• Nenhum resultado encontrado

Eco-Anthropic Compatibility - a Multidisciplinary Model in Urban Ecology

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2017

Share "Eco-Anthropic Compatibility - a Multidisciplinary Model in Urban Ecology"

Copied!
11
0
0

Texto

(1)

„RevistaăRomân ădeăSociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXI,ănr.ă5–6,ăp.ă384–394,ăBucureşti,ă2010

ă

COMPATIBILITATEAăECOANTROPIC ă–ăUNăMODELă

MULTIDISCIPLINARăÎNăECOLOGIAăURBAN ă

MARIANOăL.ăBIANCA∗ă

ABSTRACTă

ECO-ANTHROPICăCOMPATIBILITYă–ăAăMULTIDISCIPLINARYă MODELăINăURBANăECOLOGYă

InăthisăpaperăIăproposeăaămultidisciplinaryămodelăofăurbanădevelopmentăwhichă goesăbeyondătheănotionăofăecologicalăsustainability,ăbyăbuildingăonătheăconceptăofă eco-anthropicăcompatibility.ăă

FirstăofăallăIăwillăsketchătheăhistoricalădevelopmentăofăhumanăaggregationsăandă Iăwillăunderlineătheădifferenceăbetweenăancientăandămodernăaggregations.ăOnătheăbasisă ofă thisă analysis,ă Iă willă takeă intoă considerationă theă notionă ofă sustainabilityă andă itsă possibleă applicationă toă presentă conurbations.ă Iă willă underlineă severală limitsă ofă theă notionă ofă sustainableă developmentă andă Iă willă proposeă aă multidisciplinaryă modelă groundedă onă aăbroaderăandă newă notion:ă theăeco-anthropică compatibility.ă Usingă thisă notion,ăwhichăincludesătheăideaăofăsustainability,ăităisăpossibleătoăhandle,ăwithinătheă model,ătheăhumanăfactorsăandăhumanălivingăconditionsăinsideăanăurbanăaggregation.ă Finally,ăIăwillăstateăthatătheăactualăurbanămodelăisădecayingăandătherefore,ăsoonerăoră later,ăweăwillăhaveătoăfaceătheăendăofăurbanăcivilization;ăforăthisăreasonăweăcanăstartă imaginingănewăfutureăwaysăforăhumanăaggregationsăonătheăplanetăbasedăonătheănotionă ofăeco-anthropicăcompatibility.ăăăă

ă

Keywords:ăhumanăaggregations,ăurbanăcommunities,ăurbanăecology,ăsustainability,ă eco-anthropicăcompatibility.ăă

1.ăNAŞTEREAăŞIăDEZVOLTAREAăAGLOMER RILORăURBANEă

Pentruăaăabordaăaceast ătem ,ăformul măoăprim ăîntrebareăfundamental :ăcareă auăfostăcauzeleănaşteriiăoraşuluiăsau,ămaiăbineăspus,ăaleăaglomer rilorăurbane?ăÎnă modăspecial,ădeăceăauăap rutăoraşele,ăaşaăcumăleăştimăast zi?ă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

ăAddressăcorrespondenceătoăMarianoăL.ăBianca:ăUniversitateaădinăSiena,ăFacultateaădeăLitereă

(2)

Aglomer rileăumaneăauăfost,ălaăorigine,ărezultatulăunorăprocese,ăcare,ăînăteoriaă emergenţei,ăseănumescăbottomăup:ăindiviziăsauăgrupuriăauăfostăîmpinşiădeăoăforţ ă centripet ăc treăunăcentruădeăagregareăpermanent,ădândănaştereăuneiăautoorganiz riă staţionareă (înă sensulă dată deă P.ă Krugmană înă Theă Self-Organizingă Economy,ă Blackwell,ă1996);ăaglomerareaăstaţionar ăesteăoăemergenţ ărezultant ,ăap rut ădină miciăevenimenteăindividuale,ăcareăauăgeneratăoăunitateăglobal ăstructurat ,ăcareăseă autoorganizeaz .ăEvident,ăacesteăforţeăbottomăupănuăs-auăn scutăpentruăaăgeneraăună compozită uman,ă ciă pentruă aă satisfaceă exigenţeă diverse,ă cumă ară fiă ap rareaă sauă optimizareaă aprovizion riiă cuă resurseă şiă energie,ă careă seă potă realizaă maiă bineă înă grup.ăAcestămodelădeăformareăaăaglomer rilorăurbaneăaăcondusălaăformareaăpolis-urilorăantice,ămedievaleăşiămoderne,ădarăînămoduriădiferite.ă

Putemăaşadarăindividualizaădou ămodeleădeăformareăaăaglomer rilorăumaneăşiă urbaneă înă particular;ăa.ămodelulă bottomă upă şiăb.ămodelulă topă down,ă careă auă avută roluriăşiăfuncţiiădiferite.ă

Dac ă neă gândimă laă veritabileleă polis-uriă dină antichitate,ă cumă ară fiă celeă sumeriene,ăegiptene,ăgreceştiăsauăromane,ăputemăafirmaăc ăambeleămodele,ăbottomă upăşiătopădown,ăauăcondusălaăconstruireaăoraşului.ăNuăîntâmpl tor,ătocmaiăunămodelă topă downă aă fostă laă origineaă aglomer riloră urbaneă veritabile,ă careă auă avută funcţiiă diferiteă deă celeă peă careă leă indic mă specificeă oraşeloră moderne.ă Oraşeleă auă fostă construiteăadeseaăexănovo,ăînăbazaăunorăproiecteăurbanisticeăspecifice.ă

Aziă nuă maiă fond mă oraşe,ă dară înă trecută marileă oraşeă erauă fructulă unoră autenticeăproiecte:ăUrădinăSumer,ăRoma,ăoraşeăaleăculturiiăamerindiene,ăcumăarăfiă Teotihuacànă (culturaă zapotecilor,ă sec.ă IIă a.C.)ă sauă Tiahuanacoă (culturaăpreincaş ă Huari),ăCuzcoăpentruăincaşiăsauăTenochtitlànăpentruăazteci.ăă

