Society and Security

(1)

„RevistaăRomân ădeăSociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXII,ănr.ă1–2,ăp.ă170–184,ăBucureşti,ă2011

ă

SOCIETATEăŞIăSECURITATEă

FLORENTINAăFUNIERU∗_ă

ABSTRACTă

ă

SOCIETYăANDăSECURITYă

ă

Theă studyă emphasizesă theă mostă importantă theoriesă ină theă fieldă ofă securityă studiesăandăisăconcernedăwithătheăthreatsădirectedăatătheăsupportiveăelementsăofăhumană communitiesăwhichăareălessăvisibleăthanătheătraditionalăones.ăTheyăareăaccompaniedă byăaăforceăthatăconquersămentalăspacesăandăchangesătheăindividual’săself-awareness,ă namelyăthatăofătheăsocialăwill.ă

Thisăstudyădiscussesătheăsocietalăsecurityăofătheăsocialăwillăonăaăhistoricalătimeă axis,ă beginningă withă theă 12th_{ă centuryă (whenă socială authority,ă temporală power,ă isă}

separatedă fromă theă authorityă ofă theă Church,ă fromă spirituală power),ă followedă byă aă secondăhistoricalămomentăofătheădeconstructionăofăsocialăframes,ăwhichăoccurredăină theă19th_{ăcenturyă(thatăofătheăromanticăculture,ăasăreactionătoătheărationalistăindividualistă}

trend),ăandăbyătheăyeară1989,ăaăthirdămomentăofăruptureăanalyzedăinăcomparisonăwithă theăothers.ă

ă

Keywords:ăăsocietalăsecurity,ăsocialăwill,ădeconstructionăofăsocialăframes.ă

ACCEP IIăALEăTERMENULUIăSECURITATEă

Etimologic,ă termenulăsecuritate îşiă areă r d cinileă înă Imperiulă Roman,ă înă perioadaădomnieiăîmp ratuluiăHostiliană–ă250ăd.ăHr.ăZei aăcareăasiguraăprotec iaăşiă bun stareaăimperiuluiăseănumeaăSecuritas,ăîn eleas ăcaă„libertateăînăfa aăamenin rii”.ă

Înă Dic ionarulă Explicativă ală Limbiiă Româneă (1998),ă cuvântulă securitateă semnific ăă„faptulădeăaăfiălaăad postădeăoriceăpericol;ăsentimentădeăîncredereăşiădeă linişteăpeăcareăîlăd ăcuivaăabsen aăoric ruiăpericol;ăprotec ie,ăap rare”.ă

StrategiaădeăSecuritateăNa ional ăaăRomânieiădefineşteăsecuritateaăna ional ă caăreprezentândă„condi iaăfundamental ăaăexisten eiăna iuniiăşiăaăstatuluiăromânăşiă ună obiectivă fundamentală ală guvern rii;ă eaă areă caă domeniuă deă referin ă valorile,ă intereseleăşiăobiectiveleăna ionale.ăSecuritateaăna ional ăesteăunădreptăimprescriptibilă careă deriv ă dină suveranitateaă deplin ă aă poporului,ă seă fundamenteaz ă peă ordineaă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

∗_{ăAddressăcorrespondenceătoăFlorentinaăFunieru:ăBucureşti,ăsectoră1,ăstr.ăSf.ăMariaănr.ă2,ăblă9A,ă}

(2)

constitu ional ă şiă seă înf ptuieşteă înă contextulă construc ieiă europene,ă cooper riiă euroatlanticeăşiăalăevolu iilorăglobale”.ă

Întreăaniiă1982–1993,ăconceptuluiădeăsecuritateăiăseădauăurm toareleăsensuri1_:ă

PenelopeăHartland-Thunbergă(1982)ădefineaăsecuritateaăcaăfiindă„capacitatea unei na iuni de a promova cu success interesele sale na ionale”;ă laă Walteră Lippmannă(1962),ă„o na iune are securitatea asigurată, în măsura în care nu se află în pericol de a fi nevoită să sacrifice valori importante, dacă doreşte să evite războiul, şi este capabilă, dacă este provocată, să le păstreze, prin ob inerea victoriei într-un astfel de război”;ădup ăArnoldăWolfersă(1962),ă„în oricare dintre sensurile obiective, [securitatea] măsoară absen a amenin ărilor la adresa unor valori existente; într-un sens subiectiv, absen a temerii, că astfel de valori vor fi atacate”;ă pentruă Ole Waeveră (1993),ă securitateaă reprezint ă „prezervarea, în condi ii acceptabile de evolu ie, a pattern-urilor tradi ionale de limbă, cultură, asociere şi de identitate na ionnlă, religioasă şi de obiceiuri”.ă

EVOLU IAăTEORIILORăPRIVINDăCONCEPTULăDEăSECURITATEă

ÎnăsecolulăXXăsecuritateaăaăfostăabordat ăprinăintermediulăaădou ăăperspectiveă dominante:ă

– teoria realismului,ă pentruă careă rela iileă interna ionaleă potă fiă în eleseă prină descifrareaămoduluiăînăcareăputereaăesteădistribuit ăîntreăstate.ăRela iileăinterna ionaleă suntăunădomeniuăalănecesit iiă(stateleătrebuieăs ăob in ăputere,ăpentruăaăsupravie uiă într-ună mediuă competitiv)ă şiă ală continuit iiă înă timp.ă Înă cadrulă şcoliiă realiste,ă accentulăesteăpusăpeăăconceptulădeăputereăşiăpeăderivateleăei:ăpoliticaădeăputereăşiă echilibrulădeăputere.ăă

Autoriiăcareăreprezint ăcurentulărealistăsunt:ăRaymondăAron,ăEdwardăHallettă Carr,ă Robertă Gilpin,ă Johnă Hertz,ă Georgeă Kennan,ă Henryă Kissinger,ă Stephenă Krasner,ăHansăMorgenthauăSusanăStrage,ăKennethăWaltz.ă

– teoria idealismului,ă pentruă careă r zboiulă esteă considerată oă amenin areă major ,ă derivat ă dină problemaă securit iiă na ionale,ă iară eliminareaă r zboiuluiă şiă instaurareaă p ciiă conducă laă eliminareaă problemeiă deă peă agendaă interna ional .ă Reprezentan iiăşcoliiăidealisteăsunt:ăNormanăAngell,ăCharlesăBeitz,ăMichaelăDoyle,ă Francisă Fukuyama,ă Davidă Held,ă Johnă Hobson,ă Stanleyă Hoffmann,ă Richardă Rosecrance,ăWoodrowăWilson,ăAlfredăZimmern.ă

Ambeleă teoriiă s-auă dovedită aă aveaă capacit iă limitateă înă aă stabiliă ceă esteă constantăşiăceăseăschimb ăînăvia aăinterna ional ăşiăaăstudiilorădeăsecuritate.ăNoileă circumstan eăinterna ionaleăreclam ănoiăreguliăînădomeniulăsecurit ii.ăRedefinireaă reguliloră privindă securitateaă interna ional ă dup ă pr buşireaă ordiniiă bipolareă ridic ă problemaă existen eiă unuiă modelă deă securitateă rezonabilă şiă acceptabilă pentruă

1_ă_{Confer.ă Ionelă Nicuă Savaă (2005),ă}_{Studii de securitate,ă Bucureşti,ă Centrulă Română deă Studiiă}

(3)

majoritateaă rilorălumii,ăatâtălaănivelăpractic,ăcâtăşiălaănivelăteoretic.ăConceptulădeă securitateă aă cunoscută oă transformareă radical ă înă ultimeleă decenii,ă înă consecin ,ă noileăsaleădimensiuniăşiăsemnifica iiăseăimpunăaăfiădezb tute.ă

Abordareaă tradi ionalist ă plasaă securitatea,ă peă deă oă parte,ă caă ună derivată ală puterii,ă rezultată dină putereaă exercitat ă deă ună stată pentruă aă impuneă joculă peă scenaă rela iilorăinterna ionaleă(ŞcoalaăRealist ădeăRela iiăInterna ionale,ădezvoltat ădeăE.ă CarrăşiăH.ăMorgenthau)ăşi,ăpeădeăalt ăparte,ăcaăoăconsecin ăaăp ciiă(Şcoalaăidealist ,ă creat ălaăînceputulăsec.ăXXăînăjurulăLigiiăNa iunilor).ă

