Vie scientifique

167

conferenceăorganizedăbyătheăDepartmentăofăMedievală StudiesăfeaturedăaălivelyăinterestăintoătheăMoldaviană heritage,ă onlyă threeă ofă theă interventionsă fallingă outsideăthisăresearchăarea.ă

Oneăofăthoseăwasătheăopeningăpresentation,ăwhichă establishedăaănoveltyăwithinăthisăscientificăevent,ăasăită wasăintendedăasăaăkeynoteăspeech.ăThisăwasădeliveredă byă MARIUSă PORUMBă (The Romanian Academy),ă whoă impartedă theă audienceă withă aă comprehensiveă evaluationăofăaălessăfrequentlyărevisitedăheritageă–ătheă organsă preservedă ină Transylvaniană churches.ă Ină hisă lecture,ăThe Prospect – The Apparent Part of an Organ. Prolegomena to an Inventory of Organs in Romania,ă Professoră Porumbă presentedă ină factă ană abstractă ofă aă broaderă inquiryă heă pursuedă withină aă researchă grantă ofă theă Facultyă ofă Musică ată theă Westă Universityă ină Timisoara,ăThe Inventory of Organs in Romania,ă financed,ă betweenă 2006ă andă 2008,ă byă CNCSISă (Theă Natională Councilă foră Researchă withină theăHigherăEducationăSystem).ăTargetingătheăaesthetică relevanceă ofă thisă crucială featureă ofă anyă Catholică oră Protestantăchurchăambient,ătheăspeakerăbrieflyăinsistedă uponă theă majoră milestonesă ină theă historyă ofă organă buildingă ină Romania,ă startingă fromă theă mostă ancientă instruments,ă suchă asă theă oneă preservedă ină theă maină Protestantăchurchăfromă Sibiuă(Hermannstadt),ăaăworkă ofătheăyeară1672,ăupătoăthoseăofă20th_{ăcentury,ăsuchăasă}

theă organsă preservedă ină Bucharest,ă ată theă Catholică Cathedrală ofă Stă Josephă andă ină theă Romaniană Athenaeum,ăassembledăbothăină1939.ă

TheătalkăgivenăbyăVLADăBEDROS,ăThe Cypress Chest from Putna Monastery,ă drewă attentionă backă toă ană artă objectă whichă fascinatedă manyă earlieră scholars,ă whoăwereăevenătemptedătoăconsiderăităasăaăworkăofătheă 14th_{ă century.ă Stylistică analysisă revealedă howeveră thată}

theăchestăbelongsăinăfactătoătheă15th_{ăcentury,ăbutămoreă}

preciseădatingăandălocalisationăareăstillăunderway.ăTheă paperăpresentedătwoăpossibleăcounterparts,ăproductsăofă northernă Italiană workshops:ă theă weddingă chestă fromă Museo di Arti applicateă –ă Casteloă Sforzescoă (Milan)ă andătheăchestăfromăMuseo Civico di Arte industriale e Galleria Davia Bargelliniă (Bologna).ă Theă secondă objectădisplaysătheăclosestătechnicalăandăiconographică similitudesă withă theă cypressă chestă fromă Putnaă monastery.ă Theă choiceă ofă woodă essenceă andă theă intaglioă techniqueă hint,ă ină bothă casesă (Bolognaă andă Putna),ă ată theă craftsmanshipă ofă workshopsă fromă Carinthia,ă Switzerland,ă Austria,ă Bavaria,ă Altoă Adigeă andăTirol,ăareasăwhereătheăcollectionsăofădecorativeăandă appliedăartăshouldăbeăfurtherăscrutinized,ăwithăaăviewătoă identifyingă closeră parallelsă toă theă pieceă ofă furnitureă preservedăinăMoldavia.ă

Twoă interventionsă duringă theă firstă dayă ofă theă conferenceă targetedă Tismanaă monastery,ă oneă ofă theă monumentsă scheduledă foră restorationă throughoută 2011.ăTheăfirstăone,ăheldăbyăIOANAăIANCOVESCU,ă presented,ă underă theă titleăTwo ‘New’ Images from Tismana,ătwoăscenesăfromătheăoriginalălayerăofăwallă ă

ă

VIE SCIENTIFIQUE

YEARLYăSYMPOSIUMăOFăTHEăDEPARTMENTăă

OFăMEDIEVALăARTăă

ATă“G.ăOPRESCU”ăINSTITUTEăOFăARTăHISTORYăă

INăBUCHAREST:ăă

RECENT OUTCOME IN THE INVESTIGATION

OF MEDIEVAL ART IN ROMANIA

(8

_{ăedition,ă17}

_ăandă18

_{ăofăNovemberă2011)ă}

paintings,ădatedăbyătheăvotiveăinscriptionăină1564,ăandă replacedăinătheă18th_{ăcenturyăwithinătheăwholeănaveăbyă}

aă newă frescoă decoration;ă theă fragmentsă wereă discoveredă behindă theă woodenă iconostasisă (1755– 1756),ăinătheăcourseăofărestorationăprocedures.ăTheyă depictă ană episodeă fromă theăBringing of Pilate’s Sentenceă (ină theă south)ă –ă ană exceptională occurrenceă ină Wallachiană painting,ă bută aă commonă placeă ină Macedonia,ă North-Westernă Greeceă andă Moldaviaă throughoutătheă15th_{ăcenturyă–ăandătheăapostlesăPeteră}

andăJohnăinăfrontăofătheăemptyătombăofăChristă(inătheă north).ăTheseăimagesăareăstylisticallyăconsistentăwithă thoseă fromă theă narthex,ă whichă belongă toă theă sameă interval.ăTheăfactăthatătheătwoăscenesăwereăconcealedă byătheăApostles’ătierăofătheăextantăiconostasisăproveă thată theă oneă whichă wasă ină placeă duringă theă 16th_ă

centuryă featuredă onlyă oneă rowă ofă iconsă aboveă theă groundă tier,ă aă preciousă pieceă ofă evidence,ă givenă theă scarceă informationă concerningă iconostasesă ină Walachiaăthroughoutăthatăinterval.ă

Theă secondă presentationă envisagingă thisă Wallachiană monument,ăNew Materials Concerning the Outer Decoration of the Parekklesion in Tismana Monastery,ă givenă byăMARIAă DUMBR VICIANă andă IOANAă OLTEANUă (National University of Arts, Faber Studio),ă broughtă toă theă interestă ofă theă academică communityă aă recentă outcomeă ină theă conservationă operations:ă aă glimpseă ată theă originală aspectă ofă theă parekklesionă ofă Stă Nicholas,ă builtă ată Tismanaă ină 1650ă byă Matthewă Basarab;ă theă chapelă wasă surroundedă byă aă graveyardă andă buildingsă withă sanitaryă functions.ă Theă edifice,ă whichă underwentă muchă deteriorationă andă severală repairă interventions,ă wasăscheduledăină2011ăforăpreservationăworks,ăwhichă includedă theă settingă upă ofă aă collectoră draină foră raină ă