(3)

proces,ă înă acestă caz,ă bottomă up:ă aglomer riă urbaneă deă diverseă naturi,ă utileă funcţion riiălorăşiăsatisfaceriiăexigenţelorăaceluiălocăsimbolic.ăDeăaici,ăaglomerateă într-unăcercădinăceăînăceămaiăamplu,ădeoareceădezvoltauăşiăfuncţiiădeăaprovizionare,ă cumăarăfiăaşa-zisulăcontadoăînăepocaămedieval ,ăsauăcumăerauăariileădeăproducţieă agricol ădinăjurulăTenochtitlànului,ăTeotihuacànuluiăsauăUrului.ă

Dup ăcumăseăvede,ăacestămodelăurbanăseănaşteădinăproceseăbottomăupăşiăătopă down,ădarătr s turaălorăfundamental ăesteăc ănuăseăconstituieăînăcentreădeăproducţieă economic .ă

Acestămodelămixt,ătopădown/bottomăup,ăs-aăperpetuatădoarăînăparteăînăepocaă medieval ,ăcând,ăpuţinăcâteăpuţin,ăaglomer rileă medievaleădobândeauăunăautentică rolă deă ap rareă şi,ă odat ă cuă naştereaă primeiă burgheziiă mercantileă (înă Brugesă şiă înă Florenţa),ăauădobândităunărolăcareăs-aăperpetuatăpân ăînăepocaămodern ăşi,ăînăparte,ă înăceaăcontemporan .ăSeăpoateăafirmaăc ăevoluţiaămodelelorădeăproducţie,ăîmpreun ă cuă primaă revoluţieă industrial ,ă înă Evulă mediuă timpuriuă şiă laă începutulă epociiă moderne,ă caracterizat ă deă oă prim ă şiă ampl ă form ă deă mecanizare,ă caă aceeaă aă ţesutuluiăşiămor ritului,ăauăgeneratăoănou ăform ădeăpolis:ăacelăpolisăînăcareăeămaiă puţină important ă valoareaă strictă simbolic ,ă şiă creşteă ceaă deă ap rare,ă şiă chiară maiă mult,ăceaălegat ădeăproducţiaăeconomic .ăOraşulăseăm reşteăînăsensăbottomăup,ăînă epocaă modern ,ă cuă noiă cartiereă şiă spaţiiă deă producţie,ă urmândă ună procesă deă topobiologie,ă folosindă ună termenă ală luiă G.ă M.ă Edelmană (Topobiology.ă Ană Introductionă toă Moleculară Embryology,ă Basică Books,ă 1988),ă careă seă refer ă laă „cartiere”ă deă celuleă biologice,ă careă seă autoorganizeaz ,ă dândă naştere,ă înă modă emergent,ăoraşelorămoderne,ăaşaăcumăleăcunoaştemăast zi.ă

Totodat ,ă acestă procesă deă dezvoltareă economic ă aă aglomer riloră urbaneă s-aă dezvoltată numaiă înă parteă înă epocaă burghezieiă mercantile,ă dară aă devenită maiă importantăîncepândăcuăaădouaărevoluţieăindustrial ,ăceăaăavutălocăînăprimaăjum tateă aăsecoluluiăXIX.ăTotăînăaceast ăepoc ,ădatorit ăfenomenelorădeăbottomăup,ăauăap rută adev rateleă oraşe,ă celeă existenteă şiă azi,ă careă auă dep şită rolulă pentruă careă auă fostă n scute.ăEsteăepocaămarilorăoraşeăindustriale,ăcumăarăfiăManchesterăşiăLiverpool,ă atâtădeăbineăanalizateădeăFriederichăEngelsăînăcelebrulăs uăeseuăTheăConditionsăofă theăWorkingăClassăinăEngland.ăIndustrializareaăşiăabandonulăzonelorăruraleăauădusă laăapariţiaăactualelorăaglomerateăurbane,ăprocesăceăcontinu ăaă aveaăloc,ănuăatâtăînă Occident,ă câtă înă lumeaă aă treiaă şiă aă patra.ă Transformareaă producţieiă economiceă înă producţieăindustrial ăşiăconcentrareaăsaăînăanumiteălocuriăauăgeneratăaceaăextindereă aă oraşeloră înă secolulă XIXă şiă XX,ă oraşeleă peă careă leă cunoaştemă ast ziă cuă toateă problemeleălor,ăcareăsuntăînăparteăobiectulădeăstudiuăalăecologieiăurbane.ă

Dac ăpolis-ulănuăreprezint ănumaiăsimbolulăsauăcentrulăputeriiăadministrativeă şiămilitareă(chiarădac ăînăuneleăoraşeăaceast ăsemnificaţieăesteăparţialămenţinut ),ăelă devineă centruă ală producţieiă economiceă sau,ă celă puţin,ă ală uneiă mariă p rţiă deă producţie;ăatunciăseădezvolt ăpeăbazaăexigenţelorăproducţieiăşi,ăcuăsiguranţ ,ănuăpeă bazaăpopulaţieiăcareătr ieşteăînăel.ă

(4)

aceastaăesteădiversificat ,ăîndeplinindănoiăfuncţii,ăcumăarăfiăceaădeăschimbădeămarf ă şiădeăorganizareădeăservicii.ăŞiăînăacestăcaz,ăcuătoateăc ăesteădiversificat,ăpolis-ulă înc ăreprezint ăunălocăînăcareăseăpotăg siăsurseăadecvateădeăaprovizionareăcuăresurseă pentruă propriaă supravieţuire;ă deă aici,ă acesteă mişc riă c treă oraş,ă ceă auă locă şiă înă prezent,ăînăspecialăînălumeaăaătreia,ăşiăcontinuaălorăamplificare,ăînăaşaăfelăîncât,ădup ă cumă vomă vedea,ă exist ă pericolulă deă aă nuă maiă puteaă fiă controlate,ă înă timpă ceă introducereaă loră într-ună plană deă dezvoltareă susţinut ă devineă dificil .ă Celeă dou ă întreb riă peă careă miă le-amă pusă suntă utileă pentruă abordareaă altoră dou ă teme:ă

propunerile ecologiei urbaneăşiămodelele multidisciplinare

2.ăPROPUNERILEăECOLOGIEIăURBANEăŞIăNOŢIUNEAăDEăSUSTENABILITATEă

Ecologiaă urban ă seă refer ă laă tipulă deăpolisăînă careă seă maiă g seşteă înc ă oă valenţ ă productiv ,ă iară obiectivulă s uă esteă comprehensibilă numaiă atunciă cândă seă refer ă laă noţiuneaă deă sustenabilitateă sauă deă dezvoltareă durabil ă (înă englez :ă sustainableădevelopment).ăă