Eşeculădefini ieiătradi ionaleăaăsecurit iiădevineăevidentăodat ăcuălucrarea,ădină 1993,ăPeople, State and Fear,ă aă luiă Barryă Buzan,ă întemeietorulă Şcoliiă deă laă Copenhaga.ă Marcândă deficien eleă conceptului,ă Buzană remarc ă ambiguitateaă lui,ă c ciăaăvedeaăsecuritateaăfieăcaăunăprodusăalăputerii,ăfieăcaăunulăalăp ciiănuărealizeaz ă oăclarificareădeplin ,ăluândăînăconsiderareăcriticileăreciproceăaleăsus in torilorăceloră dou ădefini ii.ă

Deăasemenea,ăBarryăBuzanăsus ineăc ăsecuritatea,ăînăparametriiă tradi ionali,ă esteăunăconceptăideologizat,ăpolitizat,ălimitat,ăc ci,ădac ăeaăesteădoarăoăconsecin ăaă puteriiămilitare,ănuăareămijloaceăpentruăaădefiniănoileăamenin ri,ăfiindăsubordonat ă specificit iiă studiiloră strategiceă şiă devenindă dependent ă deă evolu iaă tehnologiei,ă careăinfluen eaz ăactualitateaăstudiilorăstrategice.ă

Înăconsecin ,ăseăimpuneăunăaltătipădeădiscurs,ămaiălarg,ăcareăs ăprecizeze,ăînă vedereaăconceperiiăstrategiilorădeăsecuritate,ăcineăsuntăbeneficiariiăacesteia,ăprecumă şiămodulădeărealizareăaăsecurit iiăşiăintroducereaăideiiădeăsecurizareă(procesulăprină careă problematicaă esteă transpus ă înă termeniă deă securitate).ă Securitateaă esteă oă construc ieă social ă subiectiv ,ă edificat ă peă bazaă percep ieiă unoră dateă şiă fapteă cuă caracterăobiectiv2_.ăă

Securitateaă nuă înseamn ă doară studiulă amenin rilor,ă utiliz riiă şiă controluluiă for elorăarmateă(StephenăWalt),ăciădevineăoăfunc ieădeăconservareăaăsociet ilor.ăSeă impuneăoăredefinireăaăconceptuluiădeăamenin areăşiăesteănecesar ăoăconexiuneăutil ă întreăamenin riăşiăvulnerabilit i.ă

Dup ă cumă precizeaz ă Barryă Buzan,ă „securitateaă colectivit iloră umaneă esteă afectat ădeăfactoriădinăcinciăsectoareăprincipale:ămilitar,ăpolitic,ăeconomic,ăsocialăşiă deămediu.ăSecuritateaămilitar ăpriveşteăinterac iuneaădubl ăaăcapacit ilorăstatului,ă deă ofensiv ă şiă defensiv ă armat ,ă şiă percep iaă statelor,ă fiecareă despreă inten iileă celuilalt.ă Securitateaă politic ă seă refer ă laă stabilitateaă organiza ional ă aă statelor,ă aă sistemelorădeăguvernareăşiăaăideologiilorăcareăleălegitimeaz .ăSecuritateaăeconomic ă priveşteă accesulă laă resurse,ă finan eă şiă pie e,ă necesară pentruă aă sus ineă statulă laă ună nivelă acceptabilă deă bun stareă şiă deă putere.ăSecuritatea societală se preocupă de capacitatea de sus inere, în limitele unor condi ii de evolu ie acceptabile, a elementelor tradi ionale de limbă, cultură, identitate, obiceiuri culturale şi religioase.ă Securitateaă mediuluiă seă refer ă laă men inereaă biosfereiă localeă şiă planetare,ăcaăsuportăesen ial,ădeăcareădepindătoateăac iunileăoamenilor.ăAcesteăcinciă

(4)

sectoareănuăopereaz ăseparat.ăFiecareădefineşteăunăaspectăfocalăînăcadrulăproblemeiă securit iiăşiăoăcaleădeăordonareăaăpriorit ilor,ădarătoateăsuntălegateăîmpreun ăprintr-oăre eaăputernic ădeăleg turi”3_.ă

Prină urmare,ă securitateaă statuluiă cuprindeă securitateaă militar ,ă politic ,ă economic ,ăecologic ,ăal turiădeăceaăsocietal .ăAceastaădinăurm ăesteăinfluen at ădeă celelalte,ădarănuăseăconfund ăcuăele.ă

Ole Waeveră(1993)delimiteaz ăconceptulădeăsecuritateăsocietal ăastfel:ădac ă na iuneaă esteă oă „comunitateă înă c utareaă statului”,ă nuă putemă echivalaă securitateaă na iuniiă cuă securitateaă societal ,ă pentruă c ă securitateaă societal ă seă refer ă laă securitateaădinăafaraăstatuluiăsauă„al turi”ădeăstat.ăSecuritateaăna iuniiăs-arăreferi,ăînă acestăcaz,ălaăsecuritateaăpolitic .ăSeăincludăsensul de identitate, de comunitate şi de moralitate, pe care le asigură na iunea, în cadrul securită ii societale;ă dac ă oă reducemălaăsecuritateaăgrupurilor,ăoper măoăfragmentareăaăacesteia;ădac ăreducemă securitateaălaăaceeaăindividual ,ărevenimălaăconceptulăatomistăalăsecurit ii,ădinăcareă s-aă inspirată unaă dintreă abord rileă „securit iiă na ionale”ă (în eleas ă caă agregatulă securit iiădeăgrupăşiăindividuale)4_.ăă

Securitateaă statuluiă (ob inut ă peă caleă militar ,ă diplomatic ă şiă economic )ă şiă siguran aă indiviziloră (ob inut ă peă caleă poli ieneasc )ă trebuieă completat ă cuă securitateaăsociet ii,ăceaăsocietal .ă

Prezentateăsintetic,ăsubăform ădeătabel,ătipurileădeăsecuritateăaparăastfel:ă

ă

Securitateă

politic ă Securitateăna ional ă

Securitateăsocial ă Securitateă social ă ţă securitateaă fizic ă aă indivizilor:ă financiar ,ă aă loculuiă deă munc ,ăfamilial ăetc.ăEsteăspecific ăindivizilor.ă

Securitateă

societal ă Securitateaă identit ii,ă culturiiă şiă religieiă în eleseă caă proceseă întreă indiviziă şiăgrupuri.ă

ă

Conceptulădeăsecuritateăsocietal ăseăpreocup ădeăcapacitateaăsociet iiădeăaăseă perpetuaăînăcaractereleăeiădefinitorii,ăînăcondi iiădeăschimbareăsocial 5_.ăă

ă

TEORIAăISPITELORă(MIRCEAăVULC NESCU).ă „FOR AăVECHE”ăŞIă„FOR AăNOU ”ă

ă

Aplicândă teoriaă securit iiă societaleă laă contextulă actuală ală societ iloră contemporane,ă seă poateă observaă c ă acesteaă suntă afectateă deă oă plaj ă larg ă deă amenin ri,ă careă vină s ă modificeă ordineaă interioar ă aă corpuluiă social:ă valorileă spiritualeă suntă înlocuiteă cuă valoriă materiale,ă calitateaă esteă înlocuit ă deă cantitate,ă

3_{ă Barryă Buzană (2000),ă}_{Popoarele, statele şi teama. O agendă pentru studii de securitate în}

epoca de după războiul rece,ăEdituraăCartierăIstoric,ăp.ă31.ă

4_{ăApudă Ionelă Nicuă Savaă (2005),ă}_{Studii de securitate,ă Bucureşti,ă Centrulă Română deă Studiiă}

Regionale,ăp.ă49.ă

(5)

omulăeădominatădeătehnic ,ăseăînregistraz ădiminuareaăidentit ii,ăabsen aăidealurilor,ă uitareaă tradi iilor,ă dispre uireaă obiceiurilor,ă egoismul,ă exploatarea,ă robia,ă s r cia,ă mizeria,ăadev rulăr st lm cit,ăuitareaăbinelui.ă