168

water.ă Duringă theă diggingă ofă theă trench,ă aă majoră discoveryă wasă made,ă concerningă theă originală aspectă ofătheăfaçades.ăTheirămasonryăconsistedăofăfacedătufaă blocks,ă framedă byă brickă courses.ă Justă likeă theă catholiconă ofă theă monasteryă andă likeă manyă otheră contemporaryă churches,ă theă parekklesionă featuredă pseudo-cloisonnéăfacing;ătheătufaăblocksăwereăcoatedă withăaălayerăofăquicklimeăplaster,ăwhichăalsoăreceivedă aăsgraffitoăfinishingăwhichăbestowedătoătheăpanelsăaă certaină similitudeă withă limestoneă blocks.ă Theă bricksă wereă leftă visible,ă theiră jointsă beingă howeveră highlightedă byă incisionsă madeă ină theă freshlyă laidă mortar;ă suchă claddingă wasă successfullyă concealingă theăcurrentlyăexposedăimperfectionsăofătheămasonry.ă Aăsecondălayerăofăouterădecorationăwasăalsoărevealed,ă correspondingă toă aă lateră andă higheră groundă levelă withină theă premises;ă thisă secondaryă decorationă consistedă ofă pseudo-marbleă facing,ă paintedă onă quicklimeăplaster.ăTheăscarceădocumentaryăevidenceă makesă anyă datingă tentativeă quiteă difficult,ă bută oneă shouldăhoweverănoteăthatăsuchădecorationăwouldăsuită betteră ană inneră spaceă (ană enclosedă exonarthex,ă cellsă builtănextătoătheăchapel)ăratherăthanăaăfaçade.ă

Theă churchă ină Lujeniă (nowadaysă ină Chernivtsiă Oblast,ă Ukraine),ă builtă byă Theodoreă Vitold,ă aă Lithuaniană noblemană inătheă serviceă ofă voivodeă Iliaşă (Lige),ăwithinăanăintervalădelimitedăbyătheăyearsă1452ă andă 1456,ă wasă addressedă byă CONSTANTINă CIOBANUăinăhisăpaper,ăThe Iconographic Program in Lujeni.ă Comingă fromă aă periodă prioră toă theă enthronementăofăStephenătheăGreat,ătheăwallăpaintingă ofă thisă monumentsă representă aă landmarkă ină theă researchă ofă medievală artă ină Moldavia,ă andă wasă targetedă byă manyă previousă scholars,ă startingă withă priestăDimitrieăDan,ăwhoăwrote,ăină1893,ăaăpioneeringă studyă concerningă thisă church,ă followedă byă otheră Romaniană (I.ă D.ă Ştef nescu,ă Gheorgheă Balş,ă Virgilă V t şianu,ă Sorină Ulea,ă Vasileă Dr gu ),ă Ukrainiană (Grigoriă Logvine),ă Russiană (Davidă Goberman)ă andă Moldavianăauthorsă(EmilăDragnev).ăTheăpresentationă intendedă toă acquaintă theă locală academică communityă withătheăiconographicăprogramăofătheănaveăandăofătheă narthex,ă recentlyă recoveredă throughă conservationă operations.ă Onă theă westernă wallă ofă theă nave,ă theă restorersă wereă ableă toă uncoveră aă tieră ofă frescoă decorationă depictingă theăPassions.ă Theă easternă wallă ină theă narthexă preservedă aă largeă imageă ofă theăLast Judgement.ăTheăwesternăwallăinăthisăspaceădisplayedă fiveă tiers;ătheă subjectsă ină theă upperă courseă wereă notă yetă clearlyă identified,ă whileă theă secondă containedă portraitsă ofă saintlyă bishops.ă Onă theă thirdă andă fourthă registersă theă imagesă belongedă toă theă cycleă ofă theă Menologionă whereasă theă fifthă rowă ofă paintingsă preservedă onlyă twoă fragmentaryă episodesă fromă theă Life of Saint Nicholas.ă Theă decorationă ofă theă vaultă wasă totallyă lost;ă onă theă northernă andă southernă wallsă onlyă theă loweră areasă ofă wallă paintingă stillă holdă on,ă halfwayăup.ă

Theă Moldaviană heritageă wasă addressedă fromă anotherăperspectiveăinătheălastăinterventionăduringătheă firstădayăofătheăsymposiumăbyăTEREZAăSINIGALIA,ă whoă deliveredă theă presentationă An Overlooked Document from the Archives of CMI (The Commission for Historical Monuments) and the Issue

of Wall Painting Restoration in Bukovina.ă Theă archives,ănowăpreservedăwithinătheăNationalăInstituteă forăCulturalăHeritage,ăcontainăonlyăoneăfileăregardingă theăpreservationăofăhistoricalămonumentsăinăthatăarea,ă fileă whichă withholdsă aă documentă issuedă ină 1920ă byă theăCMIăSectionăforăBukovina,ăestablishedăafterătheă creationă ofă Grateră Romania.ă Itsă textă speaksă ofă theă prospectătoăcarryăonătheărestorationăofătheăouterăwallă paintingsăinăMoldovi aămonastery,ăaăprojectăstartedăină 1914,ă bută nonethelessă suspendedă ată theă outbreakă ofă theă Greată War;ă theă regională Commissionă wasă interestedă ină keepingă onă withă suchă endeavoură andă wasă suggestingă that,ă ifă possible,ă theă painteră Ballaă fromă Vienna,ă whoă wasă ină chargeă duringă theă earlieră stage,ăshouldăbeăinvitedătoădrawătheseăoperationsătoăaă close.ă Theă centrală Commissionă expressesă itsă agreement,ă providedă thată Romaniană studentsă fromă Beaux-Artsă beă alsoă includedă ină theă processă andă beă henceforthă instructedă asă restorers,ă theă Romaniană kingdomă being,ă ată thată time,ă stillă quiteă shortă ofă specialistsăinăthisăfield.ă

Theă secondă dayă ofă theă conferenceă openedă withă theăpaperăentitledăThe Wall Paintings in the Church of Saint Nicholas at Bălineşti: Preliminary Drawings