Prină dezvoltareaă durabil ă seă înţelege,ă înă general,ă aceaă dezvoltareă careă permiteă satisfacereaă nevoiloră actuale,ă f r ă compromitereaă nevoiloră generaţiiloră viitoare;ăcuăalteăcuvinte,ăoădezvoltareăeăsustenabil ănumaiădac ăesteă(cumăspuneăH.ă E.ă Daly,ă Towardă Someă Operatională Principlesă ofă Sustainableă Development,ă EcologicalăEconomics,ă2,ă1990)ăoădezvoltareăcalitativ ăşiănuăcantitativ ,ăîncâtăs ă nuă dep şeasc ă capacit ţileă mediuluiă naturală deă aă refaceă inputurileă deă materieă prim ăşiădeăaăabsorbiăoutputurileădeădeşeuri.ă

Dac ăfolosimăacestăconceptădeăsustenabilitate,ăatunciăesteăevidentăc ăoraşele suntă sistemeă non-sustenabile,ă chiară şiă pentruă simplulă faptă c ă acesteaă folosescă combustibilăfosil,ăcare,ăcuăsiguranţ ,ănuăseăpoateăregeneraăînătimpăscurt.ă

Înă oriceă caz,ă chiară peă bazaă acestuiă concept,ă ecologiaă urban ă îşiă propuneă s ă analizezeăsuprafeţeleăurbane,ăpentruăaăevaluaăsustenabilitateaălorăşi,ăparţial,ăpentruăaă proiectaăintervenţiiăcuăoăsustenabilitateămajor .ă

Sustenabilitateaă urban ă ară trebuiă s ă seă refereă laă treiă aspecte:ăa.ă evaluareaă reînnoiriiă materieiă şiă aă energieiă necesareă exigenţeloră urbane;ăb.ă producţiaă deă deşeuriă şiă deă materiiă poluante,ă precumă şiă administrareaă lor,ă sauă maiă bineă zisă transformareaălor;ăc.ăevaluareaămunciiănecesareătransform riiăenergieiăşiămaterieiă extraseădinăambient.ă

(5)

spus,ămateriaăşiăenergiaăprovinădinămediiădestulădeăîndep rtateădeăacesteaăşiănumaiă înămic ăparteădintr-unăteritoriuăcareăleăînconjoar .ăOătem ăcaăaceasta,ădup ăcumăseă ştie,ă necesit ă analizeă ulterioareă şiă diferiteă modeleă deă dezvoltareă aă organiz riiă teritoriului,ănuănumaiăînăcazulăaprovizion riiăcuămaterieăşiăenergie.ă

Peăbazaăacestorăindicaţii,ăputemădefiniăecologia urbanăăcaăstudiulăbiologicăşiă ecologică ală suprafeţeloră cuă mareă ă densitateă aă populaţiei,ă cuă scopulă deă aă evaluaă sustenabilitateaă lor.ă Înă acestă sens,ă înă concepţiaă unuiaă dintreă fondatoriiă ecologiei,ăă E.ăP.ăOdumă(BasicăEcology,ăCBSăCollegeăPublishing,ă1983),ăecologia urbanăăesteă aplicareaăinstrumentelorăecologiei,ăfolositeăpentruăstudiulăecosistemelorănaturale,ă peă suprafeţeleă urbane;ă suprafeţeleă urbaneă deciă suntă considerateă caă ecosistemeă artificiale,ăcareăauăelementeăînăcomunăcuăecosistemeleănaturale.ă

Ună altă obiectivă ală ecologieiă urbaneă esteă acelaă ală construcţieiă dup ă modelulă landscapeăecologyăalăgreenăcitiesăsauăefectuareaădeăproiecteăurbanistice,ăcareăs ăfieă capabileă s ă satisfac ă condiţiileă deă sustenabilitateă sauă celă puţină s ă introduc ă peă suprafeţeleăurbaneăfactoriădeăsustenabilitate,ăpentruăaăfaceămaiăpuţinănesustenabil ă dezvoltareaăurban ăsauăproceseleăsuprafeţelorăurbane.ă

Acestăultimăproiectăseăloveşteădeădou ălimite:ăa.ăposibilitateaăuneiăprofundeă transform riăaăsuprafeţelorămarilorăoraşe:ădac ăneăgândimălaălimiteleătransform riiă suprafeţeloră urbane,ă ca,ă deă exemplu,ă celeă dină Hongă Kong,ă Saoă Paolo,ă Cittàă delă Mexicoă sauă dină Cairo;ăb.ă dificultateaă deă realizareă aă unoră suprafeţeă cuă dezvoltareă durabil ăînăinteriorulăproceselorădeăglobalizare,ăcare,ădinămodulăînăcareăseăconstituieă ast zi,ăsuntădeănatur ănesustenabil ăşiăaflat ăînăconflictăcuăproceseleăbioeconomice.ă

Fireşteăc ăacestăconflictăşiăacesteălimiteănuăderiv ăatâtădinăvariabileăsubiectiveă sauăpolitice,ăcâtădinămacrolegileăeconomice,ăpeădeăoăparte,ăşiă dinăexigenţeleăuneiă populaţiiătotămaiănumeroase,ăcareăseăadapteaz ăstandardelorădinăoraşeleăoccidentale,ă peădeăalt ăparte.ăRealizareaădeăgreenăcitiesăesteădeăactualitate,ădarăpeăscar ăredus ăşiă într-ună num ră maiă limitată deă cazuri,ă pentruă careă seă prezint ă caă oă variabil ,ă influenţândăsistemulăglobalăatâtădeăpuţin,ăîncâtănu-lămodific ăaproapeăînăniciunăfel.ă Oăastfelădeăsustenabilitate,ăpeăcareăoănumimălocalizat ,ăesteădificilădeăaăfiărealizat ă sauă nuă areă nicioă influenţ ,ă dac ă esteă sprijinit ă deă oă evoluţieă aă proceseloră deă sustenabilitateălaănivelăglobal.ăÎnăacestăcaz,ănuăseăpotăaplicaăformul rileăteoreticeăaleă complexit ţiiăşiăaleăemergenţei,ăpentruăcareăunăansambluădeăproceseăindividualeăşiă limitateăpoateădaălocăunuiăprocesăholistic;ăcuăalteăcuvinte,ămiciăproceseăsustenabileă (sustenainable),ă ca,ă deă exemplu,ă urbaniz riă sustenabile,ă nuă genereaz ă ună procesă globalăsustenabil.ăDup ăcumăseăştie,ăesteăvorbaădeălimiteăşiădeădificult ţiăinerenteă globaliz rii.ă