Oă colectivitateă seă defineşteă prină „unitateaă şiă intensitateaă idealit iiă sale”6_,ă

afirm ă sociologulă clujeană Dană R dulescu.ă Celă ceă vreaă pieireaă aceleiă colectivit iă lupt ă contraă idealit iiă sale,ă pentruă sl bireaă acesteiaă şiă aă sentimenteloră peă careă leă împ rt şescăoamenii,ăîntruchipateăînăsistemulăeiădeăvalori7_.ă

Totăceeaăceăprovoac ărupturiăşiădezbin riăunit iiădeăidealitateăaăcomunit iloră umaneăconstituieăoăamenin areăşiăintr ăînăăobiectulădeăstudiuăalăteorieiăsecurit iiă societale.ă

Istoriaă arat ă c ă amenin rileă deă oriceă tipă auă existată dintotdeaunaă şiă luptaă împotrivaălorăesteăunăidealăgreuădeăatins.ăSociet ileăcontemporaneăseăconfrunt ăcuă amenin ri,ă careă seă înscriuă într-ună tipară nouă şiă utilizeaz ă alteă pârghiiă decâtă celeă tradi ionale.ă Ast zi,ă amenin rileă seă îndreapt ă spreă elementeleă deă sus inereă aă comunit ilorăumaneăşiăsuntămaiăpu inăvizibileădecâtăceleătradi ionale.ăEleăvinăcuăoă for ă deă cucerireă aă spa iiloră mentaleă şiă schimb ă conştiin aă deă sineă aă individului,ă adic ăaăvoin eiăsociale.ăă

Acestăfenomenăesteăprezentăşiăînăsocietateaăromânesc ,ă maiăcuăseam ădup ă anulă 1989,ă datorit ă intr riiă riiă noastreă într-oă alt ă zon ă deă influen ,ă ceaă occidental .ă Societateaă româneasc ă nuă seă g seşteă pentruă primaă dat ă înă aceast ă ipostaz :ă deă pild ,ă societateaă deă laă fineleă secoluluiă XIXă şiă primaă jum tateă aă secoluluiăXXă„seăprezentaăcaăunăspa iuădeătranzi ieădeălaăvecheaăordineăpatriarhal ă laă ordineaă capitalist-mercantilist ă şiă începuturileă capitalismuluiă financiar,ă s rindă pesteă fazaă liberalismului.ă Schimb rileă deă natur ă mercantilist ă auă f cută breşeă înă societateaă autarhic ,ă cuă totă cortegiulă deă efecteă sociale,ă economice,ă psihologiceă neanticipateă şiă nedezirabileă aleă t v luguluiă transform rilor:ă dislocareaă unoră structuriă patriarhale,ă ruinareaă industrieiă casniceă r neşti,ă politicianismul,ă pseudoculturaăetc”8_.ă

Aceast ă perioad ă seă bucuraă deă privilegiulă uneiă genera iiă careă aă creată oă „cultur ă critic ”ă împotrivaă patologiiloră careă amenin auă societatea,ă constituindă ună veritabilăsuportăalăelementelorătradi ionaleădeălimb ,ăcultur ,ăidentitate,ădeăobiceiuriă culturaleăşiăreligioase.ăă

Genera iile,ă afirm ă Ilieă B descu,ă „potă fiă diferen iateă întreă eleă dup ă cumă ac ioneaz ăpentruăînt rireaăidealit iiăpopoarelorădinăcareăfacăparte,ăoriădinăcontr ,ă spreăsl bireaăaceleiăidentit i”9_.ăă

6_{ăDană R dulescuă (1936),ă}_{Problema spiritualită ii, ca problemă de temelie a sociologiei}

dinamice, înă„Însemn riăsociologice”,ăCern u i,ănr.ă11,ăp.ă18,ăapudăIlieăB descuă(2007),ăSociologie noologică. Ordinea spirituală a societă ii,ăBucureşti,ăEdituraăMicaăValahie,ăp.ă139.ă

7_{ăIlieăB descu,ăop. cit.ă}

8_{ăMariaă Larionescu,ă}_{Controverse asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere în sociologia}

românească, înă C t lină Zamfir,ă Lauraă Stoicaă (2006), O nouă provocare: dezvoltarea socială,ă Iaşi,ă EdituraăPolirom,ăp.ă32.ă

(6)

Grup rileă intelectualeă româneştiă dină perioadaă interbelic :ă gustian ăă (M.ă Vulc nescu,ă A.ă Golopen ia,ă Ionă Ionic ),ă gândirist ă (N.ă Crainic,ă V.ă B ncil ),ă „Crinulăalb”ă(N.ăIonescu),ăşiă„NouaăGenera ie”ă(M.ăEliadeăşiăC.ăNoica)ăsus ineauăoă evolu ieăpeăcaleăorganic ăaăsociet iiăromâneşti,ăadic ăpornindădeălaăfondăspreăformeă şiănuăinvers,ăaşaăcumăs-auăderulatăevenimentele.ăDinăacestăpunctădeăvedere,ă„exist ă dou ătipuriădeăeliteăînălume:ăunaăcare-şiădesf şoar ăactivitateaăînăcadrulăcomunit iiă culturaleăaăpropriuluiăpoporă(eliteleăorganice)ăşiăeliteleăcareăseăîndep rteaz ădeăacestă scopă comunitar,ă baă chiară contest ă comunitateaă tradi iilor,ă pân ă laă dispre uireaă poporuluiăînsuşiăcaăfiin ăetnic ”10_.ă

Înăfiecareăepoc ,ăgenera iileăauămanifestatătendin aădeăraliereălaăoăconcep ie,ă model,ăparadigm ădominant ăsau,ădup ădenumireaăluiăMirceaăVulc nescu,ă„ispit ”.ăă Pentruăpoporulăromân,ăceleămaiăimportanteădintreăacesteaăarăfi:ă„Ispitaăautohton :ă AronăPumnul,ăPârvan,ăBlaga:ăRevoltaăfonduluiănostruănelatin.ăIorga.ăCrainic.ăBottaă (m sur ,ăînc p ânare,ăr bdare).ăIspitaăromân :ăjuridicitate,ăconsecven ,ăcaracter,ă iezuitism:ă Blajulă (Maniu).ă Mun ii.ă Latiniştii.ă Ispitaă bizantin :ă (Iorga,ă Haşdeu,ă Eliade).ă Politic ,ă str lucire,ă fast,ă sfor rie,ă jafuri,ă l rgime,ă toleran .ă Ispitaă slav :ă (Stereă –ă «Via aă Româneasc »).ă Religiozitate,ă l sareă înă voie,ă moliciune,ă exaltare,ă ml diere,ă delicate e.ă Ispitaă francez :ă 48-iştii.ă Exprimare.ă Scoatereă dină sineă caă trecereă deă modă (imita ie).ă Ispitaă german :ă junimiştii,ă Eminescu.ă Metafizic .ă Reîntoarecereaă spreă sineă (aspectă curiosă ală influen eiă germane).ă Nuă dislocare,ă ciă colocare.ă (…)ă Ispitaă balcanic ă (greco-bulgar ):ă formul ă nou ă aă ispiteiă bizantineă trivializate.ăGrupurileă(restul):ăispitaăoriental ă(contempla ie,ăneruşinare,ăpasivitate,ă echilibru,ăscepticism).ăIspitaăoccidental ă(aăoraşului):ăactivitate,ăorganizare,ămistic ă social ă etc.ă Ispitaă norduluiă (aă muntelui).ă Ispitaă Suduluiă (aă şesului,ă aă apei,ă aă câmpuluiăşiăaăDun rii).ăRomâniiăreprezentativi:ăsintetici”11_.ăă

Voin aăsocial ăs-aămodelatăînătimp,ăînăfunc ieădeăacesteămodele.ăInteresantădeă observatăesteăgradulădeăabatereădeălaăstareaăeiănatural ,ăînăcondi iileăparticulareăaleă fiec ruiă modelă deă via .ă Poateă începutulă modernit iiă ară fiă ilustrareaă ceaă maiă semnificativ ,ă caă ispit ă aă voin eiă sociale,ă fiindc ă eaă aă adusă umanit iiă patologiileă celeămaiăgrave,ăîncepândăcuăRevolu iaăFrancez ,ăr sturnândăordineaăcorpuluiăsocială şiădându-iăunăaltăsensăideatic.ăă