Discovered in the Narthex,ăpresentedăbyăGEANINAă

DECIUă(Giacorest). Herătalkăfocusedăuponăaăstrikingă feature,ă uncoveredă duringă theă complexă preservationă workăwhichăisăunderwayăinătheămonumentăandăwhichă shedănewălightăuponăissuesăconcerningătheămakingăofă colourălayers,ăofăplastersăandăevenăofătheămasonry.ăAsă earlyă asă theă yeară 2006,ă severală drawingsă executedă withă aă redă pigmentă beneathă theă intonaco,ă bută nonethelessă aboveă theă plasteră layeră emulatingă aă pseudo-facingă withă coursesă ofă glazedă bricks,ă wereă alreadyă observed.ă Constrainedă toă interventionsăuponă delimitedă areas,ă dictatedă byă theă scaffold’să dimensions,ă theă restorersă cameă onlyă recentlyă toă theă conclusionă thată theseă under-paintingsă belongă toă theă sameăupperăgiornata,ăwhichăentailsătheăfacetsăofătheă transverseă arches,ă aboveă theă capitalsă ofă theă foură pilasters.ă Theseă archesă preserveă drawingsă madeă byă membersă ofă theă teamă involvedă ină theă decorationă ofă theămonument,ămostăprobablyăbyătheăapprenticesăwhoă plasteredă theseă areas.ă Theă redă drawingsă areă anthropomorphic,ămanyăofăthemăquiteăchildish,ăsaveă twoă imagesă createdă byă ană exquisiteă drawer,ă whoă outlinedăaăfemaleăsilhouetteăinătheănorthăandăaămaleă oneăinătheăsouth;ăhiddenăbyătheăfinalăintonacoălayer,ă suchăimages,ămadeăvisibleăbyătheălossăofătheăoriginală figurativeă decoration,ă uncoveră ană episodeă fromă theă monument’săunwrittenăhistory.ă

Ină theă talkă entitledă Intercession towards the

Mandylion,ă CONSTAN Aă COSTEAă brieflyă

169

throne,ăupătoătheăcosmicăsymbolsăandătheăintercessorsă –ă couldă actă asă eschatologicală signsă intermingledă withină theă ‘ages’ă ofă godhoodă andă theă hypostasesă ofă theăHolyăTrinity.ăTheăfollowingătier,ăshowingă–ăunderă theă figuresă ofă theăprophets,ă onă theă archesă –ăThe Genealogy of Christăinăitsăfourăsequencesăusedăbyătheă manuscriptătraditionăwhichăcirculatedăinăMoldaviaăată thată time,ă restsă uponă theă registeră dedicatedă toă theă

apostles.ă TheăMandylion whichă interruptsă thisă lastă tierăinătheăeast,ăflankedăbyătheăDeiparaăandăJohn the Baptist,ă engagesă theă apostlesă ină ană enlargedăDeesisă withă eschatologicală meaning.ă Theă allusionsă toă theă Secondă Comingă –ă involvingă theă contrastă betweenă genealogyăandăeschatologyă–ăsinglesăoutătheădome’să iconographyăatăArbore.ă

Theă sameă iconică monumentă cameă underă theă scrutinyă ofă theă ensuingă intervention,ăThe Cycle of

Saint George in the Outer Wall Paintings at Arbore,ă

heldă byă CORINAă POPAă (National University of Arts).ăTheăwesternăfaçadeăofătheăchurchădisplaysăfoură cycles,ă dedicatedă toă saintsă Demetrius,ă George,ă Nicetasă andă Parasceve;ă theă lifeă ofă saintă Georgeă containsăthirtyăepisodesăandăisămarkedăbyăaăplethoraă ofătorturesăandătheăscarcityăofămiracles,ăaăproportionă characteristicăforămostădepictionsăofăthisăhagiographică material.ăContainingăquiteătheăsameănumberăofăscenesă asătheăcyclesădisplayedăinătheănarthexăofăVorone ăandă onă theă northernă façadeă ată Humor,ă theă cycleă fromă Arboreăsinglesăoutăthroughăitsămicro-cycleădedicatedă toă theă slayingă ofă theă dragonă andă toă theă subsequentă deliveranceăofătheăprincess,ăfollowedăbyătheăepisodesă whenă theă saint,ă accompaniedă byă theă bishopă andă theă king,ăisădepictedăinăfrontăofăaăchurch,ăthenăsitedăonăaă synthrononă andă eventuallyă ată aă banquet,ă momentsă celebratedăbyătheăwholeăcity.ăTheseăimagesăseemătoă conveyă notă necessarilyă theă joyă ofă beingă deliveredă fromă theă peril,ă bută ratheră theă blissă ofă receivingă theă salvificăfaith.ăThisăsequenceăofăevents,ălackingăfromă allăotherăchronologicallyăconnectedăMoldavianăcyclesă ofăsaintăGeorge,ăappearsătoăillustrateăaăhagiographică variantăfromătheăfamilyăofăGeorgianătextsădatingăbackă toă theă 11th_{ă centuryă (cod.ă Jerusalemă 2),ă whichă}

permeatedăMountăAthos’ămilieusăinătheă15th_ăcentury.ă

Eitherătheăpainter,ăeitherătheăiconographerăemployedă ată Arboreă mightă haveă beenă wellă awareă ofă suchă versions,ă throughă theă mediationă ofă GreekăMenaiaă

remnantăofătheăEuthymianăliteraryătradition,ăpreserved,ă inătheă15th_{ăcentury,ăatăMoldovi aămonastery.ă}

Theă conferenceă endedă withă theă paperă givenă byă CARMENă SOLOMONEAă (Universityă ofă Arts,ă Iaşi),ă The Main Church of Dragomirna Convent – The Wall Paintings in the Nave and in the Dome. Technical Aspects and State of Preservation,ăwhichăbroughtătoătheă attentionă ofă theă academică communityă informationă gatheredă throughoută theă conservationă proceduresă conductedă ină thisă 17th_{ă centuryă monument.ă Theă wallă}

paintingăunderwentăvariousădeteriorationăforms,ădictatedă byăpracticalăaspectsă(specificăforăal frescoăandăal seccoă techniques),ăwhileătheăimpactăofărainăwatersăinfiltratingă throughătheădamagedăroofăwasăvisibleăinăseveralăareasăată theă drumă baseă andă ină theă northernă apseă ofă theă nave.ă Anotherăissueăatăstakeăwereătheăpastăinterventions,ăfromă theă18th_,ă19th_ăandă20th_{ăcenturies,ăincludingătheăpaintingsă}

onătheăpillarsăfromătheăwesternăsideăofătheănaveăandălocală over-paintingsăinătheălowerăregister.ăPreliminaryăinquiryă revealedă theă natureă ofă pigmentsă andă theiră degradationă processes,ă drewă attentionă toă regionsă withă exfoliationă tendenciesă(alsoăremarkedăinăgildedăpartsăandăobviouslyă causedăhereăbyătheăemployedătechniquesăandăadhesives)ă andăalsoăexposedătheădecorationătechniqueăusedăforătheă compoundă stoneă pillars,ă coveredă withă aă thină layeră ofă plasterăuponăwhichăalternatedăareasăofăcolourăandăgoldă leafă wereă applied.ă Theă cleansingă operationsă andă theă removalăofătemperaăover-paintingsăalteringătheăoriginală aspectă broughtă toă lightă stylistică featuresă fairlyă reminiscentă ofă theă wallă paintingsă fromă Sucevi a,ă bută nonethelessă unhinderedă byă thisă model;ă ină Dragomirna,ă imagesă sharedă withă theă iconographyă ofă Sucevi aă developedă uponă largeră surfaces,ă involvingă moreă spontaneousădrawingăandăbrushăstrokes,ăquiteădiversifiedă andălargeăarchitecturalăbackgroundsăandăalsoăaăvarietyăofă pigments’ămixturesăandăoverlayingăwhichădidănotăalwaysă observeă theă rulesă imposedă byă theiră chemicală composition.ă Theă restorationă processă alsoă exposedă theă pictorialătechniquesăusedăbyătheăpaintersăandătheănatureă ofăpigments,ăspecificăforăthisăensembleăbeingătheăsmaltă (darkăpowderăblue),ătheămalachiteă–ănoneăofăthemăalteredă withă timeă –,ă theă cinnabară andă theă miniumă (leadă tetroxide).ă

