând mai ales firul tradiţiei în viaţa de astăzi a satului românesc.

Pentru metoda riguros ştiinţifică aplicată de autoare, citez lista bogată a informatorilor (p. 109–113), bibliografia de la p. 115–116 şi 27 fotografii foarte reuşite şi instructive.

Astfel de cercetări precise ne sunt îndeosebi de necesare pentru cunoaşterea naţiei româneşti şi trebuie răsplătite şi încurajate, pentru a arăta că au mai mult preţ decât mai toate studiile de până acum, teoretice, abstracte şi compilatorii. De

aceea propun lucrarea spre premiere”ă(Gusti,ă1941,ăp.ă221).ă

CONCLUZII

Crizaămonografieiădinăaniiă1932–1933ănuăs-aădeclanşatădinăcauzaăfaptuluiăc ă profesorulă Gustiă aă fostă numită ministruă şiă nuă aă maiă participată laă muncaă deă teren.ă

Aceast ă criz ă aă avutărădăciniă înă tipulă deă organizareă aă şcoliiă şiă înă regulileă deă

culegereăşiădeăprelucrareăaădatelorăsocialeăşiăs-aămanifestatăînăaniiă1932–1933,ăcândă

condi iileă externeă şiă interneă aleă Şcoliiă auă impusă ieşireaă dină laten .ă Crizaă monografieiă seă datora,ă deci,ă crizeiă economiceă mondialeă înă careă aă fostă cuprins ă Româniaă şiă schimb riiă deă statută (reală sauă imaginar)ă ală tineriloră monografişti,ă înă lipsaădeăziăcuăziăaăconduc toruluiăcarismatic.ăCrizaănuăputeaăs ăfieăevitat ,ădarăputeaă s ăfieăatenuat ,ădac ăProfesorulăGustiăarăfiăfostălaăfelădeăpriceputăînămanagementulă crizelor,ăcaăînăcreareaădeăorganiza iiănoi.ăPân ălaăurm ,ăcrizaănuăaăprovocatănumaiă dezastru,ă pentruă c ă laă sfârşitulă anuluiă 1932ă monografiştiiă auă scosă ună num ră

monumentalăalăArhivei pentru Ştiinţa şi Reforma socialăă(pesteă1ă000ădeăpagini),ăauă

ă

Niciă peă Ştefaniaă Cristescuă nuă aă afectat-oă criza.ă Aă r masă ferm ă peă drumulă cercet riiămonografice,ăşi-aăîmbog ităcunoştin eleălaăParisăşiăaărealizatălucr riămaiă valoroase,ămaiăapreciateădecâtăaleăcelorăcareăarăfiăexpediat-oăînălingvistic ăpentruăaă sc paădeăconcuren .ă

REFERINŢE

1.ăCRISTESCU-GOLOPEN IA,ă ŞTEFANIAă (2007),ăSporul vieţii.ă Jurnal,ă studiiă şiă coresponden ,ă Bucureşti,ăPaideia.ăă

2.ăGOLOPEN IA,ă ANTONă (2010),ăRapsodia epistolară: Scrisori primite şi trimise de Anton

Golopenţia (1932–1950).ă Volumulă IIă (Ştefaniaă Cristescu-Golopen ia),ă Schimbă deă scrisori:ă

Antonă Golopen iaă şiă Ştefaniaă Cristescuă Golopen ia,ă edi ieă îngrijit ă deă Sandaă Golopen iaă şiă RuxandraăGu uăPelazza.ăIntroducereăşiănoteădeăSandaăGolopen ia,ăBucureşti,ăEdituraăEnciclopedic .ă 3.ăGOLOPEN IA,ă ANTONă (2012),ăRapsodia epistolară: Scrisori primite şi trimise de Anton

Golopenţia (1923–1950),ă volumulă IIIă (Raduă Crutzescu–Sabină Manuil ),ă edi ieă îngrijit ă deă

Sandaă Golopen ia,ă Ruxandraă Gu uă Pelazzaă şiă Lidiaă Bradley.ă Introducereă şiă noteă deă Sandaă Golopen ia,ăBucureşti,ăEdituraăEnciclopedic .ă

4.ăGOLOPEN IA,ăSANDAă(2011),ăŞtefania Cristescu şi Cornova,ăînăDimitrieăGustiăşiăcolaboratorii,ă

Cornova 1931,ă edi ieă îngrijit ă deă Marină Diaconu,ă Zoltánă Rostás,ă Vasileă Şoimaru,ă Chişin u,ă

EdituraăQuant.ă

5.ăGUSTI,ăDIMITRIEă(1940–1941),ăRaport al D-lui Gustiă(şedin aădeălaă31ămaiă1941),ăînă„Analeleă AcademieiăRomâne”ă–ăDezbateriăLXI.ă

6.ăROSTÁS,ăZOLTÁNă(2012),ăContextul tumultuos al unui ministeriat,ăînăTompea,ăDoruăşiăŞandruă Danielă (coord.)ăDimensiunile social-politice ale operei lui Petre Andrei, Bucureşti,ă Edituraă Academiei.ă

7.ăROSTÁS,ăZOLTÁNă(2000),ăMonografia ca utopieă–ăinterviuriăcuăHenriăH.ăStahl,ăBucureşti,ăPaideia.ă 8.ăROSTÁS,ă ZOLTÁNă (2003),ăSala luminoasă.ă Primiiă monografiştiă aiă şcoliiă gustiene,ă Bucureşti,ă

Paideia.ă

9.ăSTAHL,ă HENRIă H.ă (1981),ăAmintiri şi gânduri din vechea şcoală a monografiilor sociologice,ă Bucureşti,ăMinerva.ă

10.ăSTAHL,ăH.H.ă(1937),ăŞcoala monografiei sociologiceăînăD. Gusti şi Şcoala sociologică de la

Bucureşti, XXV ani de învăţământ universitar 1910–1935,ăInstitutulăSocialăRomân.ă

11.ăSTAHL,ăH.H.ă(2011),ăScrisoare către D. Gusti,ăînăDimitrie Gusti şi colaboratorii,ăCornova 1931,ă edi ieăîngrijit ădeăMarinăDiaconu,ăZoltánăRostás,ăVasileăŞoimaru,ăChişin u,ăEdituraăQuant.ă 12.ăV C RESCU,ă THEODORA-ELIZAă (2011),ăFemei în cercetarea sociologică şi intervenţia