Peăoăax ăaătimpuluiăistoric,ăprinăcorelareaăvoin eiăsocialeăcuămodalitateaădeă impunereă aă modeluluiă comunistă ă şiă cuă ceaă deă impunereă aă modeluluiă occidental,ă capitalist,ăavemăurm toareaăfunc ie:ăă

–ăvoin ă socială {for ă veche}ăşiăă – voin ă socială {for ă nouă}.ăă

Observ măc ăambeleămodeleăseăimpunăcuăfor a,ăcuădiferen aăc ă„for aăveche”ă esteă perceput ă caă fiindă negativ ,ă înă timpă ceă „for aă nou ”ă esteă perceput ă caă fiindă pozitiv ,ă deă undeă rezult ă c ă „for aă nou ”ă esteă maiă pu ină vizibil ă şiă lupt ă cuă mijloaceleăseduc ieiăpsihice.ăă

10_ăIbidem.ă

11_{Apudă Nicolaeă Frigioiuă (2001),ă}_{Politologie şi doctrine politice,ă Bucureşti,ă Temaă nr.ă 9.ă}

(7)

Indicatorii „for ei vechi”ă suntă eviden iă prină naturaă rela iiloră sociale:ă s-auă creată reac iiă dincoloădeă cenzur ,ă prinăschimburiă deă c r iă interzise,ă prină ascultareaă postuluiădeăradioăEuropaăLiber ăetc.,ăac iuniăcareăar tauăoăpercep ieănegativ ăfa ădeă sistemulăcomunist.ăPrinăurmare,ăvoin aăsocial ăîşiăcreaseămijloaceădeăsupravie uireă spiritual ,ă „ună boicotă ală istoriei”,ă parafrazându-lă peă L.ă Blaga:ă „popula ia românească arăta o rezervă împinsă până la boicot – e vorba despre un boicot firesc şi nu lucid organizat – fa ă de stăpânirea recunoscută exterior, dar nu lăuntric. Acest boicot al istoriei, foc arzând sub cenuşa marii linişti, era în elepciunea vitală a strămoşilor noştri, darul cu care au fost binecuvânta i deodată cu frunza verde. Procesul de retragere a unei popula ii din istorie într-o via ă de tip organic se numeşte boicot al istoriei, adică instinctul de autoapărare, care este în elepciunea vitală a strămoşilor”12_.ă

Indicatorii „for ei noi”ă suntă maiă pu ină vizibili,ă deoareceă plaseaz ă stilulă deă via ăînăorizontulăstructuralăalăvoin eiăsociale,ăaltminteriăspus,ădetermin ăindividulă s ă considereă modelulă deă via ă caă fiindă propriaă luiă op iune.ă Înă acestă caz,ă putereaă const ănuăînăcoerci ie,ăciăăînăatrac ie.ăăTeoriaăsociologieiănoologiceăaădovedităfaptulă c ăoferteleădeăre eteădeălaăoăideologieăsauăaltaănascăfalseăvaloriăşiăac ioneaz ăpentruă descompunereaăcomunit iiăîntr-oăsum ădeăindiviziăf r ăconştiin ădeăsine.ăCeeaăceă rezult ăesteăoădislocareăaăsociet iiădeăcadreleăeiăsocialeăşiănaturale.ă

Înă func ieă deă cadrulă explicativă ală teorieiă gustieneă aă voin eiă sociale,ă putemă consideraă c ă nucleulă unit iiă socialeă poateă fiă m cinată înă interioră deă oă for ă distructiv ,ălaăcap tulăc reiaăseăafl ăsubstituireaăăordiniiăsocialeăcuăoăalta.ă

ă

VOIN AăSOCIAL ă(DIMITRIEăGUSTI)ă

ă

Înăconcep iaăgustian ,ăvoin aăsocial ăreprezint ăexpresiaăconştiin eiădeăsineăşiă presupuneăcapacitateaăindivizilorădeăa-şiăfixaăscopuriăşiădeăaăac ionaăînăconcordan ă cuăunăanumităsetădeăvalori.ăPentruăoăîn elegereădeplin ăaăceeaăceăînseamn ăvoin ă social ,ă Dimitrieă Gustiă dezvolt ă ideeaă dubleiă determin riă aă voin eiă sociale,ă şiă anume:ă motivareaă afectiv ă şiă ra ional ă aă acesteia.ă Motivareaă afectiv ă seă exprim ă prină treiă afecteă tipice:ă iubireaă deă sine,ă simpatiaă şiă religiozitatea.ă Iubireaă deă sine,ă afectă înso itoră ală conştiin eiă deă sine,ă seă proiecteaz ă înă afar ă subă formaă simpatiei,ă devenindăunăfactorădeăcrea ieăsocial ăînăcomunitate;ăprinăsimpatie,ăomulăsurprindeă identitateaăsaăcuăal iăoameniăşiăastfelăiaănaştereăconştiin aădeăgrup.ăIubireaădeăsineăşiă simpatiaă seă g sescă unite,ă printr-oă sintez ă creatoare,ă într-ună afectă superior:ă fricaă respectuoas ă sauă venera iaă fa ă deă necunoscut,ă careă implic ă subordonareaă conştient ăaăpropriuluiăeuăfa ădeăputerileănaturiiăşiăsociet ii,ărecunoscuteăcaămaiă înalte.ă Motivareaă ra ional ă aă voin eiă socialeă esteă oă succesiuneă progresiv ă deă

12_{ăLucianăBlagaă(1969),ă}_{Trilogia culturii. Orizont şi stil,ăBucureşti,ăEdituraăpentruăLiteratur ă}

(8)

reprezent riăaleăscopuluiăşiămijloacelorăpentruăatingereaălui:ă mobilurileăperceperiiă (careă apar ină voin eiă neevoluate,ă instinctiveă –ă individul,ă neavândă reprezentareaă scopului,ă recurgeă laă mijloaceleă ce-iă stauă laă îndemân );ă mobilurileă intelectuluiă (inteligentă seă dovedeşteă omulă careă caut ă cuă perspicacitateă mijloaceleă adecvateă elului,ă specific ă acesteiă motiv riă fiindă alegereaă mijloacelor);ă mobilurileă ra iuniiă (ra ionalăesteăcelăcareăst pâneşteăatâtăscopurile,ăcâtăşiămijloacele,ăspecific ăfiindăaiciă alegereaă scopurilor).ă Înă func ieă deă reprezentareaă scopuluiă şiă aă mijloacelor,ă seă deosebescătreiătrepteădeăevolu ieăaăvoin eiăsociale:ăvoin aăscurt ăsauăembrionar ăaă omuluiă supusă impulsurilor,ă voin aă slabă dezvoltat ă (aă celoră careă ştiuă alegeă mijloacele)ăşiăvoin aălung ă(aăcelorăcareăst pânescăperspectivaăscopurilor).ăVoin aă social ă constituieăcausa causansă aă vie iiă sociale,ă dară îiă lipseşteă materialulă asupraă c ruiaăseăexercit ăimboldulădeăsocializareăaăvoin ei13_.ă

Voin aă social ă esteă constituit ă dină unitateaă mediuluiă sauă aă cadreloră vie iiă sociale,ăcareădefinescăvirtualit ile,ăputin eleădeădevenireăaleăvie iiăsociet ii,ăcuăalteă cuvinte,ă mediul:ă naturaă sauă cadrulă cosmică şiă via aă sauă cadrulă biologică formeaz ă cadreleănaturale,ăasociale;ătimpulăsauăcadrulăistoricăşiăconştiin aăsauăcadrulăpsihică formeaz ăcadreleăimanenteăsociale.ăCadreleăprovoac ărea iiăaleăvoin ei,ăindicândăoă posibilitate,ădarănuăoănecesitate.ăMecanismulăvie iiăsocialeăesteădoarădeclanşatădeă cadre,ă înă timpă ceă reac iuneaă seă s vârşeşteă dup ă oă structur ă proprieă voin ei.ă Subă presiuneaăcadrelor,ăvoin aăseăactualizeaz ăînăpatruătipuriădeămanifest ri:ăeconomice,ă spirituale,ă etno-juridiceă şiă politico-administrative.ă Manifest rileă economiceă şiă spiritualeăsuntăconstitutiveăvie iiăsociale,ăînătimpăceămanifest rileăetico-juridiceăşiă politico-adminsitrativeă suntă regulativeă sauă func ionale.ă Categoriileă constitutiveă spiritualeăsuntăvalori-scopuri,ăadic ăînăsineăşiăpentruăsine,ăînăvremeăceăcategoriileă regulativeăsuntăvalori-mijloace14_.ă