ă

The Department of Medieval Studies (Thisărapportăincorporatedătheăă abstractsăsubmittedăbyăcontributors)ă

ă

ă

CENTREăăD’ÉTUDESăăBRANCUSIENNESăă

„BARBUăăBREZIANU”,ăă

PROJETăăDEăăL’INSTITUTăăD’HISTOIREăă

DEăăL’ARTăă«ăG.ăOPRESCUă»

_ă

Ilă yă aă quelquesă décennies,ă auă débută desă annéesă 70,ăleăregrettéăTheodorăEnescu,ăchercheurăéminentădeă l’artămoderneăroumain,ăauteurăd’uneăimportanteăétudeă

*_{ăTexteăredigéăauăcadreăduăprojetăPNă–ăIIă–ăIDă–PCEă–ă}

2011ă 3ă –ă 0200,ă financéă pară leă Conseilă Natională deă laă RechercheăScientifiqueăCNCSă–ăUEFISCDI,ăRoumanie.ă

posthumeă sură Brancusi,ă proposaită laă créationă d’ună centreă d’étudesă brancusiennesă dansă leă cadreă deă l’Institutăd’Histoireădeăl’ArtădeăBucarest.ăL’initiativeă estă venueă suiteă auă Colloqueă internatională Brancusiă tenuă enă 1967,ă quiă avaită réuniă àă Bucarestă desă historiensădeăl’artădesăplusăconnusăàăcetteăépoque.ăCeă colloqueăavaitămarquéăunămomentăimportantădansălaă redécouverteă deă l’oeuvreă duă sculpteură roumain,ă célébréăenătantăqueăpionnierădeălaăsculptureămoderneă parăl’historiographieădeăl’artăaprèsălaăsecondeăguerreă mondiale,ălorsqueăl’artădeălaăpremièreămoitiéăduăXXe_ă

siècleăăfutăsoumisăàăuneăărévisionăetăuneăréévalutionă encoreăvalablesădeănosăjours.ă

170

brancusiennes.ă Peut-êtreă était-ceă ă laă restructurationă desă institutsă deă recherche,ă enă 1975,ă quiă avaită limitéă l’autonomieă deă l’Institut,ă etă laisséă deă côtéă lesă propositionsă aussiă utilesă queă cellesă avancéesă pară TheodorăEnescu.ă

Enă2008,ăl’Institutăaăreçuălaădonationădeăl’archiveă deăBarbuăBrezianu,ăhistorienădeăl’artădontăleănomăestă liéă àă l’étudeă deă l’oeuvreă deă Brancusi,ă commencéeă toutăd’abordăenăqualitéădeăchercheurăàăl’Institut,ăétudeă continuée,ăavecăleămêmeăenthousiasme,ăjusqu’àăl’âgeă vénérableădeă98ăans.ăCeăfutăl’occasionădeărediscuteră deăcetteăpropositionărestéeăjusqueălàăsansărésultat.ă

Barbuă Brezianuă aă appartenuă àă uneă générationă brillanteă et,ă enă mêmeă temps,ă trèsă éprouvée.ă Ilă fută collègueă etă amiă deă Constantină Noica,ă Mirceaă Eliade,ă PetruăComarnescu,ăEugenăIonescu,ăpourăneămentionneră queăquelquesă nomsăillustres.ă Suiteăàăl’instaurationăduă communisme,ăilăseăvoităobligéădeărenoncerăàăsaăcarrièreă juridique.ăIlăcommenceăàăécrireăsurăBrancusiăenă1967,ă annéeă deă laă parutionă deă sonă premieră article,ă àă ună momentă où,ă sură leă plană mondială même,ă laă bibliographieăbrancusienneăétaităencoreăàăsesădébutsăetă saă sculptureă deă jeunesseă pratiquementă inconnue.ă Or,ă c’estă justementă ceă quiă deviendraă leă pointă cléă deă sesă études.ă Avecă uneă persévéranceă horsă duă commun,ă Barbuă Brezianuă aă publié,ă pendantă ă plusă deă quatreă décennies,ădeănombreusesăétudesăetăarticlesăquiăontămisă enă lumièreă desă documents,ă desă témoignages,ă desă informations,ă desă photographiesă inédites,ă ună matérielă exceptionnellementăricheăetădocumenté.ăEnăpartantădeă ceă véritableă corpusă documentaire,ă l’historienă deă l’artă Barbuă Brezianuă aă établiă desă élémentsă valablesă aujourd’huiă encore,ă desă connexions,ă desă sources,ă desă filiations,ă desă interprétationsă deă l’oeuvreă etă deă laă penséeăbrancusiennes.ăC’estăgrâceăauădévouementăsansă limitesă duă critiqueă vis-à-visă deă sonă sujetă queă nousă pouvonsăaujourd’huiăidentifierălesănombreusesănuancesă dansă l’expressionă moraleă etă spirituelleă complexeă deă Brancusi,ă quiă corrigentă leă stéréotypeă deă «ăpaysană duă Danubeă»,ăăjadisăvéhiculéăavecăbeaucoupăd’insistance.ă Enă1974,ăBarbuăBrezianuăpublieălaăpremièreăéditionădeă sonăouvrageăL’oeuvre de Brancusi en Roumanie,ălivreă àăproposăduquelăleăsculpteurăaméricainăIsamuăNoguchi,ă élèveă deă Brancusi,ă écrivaită:ă «ă...ă c’est,ă probablement,ă laămeilleureăprésentationăqueăj’aieăjamaisăconnueăădeă l’oeuvreăetădeălaăvieăd’unăartiste.ăSaălogiqueăestăsuperbeă carătousălesăéléments,ăcorrélésăouănonădansăleătemps,ă sontăsituésădansăleurăperspectiveăhistorique.ăIlsăgagnentă ainsiăunăreliefăetăuneăsignificationăadmirables.ă»ă

Laă contributionă majeureă deă Barbuă Brezianuă àă laă connaissanceă deă l’oeuvreă deă Brancusi,ă seă trouveă synthétiséeă dansă lesă quatreă éditionsă deă l’ouvrageă mentionnéă–ă1974,ă1976ă–ăéditionăroumaineăetăanglaise,ă 1998,ă éditionă roumaine,ă françaiseă etă anglaise,ă dontă l’auteurăfutăreconnuăcommeăunăprécurseurăăparătousălesă critiquesăăimportantsăădeăl’oeuvreăduăsculpteurăroumain.ă Laădernièreăéditionăaăétéăcomplétéeăparădesăinformationsă précieusesăetădesădocumentsăjadisăcensurés.ă