(6)

(op.ăcit.),ăseăpoateăspuneăc ăoraşeleăsuntăecosistemeădeschise,ăînăsensulăpeăcareăl-amă indicatăpuţinămaiăsus,ăincompleteăşiăheterotrofe,ădeoareceădepindădeămariăsuprafeţeă limitrofeăpentruămâncare,ăap ăşiăalteăresurseănon-alimentare.ă

Putemă ad uga,ă laă celeă spuse,ă c ă ecosistemeleă artificialeă suntă sistemeă termodinamice,ăpentruăcare,ădup ăcelăde-alădoileaăprincipiuăalătermodinamicii,ăputemă calculaăentropia,ădeciăordineaăşiădezordineaăacestoraăşi,ăastfel,ăcapacitateaălorădeăaăseă menţineăînătimp.ăAstfelădeăsistemeăsuntăşiăsistemeleădisipativeă(dissipativeăsystems)ă sauăcareănuăsuntăînăechilibruă(I.ăPrigogine,ăTheăNewăAlliance),ăşiăpotăexistaăatâtătimpă câtăproducăenergieăşiăr mânăînăinteracţiuneăcuămediulăextern.ăÎnăacestăsens,ăacesteaă reprezint ăsubiecteăaleăproceselorăireversibileăsauăaleăfenomenelorădeăinstabilitate.ă

Peă bazaă acestoră indicaţii,ă aşă vreaă s ă formuleză uneleă p reriă personaleă epistemologice,ălegateădeămodeleleădeăecologieăurban ăşiăposibileleăproiecteăurbane.ă

Înainteă deă toate,ă esteă nevoieă s ă neă întreb mă dac ă aplicaţiileă ecologieiă peă suprafeţeleăurbaneăsuntălegitime.ăDup ăp rereaămea,ăesteăposibilănumaiăînăcazulăînă careă obiecteleă deă analiz ă aă ecologieiă suntă echivalenteă obiecteloră deă analiz ă aleă ecologieiăurbaneă(principiulădeăanalogieăepistemologic ăaăobiectelorădeăcercetare).ă Obiecteleădeăcercetareăaleăecologiei,ădup ăcumăseăştie,ăsuntămediileănaturale,ăcareă posed ăanumiteătr s turiăspecifice,ădatorit ăc roraăleăconsider măsisteme,ăadic ăună ansambluădeăelementeăviiăşiănevii,ăcareăopereaz ăcaăunăîntregă(deăaiciănoţiuneaădeă ecosistem);ăînăacestăsens,ănuătoateămediileănaturaleăsuntăecosisteme;ădeăexemplu,ăună lacă esteă ună ecosistem,ă dară nuă şiă oă câmpie.ă Atunciă neă întreb mă dac ă suprafeţeleă urbaneăreprezint ăunăansambluădeăacestătip;ăoraşeleăpotăfiăconsiderateănumaiăparţială caăsistemeăşiăecosisteme,ădeoareceănuăseăpoateăspuneăc ăopereaz ăînămodăholistic,ă cumăesteăcazulăcomponentelorăunuiălac;ăaltfelăspus,ădup ăcumăaăobservatăşiăOdum,ă suntăsistemeăheterotrofe,ăconsumatoareădeăenergieăcareănuăeăprezent ăînăeleăşiăniciă peăteritoriulăpeăcareăseăg sesc,ăciăprovineădinăalteăzone.ăAstfel,ăanalizeleădeăecologieă urban ă nuă potă fiă considerateă caă similareă celoră deă ecologie,ă dac ă neă referimă laă ecosisteme.ăAstaănuăînseamn ăc ănuăauănicioăvaloare,ăeleăpotăajutaălaăoptimizareaă proceseloră termodinamice,ă f cândă uneoriă acesteă sistemeă urbaneă maiă uşoră deă susţinut.ă Dar,ă dup ă cumă amă spus,ă esteă vorbaă numaiă deă intervenţiiă înă careă sustenabilitateaă esteă considerat ă caă infinitulă spreă careă tindeă oă limit ,ă înă sensulă matematicăalăacestorătermeni.ă

Înăplus,ăs-aăprecizatăclarăc ,ăînăcazulăanalizelorădeăecosisteme,ăesteăimportant ă analizaănuădoarăaărezultatelorăproceselorăimplicate,ăciăşiăaăelementelorăviiădinăcareă acesteaă seă compun;ă înă acestă sens,ă modeleleă deă ecologieă urban ă pară deă multeă oriă abstracte,ădeoareceănuăiauăînăconsideraţieăînămodărigurosăprezenţaăelementelorăviiă careăseăg sescăînăinterior,ăînăacestăcazăaflându-seăevidentăfiinţeleăumane.ă

(7)

dac ă ară fiă posibil,ă sustenabilitateaă oraşeloră seă loveşteă deă alteă variabile,ă careă apară des,ă înă modă aleatoriu,ă şiă suntă supuseă legiiă întâmpl rii,ă seă refer ă laă proceseă economice,ăpoliticeăşiăculturale,ăprecumăşiălaăglobalizare,ăcaăs ănuămaiăvorbimădeă însuşiăcaracterulăaleatoriuăalăfactoruluiăuman.ă