Altminteriăspus,ăprinăintermediulăcadrelor,ăneăproiect măviitorulăînăprezent,ă cuăajutorulătrecutului.ă

ă

DECONSTRUC IAăCADRELORăSOCIALEă

ă

DimitrieăGustiădefineşteăcomunitateaăcaăfiind,ă„totalitatea autonomă a indivizilor ce trăiesc laolaltă şi depun ca manifestări de voin ă o activitate economică şi una spirituală, reglementate etico-juridic şi organizate politic-administrativ, condi ionate de cadrul cosmic, cadrul biologic, cadrul psihic şi cadrul istoric”15_.ăă

Motorulăprincipalăalăsociet iiăesteădeciăvoin aăsocial ăşiăasupraăeiăseăpoateă interveniădeăc treămarileăideologii,ăcareăvorăs ăscoat ăindividulăînăafaraăcomunit ii,ă înăafaraăleg turilorăsaleădeăasociereăuman ,ăpentruăaăproiectaăălumeaăînăscopuriăproprii.ă

13_{ăMariaăLarionescuă(2007),ăIstoria sociologiei româneşti.ăă} 14_ăIbidem.ă

(9)

Deăaceea,ăputemăspune,ăîmpreun ăcuăteoriaăsociologieiănoologice,ăc ă„parteaă meaă deă realitateă esteă aşaă cumă suntă tr irileă meleă şiă câtă suntă ele,ă nimică maiă mult,ă nimicămaiăpu in.ăDac ătr irileămeleăsuntăluminoase,ărealitateaălumiiămeleăvaăfiăşiăeaă luminoas ”16_.ă

Aceastaăînseamn ăc ăinterven ileălaănivelulăvoin eiăsociale,ăalăvie iiăinterioare,ă potădeterminaăschimbareaărealit iiăsociale.ă

Deăasemenea,ăRobertăA.ăNisbetădefineşteăcomunitateaăcaăreprezentândă„toate formele de rela ionare care sunt caracterizate de un înalt grad de intimitate personală, profunzime emo ională, angajare morală, coeziune socială şi continuitate în timp. Comunitatea este fondată pe omul conceput în integritatea şi integralitatea sa, mai degrabă decât în raport cu unul sau altul dintre rolurile sale, luate separat, pe care el le poate de ine într-o ordine socială dată”17_.ă

Comuniuneaă esteă cadrulă socială deă referin ă ală voin eiă socialeă şiă seă puneă problemaăsecurit iiăei,ăceeaăceăînseamn ăc ăareănevoieăs ăfieăprotejat .ăAşaăcumăoă arat ă exempleleă unoră manifest riă deă agresareă aă cadruluiă istorică ală societ iiă româneşti:ă „Teoriaă despreă zisaă mitomanieă şiă mitificareă aă originiloră (aă aşa-numiteiă absen eă aă nucleuluiă deă adev ră ală istoriografieiă româneştiă referitoareă laă originileă românilor).ă Exponen iiă curentuluiă demitizant,ă antieroică etc.,ă careă ceră demitizareaă istorieiă etc.ă Miori aă înf işat ă caă ună ecrană ală rat riiă şiă ună cadruă cumulativă ală defec iuniiă identitare,ă scrierileă contraă eiă fiindă cadrulă unoră pulsiuniă polimorf-perverse,ăagresiveăcontraăsimbolurilorăetnoistorice.ăElabora iileăpatoliriceă cuă accenteă antiromâneştiă (exprim riă profanatoriiă laă adresaă unoră simboluri,ă infestareaă cuvântului,ă maculareaă etnonimuluiă etc.).ă Cunoscu iă reprezentan iă aiă curentuluiă demitizant,ă coborândă contestareaă autenticit iiă etnoistorieiă româneştiă (deciă şiă aă originalit ii)ă înă manualulă alternativă deă istorie,ă relegând-oă «mituriloră istoriografice»,ăadic ăunorănara iuniăfantasmagorice.ăRevisteăprinăcareăseăpropag ă teoriaă celoră patruă rat riă istorice,ă caă tr s turiă definitoriiă pentruă condi iaă şiă situa iaă etnieiă româniloră transilv neniă înă Europaă Central ”.ă Dac ,ă laă ilustrareaă acestuiă curent,ă s-ară puteaă ad ugaă marileă dic ionare,ă atlase,ă enciclopedii,ă editateă înă mariă metropoleă aleă lumii,ă înă careă reapară accenteleă diminu riiă şiă aleă falsific riiă etnoistorieiăromânilor,ăamăaveaătabloulăîntregităalăacestorămanifest riădeămareăscar ,ă meniteăaăprovocaădemobilizareaăetnoistoric ăaăromânilor18_.ă

Înă acestă contextă ală problematicii,ă cadreleă vie iiă socialeă ară deveniă cadreleă „for ei noi”,ămaiăprecis,ăoădeconstruc ieăşiăoăreconstuc ieăaălor.ăProblemaăcareăseă puneă esteă înă ceă m sur ă mijloaceleă deă ap rareă aleă comunit iloră umaneă ară deveniă instumenteleă„for ei noi”ădeăamenin are.ă

16_{ăIlieăB descuă(2007),ăop. cit., p.ă125.ă}

17_{ăApudă Ilieă B descuă (1994),ă}_{Istoria sociologiei. Perioada marilor sisteme,ă Gala i,ă Edituraă}

Porto-Franco,ăp.ă58.ă

18_{ăIlieăB descu,ăIoanăMih ilescu,ăIonelăNicuăSavaă(2003),ăGeopolitică, Integrare, Globalizare,ă}

(10)

Alminteriă spus,ă cadreleă socialeă suntă adev rateă cet iă deă înt rireă aă sufletuluiă colectivăşiătocmaiăacesteaăsuntă„asediate”ădeăc treăinvadatoriăşiăcuceritori19_.ăă

Începutulă deconstruc ieiă cadreloră socialeă poateă fiă localizată înă secolulă XII,ă cândăseădesparteăautoritateaăsocial ,ăputereaătemporal ,ădeăautoritateaăbisericii,ădeă putereaă spiritual .ă Acumă societateaă seă desparteă deă Biseric ,ă ceeaă ceă înseamn ă separareaă spirituluiă istorică deă spiritulă religios-transcedental.ă Înă mediulă acesteiă rupturiă şiă dină substan aă ei,ă seă prefigureaz ă ideeaă omuluiă politic,ă adic ă aă aceleiă sinteze,ă individualizat ă sauă nu,ă aă voin eloră individuale,ă într-oă „voin ă general ”,ă careă esteă masaă politic .ă Omulă politică iaă loculă omuluiă religios.ă Acumă apareă societateaă politic ă şiă totă acumă distinc iaă întreă individualitateaă psihologic ă şiă personalitateaăpolitic 20_.ă

Dup ăE.ăSperan ia,ădou ăliniiădeăsepara ieăseăinaugureaz ăînăacestămoment:ă

a.ăîntreămasaăpolitic ăşiăcolectivitateaăreligioas ă(înăunaăşiăaceeaşiăpopula ie);ă

b.ăîntreăomulăpoliticăşiăindividualitateaăpsihologic ă(înăunaăşiăaceeaşiăpersoan )21_.ă

ă

Prinăurmare,ăepocaămodern ăesteămarcat ădeăaceast ădubl ăruptur ,ărealmenteă decisiv ăpentruăîntreagaăevolu ieăeuropean .ă

Cuăaceast ăconcep ieăvorălucraăThomasăHobbes,ăJohnăLocke,ăDavidăHume,ă F.M.ăVoltaire,ăD.ăDiderot,ăMontesquieu.ăTeoreticieniiăiluminiştiăîmp rt şeauăviziuneaă laic ăşiămaterialist ăaăluiăHobbesăasupraăstatuluiăşiăsus ineauăprincipiulăra iunii.ă