BarbuăBrezianuăneăs’estăpasălimitéăàălaărechercheă deă typeă académique.ă C’estă ună polémisteă redoutable,ă chaqueă foisă qu’ilă ă enă ressentă leă besoin,ă lorsqueă pară

exemple,ăàăl’occasionădeălaălongueăcontroverseăsurălaă restaurationădeălaăăColonne sans finăădeăTârgu-Jiu,ăilă seăprononceăavecătouteăsonăénergieăetădesăargumentsă incontestablesăcontreăsaădémolition.ăă

Barbuă Brezianuă aă désiréă queă sesă archivesă ă etă saă bibliothèqueăsoientădestinéesăàăl’Institutăquiăaăfacilitéăetă encouragéă sesă recherches,ă donc,ă àă laă fină deă 2008,ă AndreiăBrezianu,ăsonăfils,ăaăfaitădonăàăl’Institutăd’uneă partie,ă etă j’insisteă sură ceă mot,ă maisă uneă partieă importanteădeălaăbibliothèque,ădeălaăcorrespondance,ăetă environă troisă centsă dossiersă documentairesă thématiques.ă Laă correspondanceă contientă deuxă importantsă paquetsă deă lettresă échangéesă avecă lesă historiensădeăl’artăIonelăJianuăetăSidneyăGeist.ăDeăplus,ă deă nombreusesă autresă lettresă donnentă laă mesureă desă relationsă professionnellesă diversifiéesă queă Barbuă Brezianuăavaităréussiăàăentretenirăàăuneăépoqueă oùălaă correspondanceă avecă «ălesă étrangersă»ă étaită mală jugéeă etă demandaită touteă sorteă deă subtilité.ă Lesă dossiersă contiennentă desă notes,ă desă fichesă deă lecture,ă desă coupuresădeăpresse,ădesăbrochures,ădesăcatalogues,ădesă photocopies,ă desă photographies,ă parfois,ă desă lettres,ă toută ceă quiă formeă laă partieă invisibleă duă travailă deă l’historienădeăl’art.ă

Miroirăfidèleăduălaboratoireădeăl’historienădeăl’art,ă lesăarchivesănousăfamiliarisentănonăseulementăavecăună styleă deă travail,ă maisă égalementă avecă uneăforma mentisă quiă seă distingueă pară uneă curiositéă vivanteă etă uneă exceptionnelleă soifă deă connaissance.ă Laă sessionă organiséeă àă l’Institută enă 2010,ă intituléeă:ăL’archive vivante – autour de la donation de l’historien de l’art Barbu Brezianu,ăăaăétéăleădébutăădeălaămiseăenăvaleură desămultiplesăaspectsădeălaădonation,ădesăeffortsăpoură attireră d’autresă chercheursă travaillantă dansă desă institutionsădifférentes,ăcommeăl’Universitéănationaleă d’artăetăleăMuséeănationalăd’artăcontemporain,ăetădesă préoccupationsăsystématiquesăenăvueădeăcontinuerălesă étudesăbrancusiennes.ă

Laă richesseă deă laă donationă et,ă implicitement,ă l’obligationă quiă revientă àă l’Institută d’organiseră etă deă rendreăaccessiblesăcesăarchivesănousăaărappeléăl’initiativeă plusă ancienneă deă Theodoră Enescuă etă nousă aă pousséă àă solliciterăăl’accordădeăl’AcadémieăpourăfonderăleăCentreă d’étudesăbrancusiennesă«ăBarbuăBrezianuă».ă

Jeă diraisă queă c’estă àă ceă moment-làă queă sontă apparuesă lesă difficultésă réellesă liéesă àă l’organisationă systématique,ăpratiqueăetăeffectiveădesăarchivesăet,ăenă mêmeă tempsă àă l’affirmationă ă duă Centreă dansă laă vieă culturelleăetăscientifique.ă

171

troisăpartiesă–ăbibliothèque,ăcorrespondance,ădossiersă documentairesă–ăafinădeălesămettreăàălaădispositionăduă publică intéressé.ă Iciă intervientă sansă douteă laă clarificationăpréliminaireădeăquestionsăquiătiennentădeă laăclassificationăetădesăcritèresăchoisis.ăă

LaăbibliothèqueăetălesăarchivesădeăBarbuăBrezianuă neă sontă pasă seulementă uneă sourceă richeă poură desă recherchesă futures,ă maisă égalementă uneă incursionă dansăleălaboratoireădeăl’historienădeăl’artăexemplaireă pară saă curiositéă intellectuelleă toută d’abord.ă Onă peută affirmerăsansătropăexagérerăqueăchaqueălivreăaăentreă sesă pagesă ună autreă livre,ă composéă deă coupuresă deă presseă ayantă traită auă livre.ă Brezianuă étaită ună passionnéă desă journaux,ă saă premièreă courseă deă laă journéeă étaită d’alleră auă kiosqueă deă presse.ă Ilă aimaită aussiă fréquenteră lesă antiquaires.ă Etă parceă queă lesă anecdotesăsontărévélatrices,ăjeămeărappelleăqueăIrinaă Fortunescu,ă épouseă etă collaboratriceă deă Barbuă Brezianu,ămeăracontaităcommentăelleăavaităvenduăună livreă auxă antiquaires,ă sansă qu’ilă leă sache.ă Quelquesă joursă après,ă Barbuă revientă àă laă maison,ă enchantéă d’avoiră achetéă ceă livreă cheză ă l’antiquaireă oùă Irinaă l’avaitălaisséă!ăSesăpréoccupationsăetăsesăpassionsăseă dessinentădansălesăannexesăpersonnellesăajoutéesădansăă presqueăchaqueăvolume.ăă

Onă peută dire,ă enă passant,ă queă lesă bibliothèquesă personnellesă etă lesă archivesă enă tantă qu’expressionă d’uneă subjectivitéă fontă aujourd’huiă l’objetă d’expositionsăsui-generisă itinérantesă dansă tousă lesă coinsă duă mondeă –ă pară exemple,ă l’artisteă etă théoricienneă américaineă Marthaă Roesleră aă prêtéă saă bibliothèqueă auă prestigieuxă Institută Natională d’Histoireădeăl’Artă(INHA)ădeăParis.ăChezănous,ăLiaă Perjovschiăaăplusieursăfoisăexposéăsaăbibliothèque.ă

Aăleurătour,ălesătroisăcentsădossiersădocumentairesă thématiques,ă bourrésă deă notes,ă photocopies,ă coupuresă deăpresse,ărevues,ăcatalogues,ăphotographiesăouălettres,ă enă dehorsă deă laă correspondanceă archivéeă séparément,ă garderontă leură organisationă première,ă nonă poură conserverăavecăuneăvaineăpiétéălaăpenséeădeăl’historienă deăl’art,ămaisăparceăqueăcetăordreăaăsaăpropreălogique,ă quiăsembleăoffrirăleămeilleurăraccourciăversăleăsujetădeă laă recherche.ă C’estă égalementă l’ouvertureă versă laă rechercheă desă mécanismesă pară lesquelsă l’histoireă deă l’artăconstruităsonăobjet.ă