Existaă oă alt ă p rereă critic ă şiă maiă profund :ă admiţândă c ă proiecteleă deă sustenabilitateăsuntăparţialăposibileăşiădeădorit,ăînălimiteleăcareăauăfostăindicate,ăseă poateăconsideraăsustenabilitateaăcaăunăparametruăcareăindic ăsuccesulăunuiăagregată urban?ă Succesul,ă înă acestă caz,ă seă refer ă numaiă laă evalu rileă înă termeniă termodinamiciă aiăraportuluiă dintreă energiaă folosit ă şiă ceaă recuperat (sauă dintreă energiaăactiv ăşiăceaăpasiv )ăcuăscopulădeăaănuădep şiăsustenabilitatea.ăUnăsucces,ă care,ă datorit ă caracteristiciloră extrateritorialeă şiă heterotroficit ţiiă ecosistemeloră urbane,ăapareăimposibilădeăatinsănuănumaiăteoretic,ăciăşiăpractic,ăexceptândăcazulăînă careă seă adaug ă oă variabil ă radical ,ă adic ă aceeaă deă distrugereă progresiv ă aă unoră astfelădeăsuprafeţe,ăînsoţit ădeăoăschimbareăaăformelorădeăviaţ ăsocial ăaăfiinţeloră umane,ă aă compoziteloră acestora,ă precumă şiă oă profund ă modificareă aă formeloră deă producţieă economic ,ă ceeaă ce,ă evident,ă înseamn ă şiă oă tendinţ ă radical ă deă diminuareăaăpopulaţieiăumane,ădup ăcumădejaăindic ăraportulăClubuluiădinăRomaăşiă P.ăErlichă(TheăPopulationăBomb).ăDeăaiciăputemătreceădirectălaătemeleăreferitoareălaă globalizareă înă sensă radicală –ă careă iaă înă calculă întreagaă organizareă actual ă şiă dezvoltareaăviitoareăaăsociet ţiiăumaneăsauăaăspecieiăumaneăpeăplanetaăP mânt.ă

Înăprezent,ăseăpareăc ăniciunaădintreăacesteăvariabileănuăintr ăînăjoc:ăoraşeleăseă m resc,ălaăfelăşiăpopulaţia,ăprecumăşiăproducţiaăeconomic ,ăconsumul,ăînăvremeăceă stilurileădeăviaţ ănecesit ăunăaportădinăceăînăceămaiămareădeăresurse,ăducândălaăună dezechilibruă inevitabilă întreă energiaă activ ă şiă ceaă pasiv .ă Într-ună cuvânt,ă ară fiă necesarăs ăpunemăînădiscuţieăchiarăînăvremeăceăr d cinileăorganiz riiăşiădezvolt riiă societ ţiiă occidentale.ă Şiă nuă numaiă occidentale,ă deoareceă înă acestă procesă esteă implicat ă întreagaă planet .ă Oraşeleă ară fiă fostă sustenabile,ă înă sensulă strictă ală termenului,ă dară şiă înă sensulă minimală ală uneiă veritabileă optimiz riă termodinamice,ă pentruăaăevitaăoăinevitabil ădisipareăaăsistemelorăurbane.ăDezechilibrulălorăajungândă laă oă înalt ă entropieă şiă maxim ă dezordine,ă doară dac ă variabileleă holisticeă aleă schimb riiăradicaleăindicateădevinăparteăaămodeluluiădeăoptimizareăsustenabil .ăÎnă acestăsens,ăc utareaăsustenabilitaţiiăariilorăurbaneănuăpoateăfiădoarărezultatulăunoră variabile,ăcaăaceleaăceăsuntăînăgeneralăintroduseăînăacesteămodele.ăDac ăaceastaănuă seă întâmpl ,ă modeleleă suntă epistemologică inadecvateă şiă nefondateă –ă dac ă seă intenţioneaz ă s ă fieă nuă doară modeleă teoretice,ă ciă aplicabileă înă diverseleă condiţiiă realeăaleăariilorăurbane.ă

(8)

înăariiămaiăîndep rtate,ătocmaiăînăbazaăheterotroficit ţiiălorăşiăaăfolosiriiădeăresurseă dinăteritoriiăîndep rtate?ăEvident,ăs-arăputeaăgeneraăproceseăegaleăşiăcontrarii,ăcareă ară puneă înă conflictă tocmaiă proceseleă deă sustenabilitateă (cumă seă întâmpl ,ă deă exemplu,ă înă cazulă deşeuriloră urbane).ă Maiă puţină dac ă s-ară luaă înă considerareă înă acestă modelă toateă interacţiunileă posibileă şiă aceleă variabileă holisticeă aleă ariiloră urbaneăpeăcareăle-amămenţionatămaiăsus.ă

Înă plus,ă s ă admitemă c ă toateă acesteaă suntă posibile,ă sauă celă puţină înă parteă posibile,ă chiară f r ă aă luaă înă considerareă variabileleă singulareă şiă repercusiunileă insustenabile,ăadic ăesteăposibil ăconstruireaăuneiăsustenabilit ţiăconcreteăaăariiloră urbane.ăŞiăatunciăseăpuneăîntrebarea:ălaăceăserveşteăaceast ăsustenabilitate?ăLaăoă menţinereăpurăabstract ăaăresurselorăenergeticeăaleăplaneteiăsauăpentruăaăsatisfaceă oăfals ăconştiinţ ăcareăarăvreaăs ărespecteăgeneraţiileăviitoareăsauăpentruăaăgeneraă unăambientăurbanăcareăs ăreflecteăanumiteăcanoaneăpropriiămodelelorăteoreticeăsauă chiarăideologice?ăCuiăi-arăfolosiăaceast ăsustenabilitate?ăDac ăaceastaăarăfiăfostăcuă adev rată atins ,ă înă anumiteă locuri,ă ceă seă întâmpl ă cuă ceiă careă facă parteă dină ea?ă Altfelăspus:ăsustenabilitateaăe,ăîntr-adev r,ăunăobiectivăeticădeăaşaănatur ăîncâtăs ăîiă satisfac ă peă oameni?ă Ună ambientă sustenabilă esteă ună ambientă ideală pentruă viaţaă oamenilor?ăAceştiaăarăfiăfericiţiăşiăsatisf cuţiădinăăcauz ăc ăraportulădintreăenergiaă activ ă şiă ceaă pasiv ă eă deă aşaă natur ă încâtă s ă limitezeă tendinţaă spreă disipareă aă sistemului?ăÎntr-unăambientăsustenabilăoameniiăsuntămaiăfericiţiădecâtăîntr-unăoraşă insustenabil? Înărealitate,ădintr-unăpunctădeă vedereăegoist,ădinădiverseămotive,ăeiă suntămaiăfericiţiăîntr-unăoraşăinsustenabil,ăcareăfaceăinsustenabileăşiăalteăteritoriiă aleăplanetei,ădestulădeăîndep rtateădeăloculăînăcareălocuiesc,ăfaţ ădeăcâtăpotăfiăîntr-ună oraşă sustenabil,ă supusă unuiă mareă num ră deă limit ri,ă laă oă radical ă diminuareă aă consumuluiăenergetic,ălaăoădiminuareăaăachiziţiilorădeăbunuriăf r ăimportanţ ,ălaăoă diminuareă aă altoră pl ceri,ă caă divertismentulă şiă hrana.ă Dară acestaă e,ă desigur,ă ună punctădeăvedereăegoist.ăDarăesteăchiarăacelaăcareăcreeaz ădezechilibreleăeconomiceă şiăgeopoliticeăînălumeaăactual .ă