Aceast ăruptur ăaăatinsăpunctulăculminantăînăsecolulăXVIII,ădup ăcumăafirm ă Nisbet,ă „întreagaă teorieă secular ă aă dreptuluiă naturală deă laă 1ă500ă laă 1ă800ă aă fostă angajat ,ă aproapeă f r ă excep ie,ă înă elaborareaă uneiă teoriiă aă societ ii,ă bazat ă peă imagineaă uneiă societ iă ra ionale.ă Dar,ă înă spateleă imaginiiă ra ionalisteă aă societ iiă dinăaceast ăperioad ,ăs-aăaflatămereuăimagineaăprimordial ăaăindivizilorănaturalmenteă liberi,ăcareăs-auălegatăîntreăeiăînămodăra ional,ăîntr-oăform ădeăasociereăspecific ăşiă luminat .ă Întâiă aă fostă omul;ă rela iile,ă înă ală doileaă rând.ă Institu iileă erauă simpleă proiec iiăaleă unorăsentimenteăautomate,ăînn scute.ăVoin a,ăacordulăşiăcontractulă–ă aceştiaăerauătermeniiăcheieăînăconcep iaădespreăsocietateăaădreptuluiănatural”22_.ă

Unăcorolarăalăpozi ieiăra ionalisteăesteă„dispre ulăistoriei”ăşiădispre ulăfa ădeă institu iileăvechiiăordiniăfeudaleă–ăbiseric ,ămonarhie,ăbresle,ăfamilieătradi ional ă–,ă precumăşiăfa ădeărela iileădeăunitate,ăcoeziune,ăierarhie,ăapartenen ,ăritual,ădatorie,ă angajareă moral ,ă continuitate,ă careă leă caracterizeaz 23_{.ă Viziuneaă ra ionalist ă seă}

întemeiaz ă peă dreptulă natural,ă conformă c ruiaă „societateaă esteă conceput ă caă oă es tur ăspecific ădeărela iiăvoluntare,ăînăcareăoameniiăintr ăînămodăliberăşiăînăchipă

19_{ăIlieă B descuă (2007),ă}_{Sociologie noologică. Ordinea spirituală a societă ii,ă Bucureşti,ăă}

EdituraăMicaăValahie,ăp.ă189.ă

20_{ăIlieă B descuă (1994),ă}_{Istoria sociologiei. Perioada marilor sisteme,ă Gala i,ă Edituraă}

Porto-Franco,ăp.ă51.ă

21_{ăApudăIlieăB descu, op. cit.ă} 22_{ăApud ibidem,ăp.ă52.ă}

23_{ăMariaăLarionescuă(2007),ăIstoria sociologiei româneşti.ăSuportădeăcurs,ăFacultateaădeăSociologieă}

(11)

ra ional24_{.ăExpresiaăconcep ieiăra ionalisteăseăobserv ăşiăînăcelebraăDéclarationădesă}

Droitsă deă l’Hommeă etă duă Citoyenăaă Revolu ieiă Franceze,ă undeă seă stipuleaz ă c ă „oameniiăsuntăegaliădeălaănatur ”.ă„Egalitatea”,ăspuneăgânditorulăPetreă u ea,ă„eăcelă maiă mareă duşmană ală libert ii.ă Oameniiă suntă inegaliă deă laă natur .ă Principiulă egalit iiăfunc ioneaz ăînămodărealănumaiăînăreligie,ăfiindc ănumaiăreligiaăcreştin ă consider ă oameniiă egaliă înă fa aă luiă Dumnezeu”25_{.ă Deă pild ,ă „premisaă major ă aă}

comunismuluiăesteăegalitateaăreal ,ăabsolut ăaăoamenilor.ăÎnăniciunulădinăregnurileă cunoscute”,ă afirm ă Petreă u ea,ă „nuă exist ă egalitateă –ă niciă înă regnulă mineral,ă c ă aurulănuăeăegalăcuăc rbunele,ăniciăînăregnulăvegetal,ăc ăplanteleănuăsuntăegale,ăniciă înăregnulăanimal,ăc ăpisicaănuăeăegal ăcuăleul,ăcelăpu inăcaăfor .ăEgalitateaăreal ăaă oamenilorăesteăoăutopie”,ăafirm ăPetreă u ea26_.ă

Culturaăra ionalist ădeconstruieşteăvecheaăordineăaăcadreleăsociale,ăbazat ăpeă comunitateaăreligioas ,ăşiăreconstruieşteăoănou ăordine,ăîntemeiat ăpeăsocietateaăpolitic .ă

Odat ăcuăRevolu iaăFrancez ,ăapareăînăEuropaăpseudocomunitatea,ăcomunitateaă celorădeăaceeaşiăideologie,ăcareăeste,ădeăfapt,ăoăcomunitateăfals .ăAceasta,ăprimaăînă lume,ăîşiăpropuneăs ătransformeăomul,ănumaiăc ăpretindeăs ărealizezeăacestălucruă f r ăDumnezeu.ăVizeaz ătoat ăspecia,ăomulăînsuşi,ăpeăcareăîlăvreaăeliberatădeăoriceă ierarhie,ă deă oriceă privilegii,ă deă caste,ă deă clase,ă deă familie,ă deă Biseric ,ă deă Dumnezeu,ăinvocândă„ra iuneaăuman ”,ăpeăcareăoăproclam ănouaădivinitate27_.ăă

Înătimpulăcruciadeiămoderne,ăesteădeăp rereăFerdinandăTonnies,ăcomunitateaă aăfostătrimis ăînăexil,ăacuzat ădeăîngustimeaăorizontuluiăşiădeăhr nireaăsupersti iei.ă Comunitateaă vecheă seă deosebeşteă deă societateaă modern ,ă careă seă ridic ,ă şiă înă numeleă c reiaă aă fostă lansat ă cruciada,ă printr-oă în elegereă împ rt şit ă deă to iă membrii.ă În elegereaă deă tipă comunitar,ă literal ă (zuhanden,ă cumă ară spuneă Martină Heidegger)ănuătrebuieăs ăfieăc utat ,ănuătrebuieăs ăfieăconstruit ;ănuătrebuieăluptată pentruăea,ăpentruăc ăaceaăîn elegereăesteă„acolo”,ăgataăf cut ăşiăgataădeăfolosit,ăînă aşaă felă încâtă neă în elegemă uniiă peă al iiă „f r ă cuvinte”ă şiă nuă trebuieă s ă întreb mă niciodat ,ă tem tori,ă „ceă vreiă s ă spui”?ă Tipulă deă în elegereă peă careă seă bazeaz ă comunitateaă precedeă toateă în elegerileă şiă neîn elegerile.ă Oă astfelă deă în elegereă nuă esteă cap tul,ă ciă punctulă deă plecareă pentruă aă fiă împreun .ă Esteă ună „sentimentă reciproc,ă careă apropie”,ă „voin aă real ă şiă potrivit ă aă celoră aduşiă împreun ”ă şi,ă mul umit ăuneiăastfelădeăîn elegeri,ăînăcomunitate,ăoameniiă „r mânăesen ialmenteă uni i,ăînăciudaătuturorăfactorilorăseparatori”28_.ăă

Caăatare,ăr zboiulăcontraăamintiriiăcomunit iiăesteăoăîncercareădeăaăconstruiă alteă poten ialit iă aleă voin eiă sociale,ă c ciă amintireaă „ară men ineă virtuală leg turaă

24_{ăIlieăB descu,ăIstoria sociologiei...,ăp.ă53.ă}

25_{ăPetreă u eaă(2008),ă322 de vorbe memorabile ale lui Petre u ea,ăBucureşti,ăEdituraăHumanitas,ă}

p.ă45.ă

26_{ăIbidem,ăp.ă32.ă}

27_{ă Ilieă B descuă (2007),ă}_{Sociologie noologică. Ordinea spirituală a societă ii,ă Bucureşti,ă Edituraă}

MicaăValahie,ăp.ă314.ă

28_{ăZygmuntăBaumană(2001),ăComunitatea. Căutarea siguran ei într-o lume nesigură,ăEdituraă}