Enă ceă quiă concerneă laă correspondance,ă nousă proposonsă l’éditionă d’uneă sélectionă desă lettresă lesă plusă significativesă deă Ionelă Jianuă etă Sidneyă Geist,ă aussiăbienăqueădesălettresăprovenantădeăpersonnalitésă importantesă deă l’histoireă deă l’artă européen,ă commeă Carolaă Giedion-Welcker,ă Friedrichă Tejaă Bach,ă Eduardă Trier,ă Udoă Kultermann,ă Herbertă Read,ă Corradoă Maltese,ă Erică Shanes,ă Noraă Eliasbergă ouă d’artistesăcommeăIsamuăNoguchi,ăEugenăDr gu escu,ă Nataliaă Dumitrescuă etă Alexandruă Istrati,ă lesă deuxă derniersăhéritiersădeăBrancusi.ă

Leăprojetăprévoităl’organisationădeăcolloques,ădeă conférences,ă deă journéesă d’étude,ă certainsă d’entreă eux,ă avecă –ă nousă l’espéronsă –ă uneă participationă internationale,ă sură desă thèmesă liésă àă l’interprétationă

deăl’oeuvreădeăBrancusi,ăpourăfinirăparălaăpublicationă d’unăvolumeăd’études.ă

Cesă vingtă dernièresă années,ă estă apparueă uneă nouvelleăăgénérationăăd’historiensădeăl’art,ăainsiăqueă d’autresă interpretations,ă d’autresă méthodologiesă etă uneăautreăproblématique.ăDesăaspectsădeăl’oeuvreădeă Brancusiă quiă aupararentă ă n’entraientă pasă dansă lesă préoccupationsă deă l’historienă deă l’art,ă furentă propulsésă auă premieră plană –ă pară exemple,ă laă photographieă deă Brancusiă dontălaă significationăaă étéă décryptée,ăcommeăcléădeălectureădeăsonăoeuvre,ăăpară FriedrichăTejaăBach,ăouălesărelationsăcompliquéesăetă subtilesă entreă Brancusiă etă Duchampă queă l’historiographieăaméricaine,ălaăpremière,ăaămisesăenă évidence,ăthèmeădeărechercheăsurălequelăs’estăpenchéă égalementă cheză nousă Cristiană Velescu.ă N’oublionsă pasălaăsérialitéătelleăqu’elleăfutăentendueăetăexploitéeă pară lesă sculpteursă minimalistesă ouă lesă nouvellesă possibilitésă deă l’artă publică etă leă remodelageă pară Brâncuşiăduăconceptădeămonument.ă

Desă historiensă deă l’artă telsă queă Friedrichă Tejaă Bach,ă Inaă Klein,ă Paolaă Mola,ă Doinaă Lemny,ă Alexandraă Parigoris,ă Jonathană Wood,ă Alexă Potts,ă Annaă Chaveă etă d’autresă encoreă ontă fortementă contribuéă àă l’interprétationă deă l’oeuvreă deă Brancusi,ă contributionsă iciă connuesă pară ună cercleă restreintă deă spécialistes.ăParmiălesăobjectifsădeănotreăprojetăceluiă d’attireră lesă jeunesă chercheursă versă desă sujetsă deă rechercheă apparemmentă épuisésă n’estă pasă leă moinsă important.ăJeăvoudraisăprofiterădeăcetteăoccasionăpoură affirmeră deă nouveauă queă ceă seraită ună devoiră d’honneură deă traduireă laă monographieă deă Friedrichă TejaăBach,ăprestigieuxăprofesseurăd’histoireădeăl’artăàă l’Universitéă deă Vienne,ă directeur,ă pendantă desă années,ă deă l’Institută d’Histoireă deă l’Artă deă laă mêmeă Université.ă Ilă s’agită deă laă monographieă laă plusă comprehensive,ă suivieă duă catalogueă raisonnéă deă l’œuvreă deă Brancusi,ă parueă enă 1987.ă Leă livreă aă uneă circulationătrèsărestreinte,ăilăn’yăaăqu’unăpetitănombreă d’historiensădeăl’artăquiăenăsontăauăcourant.ăAffirmeră deăplusăenăplusăsouventăl’importanceădeălaătraductionă deă ceă livreă mènera,ă peut-être,ă àă l’apparitionă d’ună mécèneădésireuxădeăfinancerăcetteăentreprise!ă

Qu’ilă nousă soităencoreă permisă deă rêveră!ăL’idéală seraităsiălaăRoumanieădevenaităl’hôteăd’unăinstitutătelă queă l’Institută Henriă Mooreă deă Leeds,ă institutionă enă quelqueăsorteăunique,ăqui,ăenăpartantădeăl’héritageăduă sculpteur,ă premieră sculpteură anglaisă àă laă réputationă mondiale,ă aă développéă ună vasteă programmeă deă rechercheăsurălaăsculptureădansăsonăsensăleăplusălargeă grâceă àă ă desă expositions,ă desă boursesă deă recherche,ă desă conférencesă etă auă développementă d’uneă bibliothèqueă etă d’archivesă spécialiséesă dansă laă sculptureă internationale.ă Poură leă moment,ă ilă s’agită d’ună modèleă intangible,ă maisă siă nosă efforts,ă àă nousă tousăquiăparlonsădeăBrancusi,ăs’orientaientădansăcetteă direction,ăunămiracleămarqueraităpeut-êtreălaăpostéritéă deă Brancusi,ă dontă laă vieă fut,ă selonă lui-même,ă uneă suiteădeămiracles.ă

172

THEăINTERNATIONALăCONFERENCE

SZATHMARI, PIONEER

PHOTOGRAPHER AND

ă

HIS CONTEMPORARIES

,ăă

“G.ăOPRESCU”ăINSTITUTEăă

OFăARTăHISTORY,ă

14

_ă–ă16

_{ăMAY,ă2012ă}

“G.ăOprescu”ăInstituteăofăArtăHistoryăcelebratedă Carolă Popă deă Szathmari’să birthă bicentennială (1812-2012)ăwithăaăthree-dayăinternationalăconference,ăheldă bothăatătheăRomanianăAcademyăandăată“G.ăOprescu”ă Institute.ăOnăthisăoccasionăwereăpresentedătheăresultsă ofă latestă researchesă onă Szathmari’să lifeă andă work,ă concerningă theă connectionsă withă someă ofă hisă illustriousă contemporariesă (photographers,ă painters,ă writers,ăstatesmen),ătheăscientificăissuesărelatedătoăhisă platesă andă prints,ă theă analysisă ofă hisă albumsă andă picturesăinăstateăandăprivateăcollectionsăinăRomania.ă Asă theă keynoteă lectureră wasă invitedă Prof.ă Larryă J.ă Schaaf,ă ană independentă photo-historiană fromă Baltimoreă (Maryland,ă USA),ă andă ană expertă onă theă inventionăandăearlyăhistoryăofăphotography.ă