Acesteă reflecţiiă neă ducă spreă concluziaă c ăsustenabilitateaă eă acceptabil ,ă cuă toateălimit rileăpeăcareăle-amăindicat.ă

Acumăputemătrataăşiăultimaătem ,ăaceeaăaămodeluluiămultidisciplinar.ăă

3.ăMODELULăMULTIDISCIPLINARăPENTRUăANALIZAăARIILORăURBANE:ăă MODELăMULTIFACTORIALăDEăCOMPATIBILITATEăECOANTROPIC ă

(9)

maiăsimplu,ăpolicompatibilitatea,ăeste,ăînărealitate,ăoăunitateădeăm sur ăconstituit ă dinădiverşiăfactoriăşiădeciăoăunitateădeăm sur ămultifactorial ,ăînăsensulămatematică ală termenului,ă careă indic ă standardulă unuiă teritoriu,ă înă relaţieă cuă indiciiă deă gradualitateăpropriiăcondiţiilorăoptimeădeăviaţ ăpentruăăom.ăă

Înăacestăsens,ăunăoraşăpoateăs ăfieă sustenabil,ădarăs ăaib ăună indiceăslabădeă compatibilitateă ecoantropic .ă Adjectivulă ecoantropică indic ă oă conjuncţieă întreă compatibilitateăşiăsustenabilitate,ărelativ ălaăambientăşiălaăcompatibilitateaălegat ădeă satisfacereaă necesit ţiloră vitaleă aleă oamenilor,ă careă tr iescă într-ună teritoriuă urbană determinat.ă Înă acestă sens,ă înă termeniă maiă largi,ă dep şimă şiă oă concepţieă strictă antropocentric ,ă dară şiă oă concepţieă opus ,ă ecocentric ;ă antropocentrismulă şiă ecocentrismul,ă înă opiniaă mea,ă considerateă izolată sauă dândă întâietateă numaiă unuiaă dintreă ele,ă nuă suntă acceptabile,ă înă luminaă uneiă concepţiiă careă graviteaz ă înă jurulă noţiunilorădeăechilibruăşiădeăordineăîntreăom,ăambientulănaturalăşiăalteăfiinţeăvii.ă

Compatibilitateaă ecoantropic ă esteă deănatur ă ecoetologic ă (ecologic ă şiă etologic )ă şi,ă înă acestă sens,ă consider ă aglomer rileă umaneă deă oriceă fel,ă fieă ariiă metropolitaneăşiăteritoriiărurale,ăfieăaglomer riăr spânditeăînăteritoriu,ăcaăsisteme,ăînă aăc rorăanaliz ăsuntăprezenteăcomportamentele,ănevoileăşiăexigenţeleăoamenilor,ădară şiăceleăpropriiăaltorăspeciiăvii,ăprecumăşiăvariabileleăcareăseărefer ălaăambientulănatural.ă

Compatibilitateaăecoantropic ăconţineădiverşiăfactori,ăpeăcare,ăînăacestăloc,ăîiă voiăindicaănumaiăprinăarii,ăf r ăoădeterminareăspecific ăprelucrabil ămatematic.ă

Ariileăfactorialeăaleăcompatibilit ţiiăecoantropiceăpotăfi:ă

a. ariaă antropic1.ă speranţaă sauă durataă deă viaţ ,ă2.ă condiţiileă producţieiă economice,ă3.ăcondiţiileărelaţiilorăinterpersonale,ă4.ămoralitateaăinstituţiilorăsociale,ă

5.ăap rareaăintern ăşiăextern ,ă6.ăcondiţileădeătrai,ă7.ăcondiţileăaglomer rilor;ă

b. ariaăecosistemic :ăă1.ăraportulăîntreăenergiaăactiv ăşiăceaăpasiv ,ă2.ăechilibreleă dinamiceă şiă nivelurileă deă disipare,ă3.ă nivelurileă deă sustenabilitate,ă4.ă relaţiaă întreă cantitateaădeămaterieăşiăspaţiulăcareăoăconţineă(relaţieăîntreăconcentrare-densitateăşiă r spândireaăînăspaţiu);ă

c. ariaăetologic1.ăbiodiversitatea,ă2.ăprotejareaăspeciilorăvii,ă3.ărelaţiaăîntreă fiinţeleăumaneăşiăceleănon-umane.ă

Factoriiădiverselorăariiătrebuie,ădesigur,ăs ăfieătransformaţi,ăastfelăîncâtăs ăseă poat ă prezentaă caă variabileă cuantificabileă ă şiă deciă prelucrabileă matematic,ă astfelă încâtăs ăpoat ăfiăinserateăîntr-unămodelămatematicăcomplex,ăpeăcareăîlăputemănumiă modelămultifactorialădeăcompatibilitateăecoantropic .ă

Oăparticularitateăfundamental ăaăacestuiămodelăeste,ădesigur,ăaceeaădeăaăluaăînă considerareăfactorulăumană(theăhumanăfactor),ăînăvarietateaăsaăaleatoare,ăcaăoăvariabil ă sistemic ăavândăperspectivaădeăaăputeaătrataălinearăanumiteăfenomeneănon-lineare.ă