(12)

uneiăleg turiărupte”29_{.ăArăaveaălocădezbr careaădeăhaineleăcomunit iiăşiăîmbr careaă}

unorăhaineănoi,ăcroiteăartificialădeăputereaăra iunii.ăS-aădorităsmulgereaăindividuluiă dinăr d cinileăcomunit iiăşiăgolireaăluiădeăbog iaăcadrelorăistoriceă–ăoătabula rasaă („tabl ănescris ”,ăînăsensulăc ănuăposed ănicioăcunoştin ),ăcuătermenulăluiăJ.ăLocke.ă J.J.ăRousseauăcereaăcaăăoameniiăs ăfieăemancipa iădeă„prejudec ileăp rin iloră lor”.ă Pentruă caă oameniiă „s ă fieă liberiă şiă în elep i”,ă eiă ară fiă trebuită s ă fieă elibera iă deopotriv ă deă vechileă amintiriă (old memories)ă şiă deă „prejudec ileă între inuteă deă asocierileăşiăsimbolurileătradi ionale”30_.ă

Alădoileaămomentăistoricăalădeconstruc ieiăcadrelorăsocialeăîlăîntâlnimăînăsecolulă XIX,ăcelăalăculturiiăromantice,ăcaăreac ieălaăcurentulăra ionalismuluiăindividualist.ă

Origineaă cuvântuluiă „romantic”ă deriv ă dină denumireaă uneiă formeă literareă medievale,ăpoemulăepico-eroicăalăsecoluluiăXII31_{.ăRomantismulăproduceăoăcultur ă}

alternativ ăceleiăra ionaliste,ăbazat ăpeăvechileătradi iiămedievale.ăă

Adeptăalătradi iei,ăgînditorulăenglezăEdmundăBurkeăînăReflec ii pe marginea Revolu iei din Fran aă (1790),ă explicaă absurditateaă ideiiă deă aă distrugeă oă vecheă ordineăsocial ,ăspreăaăoăînlocuiăcuăoăinven ieăcontemporan .ă

Înă Fran a,ă Louisă deă Bonaldă cereaă „restabilireaă securit iiă comunitareă aă bisericii,ă familieiă şiă aă altoră formeă aleă solidarit iiă prerevolu ionare,ă incluzândă corpora iileăşiăcomunele.ăContrastulăîntreăsecuritateaăpatriarhal ăaăacestorăcorpuriăşiă insecuritateaănoiiăordiniăesteăoătem ărecurent ălaăBonald”32_.ă

Emergen aă gândiriiă romanticeă seă reflecta,ă înă literatură:ă prină scrierileă luiă Goetheă –ă Suferin ele tânărului Wertheră (1774)ă şiă Faust,ă prină poemeleă luiă Coleridge,ăprinăromanulăluiăMaryăShelley,ăFrankensteină(1818),ăşiăcelăalăluiăMihailă Lermontov,ăDemonulă(1841);ăînămuzică:ăprinălucr rileăluiăFranzăSchubertă(1797– 1828),ă Robertă Schumannă (1810–1856),ă Frederică Chopină (1810–1849);ă înăarta plastică:ă prină picturileă luiă Théodoreă Géricault,ăSolda i răni i în car,ă sauă aleă luiă EugèneăDelacroixă(1798–1836),ăprecumăIntrarea crucia ilor în Constantinopole;ăînă filosofie,ă prină opereleă unoră gânditoriă caă Hegel,ă Bergson.ă Înă filosofiaă dreptului,ă Hegelă respingeă individualismulă drepturiloră naturaleă şiă egalitarismulă Revolu ieiă Franceze.ăPentruăHegel,ă„societateaăareăunămodelăconcentric”,ăcompusădină„cercuriă deă asociere,ă intersectate,ă precum:ă familia,ă profesiunea,ă comunitateaă local ,ă clasaă social ăşiăbiserica”.ăAcesteaăauă„autonomieăînălimiteleăsemnifica ieiălorăfunc ionale.ă Eleă suntă surseleă deă înt rireă aă individualit ii.ă Încununareaă tuturoră esteă statul,ă înf işatăcaăoăcomunitate”33_.ă

29_{ăIlieăB descuă(2007), op. cit.,ăp.ă121.ă}

30_{ăApudăIlieăB descuă(1994),ăIstoria sociologiei. Perioada marilor sisteme,ăp.ă54.ă} 31_{ăJohnăR.ăBarberă(1993),ăIstoria Europei Moderne,ăBucureşti,ăEdituraăLider,ăp.ă168.ă} 32_{ăIlieăB descuă(1994),ăop. cit.,ăp.ă56.ă}

(13)

Înăistoria socială şi a institu iilor,ăinteresulăpentruăcomunit ileăşiăinstitu iileă medievaleă vaă generaă ună adev rată curentă european,ă înă careă seă încadreaz ă personalit iăprecumăSavigny,ăMaitland,ăFustelădeăCoulange,ăvonăGierkeăş.a.ă

Înăsociologie,ăA.ăComteăafirm ,ăînăleg tur ăcuăvecheaăcomunitateătradi ional ,ă c ă Revolu iaă aă adusă dezorganizareaă social ,ă prezidat ă deă „tiraniaă politic ”.ă IluminismulăşiăRevolu iaănuăauăadusăformeănoi,ăciădoarăle-auădistrusăpeăceleăvechi.ă Comteă vaă dezvoltaă prespectivaă conformă c reiaă „drepturileă democraticeă şiă individualiste”ăauăoănatur ă„metafizic ”34_.ă

Înă concep iaă ă luiă F.ă Tonnies,ă comunitateaă şiă societateaă suntă poliiă unuiă continuumă ă deă varia ie,ă c ruiaă iă seă atribuieă ună sensă şiă oă direc ieă istoric ,ă adic ă oă mişcareăaăsociet iiăumaneădeălaăcomunitateăspreăsocietate.ăTipologiaăbipolar ăaăluiă Tonniesă aă devenită bazaă tuturoră încerc riloră deă explicareă aă „tranzi ieiă istoriceă aă societ iiăsecoluluiăXIX,ădeălaăcaracterulăs uăprecump nitorăcomunalăşiămedievalălaă formaăsaămodern ăindustrializat ăşiăpolitizat ”,ăconsider ăNisbet.ă

Tonniesăremarc ăfaptulăc ăseparareaă„comunit ii”ădeă„societate”ăprovoac ăoă transformareăaănaturiiăvoin ei,ăcare,ădinăorganic ,ăseăpreschimb ,ătreptat,ăînăvoin ă reflectat .ăă

Principaleleăcaracteristiciăaleăvoin eiăorganiceăşiăaleăvoin eiăreflectateăsunt35_:ă

ă

Voin aăorganic ă Voin aăreflectat ă

Esteă echivalentulă psihologică ală corpuluiă umană sauă principiulă unit iiă vie ii.ă Aceast ă realitateă includeă şiă gândirea.ă

Esteăunăprodusăalăgândiriiăînseşi,ăc reiaănu-iărevineăoărealitateă proprieădecâtăînăraportăcuăcauzaăsaă–ă„subiectulăgânditor”.ă ă

Suportulăvoin eiăorganiceăesteăîns şiănaturaăuman .ă Suportulăvoin eiăreflectateăesteănumaiăacelămodelădeăaăfiăumană propriuăomuluiăcaă„subiectăgânditor”.ă

Esteănatural .ă Îşiăcompuneăunămediuăartificialădeăexisten .ă Trebuieăexplicat ăprinătrecut,ăpeăcareăseăreazem ,ăeaă

îns şiăexplicândădevenirea.ă

Înăraportăcuăviitorul,ăesteăunăgermene.ă

Nuăpoateăfiăîn eleas ădecâtăînăşiăprinăviitor,ălaăcareăseăraporteaz ă caălaăpropriaăeiărealitate,ăpurtat ăspreăîndeplinire.ă

Înăraportăcuăviitorul,ăesteăoăimagine.ă

Esteăgenerativ ăşiăimanent ămişc riiăşiădeciăactivit ii.ă Preced ăactivitateaăînăraportăcuăcareăseăexercit ădinăexterior,ăeaă îns şiăavândăoăexisten ăconceptual .ă