Theă Conferenceă wasă officialyă openedă ată theă LibraryăofătheăRomanianăAcademy,ăinătheă“Theodoră Pallady”ă Gallery,ă withă theă exhibitionăSzathmari’s Workshop – From Drawing to Chromolithography.ă Meaningfulăandăpleasantăeventsăwereăorganizedăalongă theădaysăofăsession’săworks:ăaămilitaryăreviewădatingă fromă theă periodă ofă Romania’să Independenceă Wară (1877-78),ăstagedăbyătheă“6ăDorobantzi”ăAssociation,ă aăvisitătoătheăCabinetăofăPrintsăofătheăLibraryăofătheă Romaniană Academy,ă guidedă byă C t linaă Macovei,ă theăRetrospectiveăexhibitionăCarol Pop de Szathmari, painter and photographeră ată theă Natională Cotroceniă Museum,ăhostedăbyăAdinaăRențea,ătheăspecialătourăină Bucharest,ă ledă byă Ruxandaă Beldiman,ă pointingă oută severală historicală monumentsă picturedă byă Szathmariă whoseă reproductionsă wereă gatheredă ină aă giftă albumă forăguests,ăandălastăbutănotăleastătheăprojectionăatătheă Instituteă ofă theădocumentaryă movieăThe Eyewitness,ă madeă ină 2002ă byă Gabrielă Cobasniană andă Adrian-SilvanăIonescu.ă

Ină hisă paperă entitledăSilver from Sunshine: the Photographic World of Szathmari,ă Prof.ă Larryă J.ă Schaaf,ăframedăSzathmari’săearlyăaccomplishmentsăină Europeană context,ă startingă withă theă developmentă ofă theă photographyă ată itsă beginning.ă Heă drewă parallelsă betweenătheăinventionsăofăWilliamăHenryăFoxăTalbot,ă theă earlyă portraitureă byă Hillă andă Adamson,ă Rogeră Fentonă oră Nadar,ă andă theă evolutionă ofă Szathmari’să photographicăart.ăă

Detailedă technicală informationsă wereă providedă aboutăglassănegatives,ăwhichăreplacedăthoseăonăpaper,ă leadingă toă fineră detailă andă shorteră exposures,ă especiallyăafterătheăCrimeanăWar.ăProfessorăLarryăJ.ă Schaaf’să conferenceă raisedă severală questionsă onă theă topicăandăinterestingădiscussions.ă

Monikaă Faber,ă from Photoinstitută Bonartes,ă Vienna,ă formeră curatoră ată theă Albertinaă Museum,

presentedănewăinformationăonăIndustrial photography in a multinational state: an example of the Banat. Theăpaperăwas focusedăonătheăworkăofăAndreasăGroll,ă aă 19th_{ă centuryă photographeră andă hisă “Albumă deră}

Banateră Besitzungenă deră k.u.k.ă priv.ă oesterreichischenă Staats-EisenbahnGesellschaft”ă (Album of the properties in the Banat owned by the private Imperial and Royal State Train Company, 1860).ăTheăpicturesă representedă variousă buildingsă ownedă byă theă Company,ăbutăalsoălandscapesăandăotherăworks.ăTheă goală ofă theă Companyă wasă toă stateă itsă positiveă involvementăinătheădevelopementăofătheăBanatăregionă inătheăEmpire.ă

Dr.ă Silvanaă R chieruă (Universityă ofă Bucharest/ă Theă RomanianăCulturală Instituteă ină Istanbul),ă ină heră paperăFrom Family Portraits to ImperialPropaganda: Photography in the Ottoman Empire,ă studied theă relationsă betweenă reformsă andă modernizationă ină theă OttomanăEmpireăandătheănewăfashion:ăphotography,ă withă theă openingă ofă theă mostă fashionableă andă prestigiousă studiosă byă theă turnă ofă theă century.ă Theă authoră commentedă onă theă meaningsă ofă theă photographyă withină theă Islamică mentalityă whichă avoidedăforăcenturiesăanyăhumanărepresentations,ătheă roleă playedă byă photographersă ină Istanbul’să highă society,ăandătheăuseăofătheănewămediumăasăaăpersonală andăstateăpropaganda.ă

PhDă candidate Adrianaă Dumitran(Theă Natională LibraryăofăRomania)studiedătheAdvertising graphic of Carol Pop de Szathmari photo cards.ăItăwasăshownă thată Szathmari createdă andă usedă severală typesă ofă photoă cardsă announcingă eachă changeă ofă hisă statusă (Courtă photographer,ă medalsă andă awards,ă newă workshopălocationăetc.)ăă

CristianăGraure(TheăBanatăMuseum,ăTimișoara)ă ină“A new vision of the world”– Nineteenth century Banat seen through the lens of the stereoscopic cameraă presentedă theă lessă knownă workă ofă photographersă suchă asă Josephă Brand,ă Fridolină Hess,ă Josephă Kossak-Bohr,ă Adolfă Wippleră ină Timișoaraă andă B ileă Herculaneă (formerlyă Herkulesbad),ă practitionersă likeă Vincenză Roseă andă Friedrichă Hollschutză ină Steierdorf-Aninaă byă usingă theă mostă modernătechnicalătoolsăofătheirătime.ăAlsoătheăimperială patronageăandătheăimportanceăofăphotographyătoătheă marketingăofătourismăwasăhighlighted.ă

Luciană Ciupeiă (Instituteă foră Doctorală Studies,ă Babeș-BolyaiăUniversity,ăCluj-Napoca)ăonăhisăpaper Political Image in Carol Pop de Szathmari’s Vision presentedă aă historical analysisă ofă theă Romaniană publică appearanceă whithină theă perspectiveă ofă theă artist’sădocumentaryăvision.ăTheăpaper’săgoalăwasătoă revealătheămeaningsăofătheă politicalăcommunication,ă inăturbulentătimesăofăfundamentalăchanges,ăfinalizedă withătheăUnionăofăWallachiaăandăMoldavia.ăă

Theă paperă of Albertă Schupler (Masteră student, Natională Universityă ofă Arts,ă Bucharest)ă Veress Ferenc (Cluj Napoca, 1st _{of September 1832 – Cluj}

Napoca, 3rd _{of April 1916investigatedătheăbeginningsă}

173

career:ă researchesă andă experiments,ă withă importantă resultsă ină photoceramicsă andă theă productionă ofă clichésăonăglassăplatesăasănegatives,ăhisăactivityăasăaă photographyă teacher,ă hisă writings,ă hisă editingă andă publishingăenterprises.ăă