Modelulăesteămultidisciplinar,ănuădoarăpentruăc ăutilizeaz ăanalizeăpropriiăaleă diverselorămoduriădeătratareă–ăsistemic,ăecosistemic,ăcomplex,ătermodinamicăşiădeă disipareă–,ăciăşiăpentruăc ănecesit ăculegereaădeădateăcareăprovinădinădiverseădiscipline,ă ca:ă ecologiaă urban ,ă teoriileă demografice,ă economia,ă teoriileă antropologiceă şiă etologiceăumane,ăsociologiaăşiăsociobiologiaăurban ,ăpsihologiaăsocial .ă

(10)

S ăîncheiemăcuăcâtevaăreflecţiiăcuăcaracterăgeneral.ă

–ăCompatibilitateaăecoantropic ,ăpentruăcareăamăindicatăsumarăuniiăfactori,ă permiteăanalizaăariilorăurbaneăşiăindicareaăcompatibilit ţiiăaglomer rilorăurbane,ăcuă aceast ă unitateă deă m sur ă multifactorial ă (oă unitateă deă m sur ă analog ă celoră utilizateă înă domeniulă sociologiei).ă Înă acestă sens,ă eă certă c ă ariileă urbane,ă peă lâng ă faptulă c ă nuă suntă ecosustenabile,ă au,ă desigur,ă ună indiceă sc zută deă compatibilitateă ecoantropic ăşi,ădeăaceea,ăseăpuneăîntrebareaăcareăesteăaziăfuncţiaălorăşiădac ăsuntă într-adev răhabitateăadecvateăpentruăoameni.ă

Laă aceast ă întrebareă nuă seă poateă r spundeă decâtă c ,ă înă acestă moment,ă esteă dificilă aă seă indicaă funcţiileă oraşelor,ă dac ă nuă leă analiz mă dup ă modelulă deă compatibilitateăecoantropic .ăă

Chiarădac ăşiăast ziăoraşeleăsuntălocuriădeăproducţieăeconomic ,ăaparătuturor,ă dreptăinadecvateăvieţiiăomeneşti.ăCumăs-aăîntâmplatăîncepândăcuăaădouaărevoluţieă industrial ,ăchiarăşiăast ziăoraşeleăservescămaiămultănecesit ţilorăproducţieiăpentruă piaţ ,ădecâtănecesit ţilorăoamenilorăcareătr iescăînăele.ă

Dinăaceast ăcauz ,ăunaădintreăerorileăecologieiăurbaneă(înăsensăstrict)ăeăaceeaă deă aă consideraă oraşeleă caă structuriă asupraă c roraă seă poateă interveni,ă înă locă deă structuriăcareătrebuieăînlocuite.ăTotuşi,ăeăadev ratăc ăunăprocesădeăsubstituireăe,ăînă acestămoment,ădificilădeăproiectatăşi,ădinăaceast ăcauz ,ăchiarăînăcondiţiileălimit riiă lor,ă proiecteleă deă ecologieă urban ă auă oă importanţ ă deosebit ,ă pentruă c ă pună înă lumin ă faptulă c ă oraşeleă actualeă nuă suntă locuriă adecvateă pentruă viaţaă oamenilor,ă fiindăstructuriăizvorâteăpreaăpuţinădinăexigenţeleăvieţiiăomeneştiăşi,ăînăacestăfel,ăfiindă sc pateădeăsubăoriceăcontrol.ă

Prinăurmare,ăoraşeleănuăsuntănumaiălocuriăinadecvateăpentruăviaţaăoamenilor,ă ciăşiăstructuriăcare,ăprinăcomplexitateaălor,ăauădevenităincontrolabile,ăsuntăstructuriă careă despartă înă celă maiă înaltă gradă şiă careă genereaz ă atâteaă fenomeneă incontrolabile,ăcaădelincvenţa.ăCuăsiguranţ ,ăsuntăorganisme,ăcare,ăsc pândădeăsubă control,ă scap ă deă asemeneaă şiă uneiă dezvolt riă sustenabile;ă cumă s-aă spus,ă insustenabilitateaălorăeăintrinsec ăstructuriiălorăşiăeădeciăinevitabil .ă

–ăDeăaltfel,ăoraşele-sistemăinfluenţeaz ăînămodăprofundăviaţaăoamenilorădeăpeă planet ,ă baă chiară acţioneaz ,ă cumă seă ştie,ă înă modă negativ,ă cuă întregulă aspectă ecologică şiă etologică ală planetei:ă înă alţiă termeni,ă suntă unulă dintreă factoriiă careă acţioneaz ămaiămultăînămodănegativăasupraăecosfereiăşiăbiosferei.ăRaţiunileăacesteiă influenţeănegativeăsuntăcunoscuteătuturorăşiăseăbazeaz ăpeăcaracterulădeăconcentrareă cuă mareă densitate,ă care,ă cumă ştim,ă fieă dină lumeaă fizicii,ă fieă dină lumeaă biologiei,ă duce,ă inevitabil,ă laă fenomeneă entropiceă deă dezordine,ă separareă şiă dezintegrareă aă sistemului:ă sistemulă sufer ă oă implozieă datorit ă imposibilit ţiiă autocontrolului.ă Câtevaă fenomeneă suntă l muritoareă înă acestă sens:ă s ă neă gândim,ă deă exemplu,ă laă limitaă num ruluiă deă albineă dintr-ună stupă şiă laă fugaă regineiă sauă laă raportul,ă bineă cunoscutăbiologilor,ăîntreănum rulădeăvieţuitoareădintr-unăecosistemăşiăproducţiaădeă resurseăutileămenţineriiăsistemului.ă

(11)

spune,ă înă general,ă c ăraportulă întreă proceseleă deă densitateă aă materieiă şiă spaţiuă (relativ,ăînăcareăacesteaăauăloc)ăesteăfundamental,ănuănumaiăpentruămenţinereaăşiă transformareaăsistemelorădinamiceădeschise,ăciăşiăpentruăoăanaliz ăaălor.ă