Antreneaz ăoădezvoltareăgenerativ ăaăceeaăceăseăafl ,ă

integral,ăînăgermene.ă Impuneădinăexteriorălucrulădeăatins,ăsus inându-iărealizarea.ă Formeleăpsihologice:ăpl cerea,ăobişnuin aăşiămemoria.ă Formeăpsihologice:ăreflec ia,ădecizia,ăconceptul.ă

Formeădeămanifestare:ăpasiunea,ăcurajul,ăgeniul.ă Formeădeămanifestare:ăcalculăşiăsistemeădeăcunoaştere.ă

ă

Formaă deă existen ă reflectat ă esteă expresiaă uneiă utilit iă generaleă dină afaraă comunit ii,ădinăcareăapareăvoin aăreflectat .ăAstfel,ădup ăTonnies,ăsocietateaăeste:ă „un grup de oameni, care, trăind şi păstrându-se, ca şi în comunitate, într-o manieră pacifistă unii fa ă de al ii, nu sunt uni i organic, ci sunt organic separa i; în vreme ce în comunitate ei rămân uni i, în ciuda oricărei forme de separare, în societate ei sunt separa i, în ciuda oricărei legături”36_.ă

(14)

Prină urmare,ă formeleă comunitareă suntă singureleă cadreă careă potă conservaă memoria,ătradi ia,ăformeleăsociet iiăfiindăindiferenteălaăacesteăaspecte.ăCon inutulă voin eiăreflectateăesteăschimbul.ăOmulăcareăfaceăopera iileădeă schimbănuămaiăesteă omulăcomunitar,ăciădejaăunătiparăantropologicădistinct,ăomulăsocietal,ăalăschimbuluiă „capitalist”.ă Societateaă generalizeaz ă şiă obiectiveaz ă regimulă schimbuluiă într-ună aparatădeăforme,ăinstitu ii,ăreguli,ănorme,ăorient ri,ămentalit iăetc.,ăalăc rorănucleuă esteă compusă dină tripletulă contract-credit-bani,ă astfelă constituindu-seă oă nou ă civiliza ie,ăaflat ălaăpolulăopusăcomunit ii.ă

Paradoxulăsociet ii,ăconsider ăTonnies,ăconst ăînăăfaptulăc ă„societateaăesteăoă form ă deă asociereă uman ă aiă c reiă membriă seă afl ă înă afaraă societ ii”37_{,ă ceeaă ceă}

înseamn ăc ăaceastaăseărealizeaz ăpeăm sur ăceăindiviziiăseăsepar ,ăastfelăîncâtăeaă apareăcaăoăentitateăcareăsepar ,ănuăprecumăunaăcareăunific .ă

Plecândă deă laă explica iaă teoretic ă aă luiă Tonnies,ă putemă apreciaă c ă individulă voin eiăreflectateănuălucreaz ăînăfolosulăcomunit ii,ăaşaăcumăspuneăDimitrieăGustiă c ă ă procedeaz ă individulă comunit ii,ă ciă elă lucreaz ă pentruă propriulă interesă şiă înă defavoareaă celorlal i.ă Deă asemenea,ă dac ă individulă nuă poateă tr iă înă afaraă uneiă asocieriă umaneă deă tipulă comunit ii,ă înseamn ă c ,ă dup ă teoriaă luiă Tonnies,ă elă tr ieşteăsingur,ăprintr-oăconcep ieăeronat ,ăplasându-seăîntr-oăsingur tateădezolant .ăă Dac ă voin aă social ă esteă expresiaă conştiin eiă deă sineă aă individului,ă cuă câtă aceastaă esteă maiă sc zut ,ă cuă atâtă elă seă înstr ineaz ă maiă multă deă comunitateă şiă deă Dumnezeu.ăDeăaiciăderiv ăceleămaiăgraveăpatologii,ădeălaădeprimareălaălipsaăunuiă sensă ală vie iiă etc.,ă c ciă cadreleă comunit iiă îiă conferauă punctulă deă referin ,ă siguran ă şiă stabilitate.ă Odat ă cuă plasareaă individuluiă într-ună orizontă ală spa iuluiă proprieiăindividualit iă–ăatâtăesteăcadrulăluiădeădesf şurareă–,ăelăr mâneăsingur,ăînă agonie.ăDespreăacestăfenomenăesteăvorbaăatunciăcândăpunemăîmpreun ăceleădou ă concepte,ăaparentădiferite,ădeăsecuritateăsocietal ăşiădeăvoin ăsocial .ăă

DeşiăTonniesăavertizeaz ăc ăvoin aănuătrebuieăcalificat ădreptăbun ăsauărea,ăciă considerat ăneutr ,ăîncerc m,ăînăcadrulădeăanaliz ăpropusă(careăesteăcelăalăsecurit iiă societaleăalăvoin eiăsociale),ăs ăpunemăsubăsemnulăsecurit iiăsitua iileăcareăprezint ă aspecteă anarhice.ă Or,ăvoin aă reflectat ă creeaz ă ună dezechilibru,ăoădezordine.ă Aşadar,ă teoriaă securit iiă societaleă particip ă laă explicareaă acestuiă fenomenă într-ună modă optim,ăavertizândăasupraăvulnerabilit iiăculturilorălocaleăsl bite,ăînăfa aăamenin rilor.ă

Dup ăcumăamămen ionatălaăînceputulălucr rii,ăunărolăimportant,ăînăap rareaă voin eiăsocialeăşiăaăcadrelorăsale,ăîlăauăindividul,ăgrupurileă şiăgenera iile.ăAcesteaă potăconstituiăelementeleădeărezisten ăîmpotrivaăoric rorăîncerc riădeăschimbareăaă propriilorăstiluriădeăvia ,ărespectivăaăăconştiin eiădeăsine.ăă

(15)

BIBLIOGRAFIEă

ă

1.ăC LINESCU,ăGEORGEă(2002),ăCultură şi na iune, Bucureşti,ăEdituraăAlbatros.ă

2.ăCOTOI,ă C LINă (2006),ăPrimordialism cultural şi geopolitică românească,ă Bucureşti,ă Edituraă MicaăValahie;ă

3.ăCRAINIC,ăNICHIFORă(1997),ăOrtodoxie şi etnocra ie,ăBucureşti,ăEdituraăAlbatros.ă

4.ăCRAINIC,ăNICHIFORă(1991),ăZile albe, zile negre. Memorii,ăBucureşti,ăCasaăEditorial ăGândirea.ă 5.ăDUNGACIU,ăDANă(2002),ăNa iunea şi provocările (post)modernită ii. Istorie şi concepte,ăBucureşti,ă

EdituraăAlbatros.ă

6.ăELIADE,ăMIRCEAă(1990),ăProfetism românesc,ăBucureşti,ăEdituraăRozaăVînturilor.ă

7.ăEMINESCU,ăMIHAI,ăDezlegarea chestiunii Orientului,ăînăOpere X,ăBucureşti,ăEdituraăăPublicistica.ăă 8.ăEMINESCU,ăMIHAI,ăVoim să ne spunem părerea,ăînăOpere X.ăBucureşti,ăEdituraăPublicistica.ă 9.ăEMINESCU,ăMIHAI,ăSe vorbeşte în consiliu...,ăînăOpere X,ăBucureşti,ăEdituraăPublicistica.ă 10.ăGUZZINI,ăSTEFANOă(2000),ăRealismul şi rela iile interna ionale,ăBucureşti,ăEdituraăInstitutulă

European.ă

11.ăM RGINEAN,ăIONă(2004),ăProiectarea cercetării sociologice,ăIaşi,ăEdituraăPolirom.ă 12.ăPURIC,ăDANă(2009),ăDespre omul frumos,ăBucureşti.ă

13.ăST NILOAE,ăDUMITRUă(1992),ăOrtodoxism şi românism,ăSibiu,ăEdituraăConsiliuluiăArhiepiscopesc.ă 14.ăŞERBAN,ăADELAă(2008),ăSecuritatea societală – fundamente teoretice,ăBucureşti,ăEdituraăValahia.ă 15.ăVULC NESCU,ăMIRCEAă(2004),ăTânăra genera ie,ăBucureşti,ăEdituraăCompania.ă