AdrianăStan(PrahovaăCountyăMuseumăofăHistoryă andă Archeology,ă Ploieşti)ă broughtă newă informationă onătheăcollectionsăofătheămuseum:Photographs from Carol Pop de Szathmari’s studio in the patrimony CountyMuseum of History and Archaeology.ă 12ă ofă 93,ăunknownăphotographs,ăbyăSzathmariărepresentingă importantă figuresă ină Romania’să politicală lifeă ofă theă secondă halfă ofă theă 19th_{ă centuryă whereă shownă}

(metropolitană Calinică Miclescu,ă bishopă Melchisedecă Ştef nescu,ă journalistă Ulysseă deă Marsillac,ă locală politiciană C.ă T.ă Grigorescu,ă drawingă teacheră Iosifă Wallenstein,ăetc).ă

Ină heră paper,ăPhotography as a meeting place of modernities. Szathmari revisited by Ion Grigorescu,ă Phdă Ioanaă Vlasiu (“G.ă Oprescu”ă Instituteă ofă Artă History)ă triedă ană analysisă ofă contemporaryă artă ină connectionă withă photographyă andă itsă realistică statute.ă Ină theă 70să_{Romaniană art,ă Ioană Grigorescuă usedă oldă}

photosă asă “realityă frames”ă ină hisă workă –ă painting,ă graphics,ăfilms.ăGrigorescuădiscoversăană“ancestor”ăină CarolăSzathmariăandăstartsătoăwriteăarticlesăonăhimăin Artaă revue.ă Theă studyă aimedă toă decodeă theă approachă andă interestă ofă thisă contemporaryă artist,ă obsessedă byă truthăandăaăpassionateăofăphotography,ăinătheăworkăofăaă predecessor,ăaămeetingăofăwhichăbothăgained.ă

C t linaăMacovei(TheăLibraryăofătheăRomaniană Academy) broughtă newă dataă onă Carol Pop de Szathmari. From photography to photochromatic and oleography, byă showing thată Szathmari’să workă asă aă lithographeră hadă aă quiteă controversială character.ă Someăofăhisăworksăareăpresentedăasăethnographicăandă architectonică documents,ă historicală monuments,ă allă charmingăandăofăaăpricelessăauthenticityăandăinterest,ă bută alsoă aă newă aspectă ină theă historyă ofă Romaniană graphic,ăbothăasăaădocumentăandăasăartăphenomenon.ăă

Theă contributionă ofă Ruxandraă Dreptuă (Spiruă Haretă University),ăSzathmari, the photographer – painter of the remotnessăemphasizedătheălessăstudiedă aspectă ofă Szathmari’să attitudeă toă distances.ă Asă aă passionateă traveler,ă heă paintedă andă photographedăă generalăviewsăofădifferentălandscapes.ăPhotosătakenăată Cheileă Dâmbovicioareiă coveredă panoramică sightsă intendingă toă captureă asă muchă ofă theă landscape.ă Theă paintingăwithătheăsameătitleăaimsătoăbeăaăreplicaăofătheă photo,ă onlyă theă coloursă areă differentă ină aă lightă transitionăfromădarkătoălight,ădueătoătheăperspective.ăă

PhDă candidate Horiaă Vladimir Şerb nescuă (Natională Militaryă Museum “Kingă Ferdinandă I”)ă presentedă Carol Szathmari, asă a military photographer. Importantăaspectsăinătheăartist’săcareeră andăworkăwereăunderlined,ătheăfactăthatăheăstartedăhisă careeră asă aă militaryă photoă reporteră duringă theă Crimeană War,ă immortalizingă figuresă ofă officersă andă

troops,ă aspectsă ofă everydayă militaryă life.ă Ină 1877ă Szathmariă becameă againă aă wară correspondentă andă tookăpicturesăshowingătheăRomanianătroopsăinăaction.ă Interestingă photographică documentsă wereă presentedă fromătheăarchiveăofătheămuseum.ăă

PhDă candidate Molnáră Attila (Presidentă ofă theă Associationă foră theă Transylavaniană Museumă ofă Photography)ă spokeă aboutăThe hidden portret of Szathmári. Theă lectureră drawn paralellsă betweenă Szathmári’să careeră andă thată ofă theă painteră Barabásă MiklósăandăofăZichyăMihály,ăcourtăpainterăofăRussiană tsars.ă

RuxandaăBeldiman’săpresentation (“G.ăOprescu”ă Instituteă ofă Artă History)ă focusedă onă aă lessă studiedă topică Carol Pop de Szathmari’s civil and ecclesiastical architecture photography.

Photosăofăimportantăandăsignificantăchurchesăandă palacesă takenă ină Bucharestă ină theă 1860să asă wellă asă urbană framesă becomeă visuală documents,ă bringingă importantă informationă aboută theă historyă ofă theă monuments,ă whoseă aspectă hasă beenă modifiedă (theă Universityă ofă Bucharest),ă oră hasă beenă demolishedă (theă Col eaă Tower),ă revealingă theă oldă urbanistică frameăofătheăcapital.

Adriana-Nataliaă Bang l (Libraryă ofă theă RomanianăAcademy)ădiscussedăaboutăA Selection of pictures from Carol Pop de Szathmari’s Albums “Romania” to be found in The Prints Cabinet of Library of the Romanian Academy explaningă theă latestă researchesă onă theă respectiveă photographică albumsărevealingătheăphotographer’sărouteă(Craiova,ă Oltenia,ă toă theă Prahovaă Valleyă andă fromă theă surroundingsă ofă Bucharest,ă toă theă capitală itself).ă Basedă onă Princeă Carol’să diary,ă someă ofă theă photosă withinăRomaniaăwereăframedăchronologically.ăă

Emanuelă B descuă (Libraryă ofă theă Romaniană Academy),ă ină hisă contributionă Carol Szathmari, pictures from the Prints Cabinet Collections of the Library Romanian Academy, focusedă onă theă enlargementă ofă theă collectionsă withă photographsăă byă Szathmari,ă whichă increasedă untilă lateă theăă 20th_{ăcentury.ăă}

Theă paperă ofă Dr.ă Adrian-Silvană Ionescu (“G.ă Oprescu”ă Instituteă ofă Artă History)ăCarol Pop de Szathmari and Ulysse de Marsillac: two destinies, one friendship revealedă theă relationă betweenă twoă foreignă artists,ă bothă makingă brilliantă careersă amongă Romaniansă whomă theyă lovedă andă servedă withă paintingă andă photographyă (Szathamari)ă writingă andă publishingă (Marsillac).ă Bothă depictedă theă adoptiveă countryă ină theă brightestă colorsă andă madeă ită knownă betteră foră theă largeră public,ă throughă internatională exhibitionsă andă newspapersă spreading.ă Ulysseă deă Marsillacă admiredă Szathmariă andă choseă himă foră takingăhisăportrait.ăTheăjournalistăcoveredămostăofătheă artistă enterprisesă withă extensiveă articlesă oră mereă notes,ăwrtitingsăthatărevealsătheirăspecialăfriendship.ă

ă