–ăCredăc ăacestăraportăecosistemic,ăpeăcareăîlănumescăspace-densityărelationă (relaţiaăspaţiu-densitate)ăesteăfoarteărelevantăpentruăconstruireaămodeluluiăpeăcareă l-amădescrisăînăliniiăgenerale.ăUnăraport,ădesigur,ăbineăcunoscutăînăanumiteăaspecteă celorăcareăstudiaz ăpopulaţiileăumaneăşiănon-umane.ăEăcunoscut,ădeăexemplu,ăînăceă felădensitateaădeăşoareciădintr-oăcuşc ăgenereaz ăproceseădeăeliberareădeăhormoni,ă care,ă laă rândulă lor,ă genereaz ă oă maiă mareă agresivitateă înă mediu.ăSpace-densityă (densitateaăspaţial ),ălaăcareăfacăreferire,ănuăpriveşteănumaiăastfelădeăaspecte,ăciăşiă alteleămultămaiăprofunde,ălegateădeătermodinamicaăsistemului,ăsau,ămaiăbineăzis,ădeă posibilitateaăluiădeăaăseămenţineăînătimpăşiădeăaăp straăoăstructur ăsigur .ă

P rereaămeaăesteăc ăanalizaărelaţieiăspaţiu-densitateăesteăfundamental ăpentruă aăregândiămodeleleădeăaglomer riăumaneădiferiteădeăactualeleăariiămetropolitane.ăPeă bazaă aă ceeaă ceă amă ar tată pân ă acum,ă credă c ă esteă utilă s ă neă gândimă laă modeleă diferiteădeăviaţ ăpentruăoameniiădeăpeăplanet ăşiădeăorganizareăaălorăînăaglomer ri.ă Valorizareaărelaţieiăspaţiu-densitateăpoateăduceălaăoăformulareădeămodele,ăpeăcareăleă numescă cuă termenulă englezescă scatteredă models,ă adic ă modeleă r spânditeă înă teritoriu,ă careă scap ă deă consecinţeleă inevitabileă aleă unuiă raportă întreă spaţiuă şiă cantitateaădeămaterieăcareăduceălaăunăcolapsăalăsistemului.ă

–ăEă nevoieă acumăs ă regândimă oraşeleă sau,ă maiă bineă spus,ă s ă regândimă dispunereaă oameniloră peă planet .ă Speră caă Africaă actual ă s ă poat ă fiă ună mareă laboratorăînăacestăsens,ăcareăs ăeviteăprocesulăcareăaădusălaăaglomer rileăurbaneădină lumeaăoccidental .ă

Înăsfârşit,ăputemăs ăneăgândimăc ăşiănoileăformeădeăproducţie,ă caămuncaălaă distanţ ,ăvorăputeaăacţionaăînăaşaăfelăîncâtăvorădeterminaăformareaădeănoiăformeădeă dispunereăspaţial ăaăoamenilorăpeăplanet .ă

Credăc ătr imăînc ăînătrecutăşiăc ăviitorul,ăapropiatăsauăîndep rtat,ădincoloădeă fanteziileă literaturiiă ştiinţifico-fantastice,ă neă vaă conduceă c treă noiă condiţii.ă Înă analizaă mea,ă deşiă locuimă înc ă înă oraşe,ă neă îndrept mă c treă sfârşitulă civilizaţieiă urbaneă(theăendăofăurbanăcivilization).ă

Peăbazaăaăceeaăceăamăspusăpân ăacum,ăsfârşitulăcivilizaţieiăurbaneăeste,ădup ă p rereaă mea,ă ună rezultată inevitabil,ă careă vaă fiă decisă deă profundeă r sturn riă geopolitice,ăsocialeăşiăeconomice.ăNuăcredăc ăeăjustăs ăconsider mămodelulăurbană unămodelădefinitivăşi,ădeăfapt,ăacestaăesteărezultatulăunuiăprocesăistoric,ăpeăcareăînc ă îlătr im,ăcareăeăînăfazaăsaădeădeclinăsauădeădec dereăşiăcareăneăvaăduce,ăcredăeu,ălaă alteăcondiţii,ăfoarteădiferiteădeăceleăactuale.ăÎnămomentulăactualăcredăc ăeăcorectăs ă neăgândimălaăviitor,ădarăşiăs ăamelior măprezentul,ăaşteptândăcaăelăs ăseătransforme,ă iarăatunciămodelulăpeăcareăl-amăprezentatăvaădeveniăutilăpentruăacesteăproiecteăşiă pentruăaăconstruiălaboratoareăconcreteăpeăteritoriulăaglomer rilorăumane,ăcareăvoră puteaădeterminaăunăaltăindiceădeăcompatibilitateăecoantropic

Referências

Documentos relacionados

orРanТгa ТТ,ă proМОНurТă şТă sТstОmОă НОă МrОНТn О,ă НОă rОРul ă Мuă alur ă transМОnНОntal .ă

Oă reprezentareă ilustrativ ă aă moduluiă înă careă auă evoluată rateleă deă suicidă înă zoneleă deă dezvoltareă aleă c roră jude eă auă înregistrată celeă maiă

acelaşiă timp,ă aă fosteloră riă comuniste,ă careă auă rateă maiă mariă deă angajareă aleă femeilorăînăgenerală(inclusivădinănecesitateaădeăaăexistaăînăgospod

Deşi,ă înă contextulă înă careă opiniaă public ă condamn ă nenuan ată inac iuneaă martorilorăfieăînăcazădeăviolen ăasupraăuneiăpersoane,ăfieăcândăaceastaătreceăprintr-

Elementeleă definitoriiă aleă obiceiuluiă suntă exterioritateaă fa ă deă individ,ă dimensiuneaă colectiv ,ă persisten aă înă timpă subă formaă tradi iei,ă formaă

ConformăamintirilorăluiăStahl,ăcrizaăaădebutatăînă1932,ăcândăD.ăGustiăaăfostă numită ministruă ală Instruc iunii,ă Culteloră şiă Arteloră şiă nuă s-aă maiă

Aşa,ă înă pragulă casei,ă veiă vedeaă adeseoriă (caă deă exempluă laă casaă Sofieiă ErmolaieăCodrea)ăc ăs-aăf cutăoăgaur

Înă modă complementară cuă planulă şiă reglement rileă dejaă men ionate,ă Ordinulă nr.ă 123/2004ă dină 10ă noiembrieă 2004,ă elaborată deă secretarulă deă stată ală