„Revista Română de Sociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXII,ănr.ă3–4,ăp.ă389–395,ăBucureşti,ă2011ă
ă
ă
BERNARDă HOURS,ă MONIQUEă SÉLIM,
ă Anthropologieă politiqueă deă laă
globalisation
,ăParis,ăL’Harmattan,ăcoll.ăAnthropologieăcritique,ă2010.ă
Spreădeosebireădeălucr rileăobişnuiteădespreăglobalizare,ăcareăînăgeneralăseăconcentreaz ăasupraă culturiiăşiăaăfluxurilorăculturale,ăcarteaădeăfaţ ăîncearc ăs ădegajezeăliniileăcoerenteăaleăuneiăanalizeădeă antropologieăpolitic ă aă globaliz rii.ă Eaă reiaă înă generală analizeă dezvoltateă înă articoleă recente.ă Ideeaă central ă esteă c ă înă spateleă diversit ţiiă actualeă seă ascundeă deă faptă oă normativizareă unitar .ă Logicileă politiceăşiăideologiceăsuntăprivilegiateăînăcarteătocmaiăpentruăc ăeleăsuntăesenţialeăînăacesteăprocese.ă Lucrareaăareăpatruăp rţi.ă
Primaăparteăseărefer ălaăapariţia,ădominaţiaăpolitic ăşiăsfârşitulădezvolt riiăînăaădouaăjum tateăaă secoluluiă ală XX-lea.ă Aceast ă parteă reaşaz ă într-oă perspectiv ă diacronic ă primeleă mişc riă socialeă transnaţionaleădeălaăorigineaăONG-urilor,ăideologiaălorătiers-mondist ăcaămodădeăacţiuneăşiăemergenţaă stateloră dină Lumeaă aă treiaă (înăsensulă luiă Sauvyă şiă Balandier).ă F cândă oă atareăanaliz ăaă dinamiciloră politiceă aleă dezvolt riiă –ă aceast ă credinţ ă imperialist ă occidental 1,ă Bernardă Hoursă realizeaz ă oă
arheologieă aă globaliz rii.ă Sfârşitulă dezvolt riiă caă modă deă emancipare,ă caă pedagogie,ă precumă şiă înlocuireaăsaăcuăideologiaăumanitar ,ăluptaăîmpotrivaăs r cieiăşiăguvernanţaăneoliberal ăformeaz ăună cadruădiacronicădeăînţelegereăaăglobaliz rii.ă„Interdependenţaăglobal ,ăcareăîiăleag ăpeătoţiăactoriiădeă fenomenulăpieţei,ăseăînscrieăcaăobiectăalăuneiăimperativeăreflecţiiădeăantropologieăpolitic ”ă(23).ă
Aădouaăparteăaăc rţiiăseăapleac ăasupraăleg turilorădintreănormeleăglobaleăşiălogicileăsociale.ă Deoareceăautoriiăauăluatădeplinăactădeăsfârşitulăsuveranit ţiiă şiăalăteritorialit ţii,ăfenomenăremarcabilă analizatădeăBertrandăBadie2,ăproblemaăcareăseăpuneăesteădeăaăştiăcareăesteăarhitecturaăglobaliz rii,ăceaă
careă susţineă proiectulă societ ţiiă deă piaţ ,ă ală lumii-piaţ .ă Printreă substituteleă suveranit ţiiă careă disciplineaz ăşiăclaseaz ăsociet ţileăşiăgrupurileăsocialeăînăcadrulăsociet ţilor,ăautoriiăpropunămaiămulteă elemente:ă s n tatea,ă munca,ă securitatea,ă caritateaă şiă etica.ă Analizaă moduluiă înă careă ideeaă caritabil ă p trundeăînăChinaăesteăînămodăparticularăinstructiv ăpentruăaăînţelegeăcumăanumeăîncearc ăStateleăs ă reiaăcontrolulăasupraădomeniuluiăpoliticăfolosindăinstrumenteădeăguvernareăf r ăconotaţiiăpolitice.ăPrină intermediulă gestiuniiă problemeloră marginalit ţiiă (handicapaţi,ă bolnaviă mintali...)ă ună nouădeală esteă propusă deă ună Stat-partidă coruptă uneiă populaţiiă sufocat ă deă violenţaă statal ă şiă aă societ ţiiă deă piaţ .ă „Inadaptaţiiăsociet ţiiădeăpiaţ ,ăbolnavii,ăhandicapaţiiămerit ăs ăfieătrataţiăcuăomenieăşiăs ăfieăconduşiă cuăoăatenţieăbinevoitoareăf r ăbrutalit ţileăanterioareăobişnuite”ă(109).ăAceast ălogic ăaăcarit ţiiăşiăaă moraliz riiăseăprelungeşteăînăanalizeleă„prescripţiilorăetice”ăşiăînăalteădomenii.ă
Dezvoltareaă normeloră cuă vocaţieă global ă puseă înă afaraă spaţiiloră deă negociereă democratic ,ă adic ă înă cadrulă puteriloră multilaterale,ă seă sprijin ă peă figuriă simbolice.ă Vomă propuneă ună exempluă pentruă aă fiă expliciţi:ă „cultulă performanţei”,ă înă aniiă 1980,ă careă semnific ă apariţiaă uneiă societ ţiă aă concurenţeiădintreăindiviziăşiăcuăeiăînşişi,ăceăseăsprijin ăpeăfiguraăantreprenorului3ăşiăpeăceaăaălooser
-ului.ăAutoriiăneăpropunăpatruăactoriăideologiciăpentruăaăînţelegeămaiăbineăaceast ăglobalizare:ăfemeia,ă str inul,ăautohtonulăşiăs racul.ăS ălu măcazulăstr inuluiăşiăalăxenofobieiăabordatădeăMoniqueăSélimăînă leg tur ămaiăalesăcuăexemplulăsuburbiilorăparizieneădinăaniiă1970.ăPierdereaălegitimit ţiiăStatelorăesteă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
1ăGilbertă Rist,ăLeă développement.ă Histoireă d’uneă croyanceă occidentale,ă Paris,ă Presseă deă
Science-Po.ă(2eăéd.).ă
2ăBertrandă Badie,ăLaă fină desă territoires.ă Essaiă sură leă désordreă internatională etă sură l’utilitéă socialeă duă respect,ă Parisă Fayard,ă 1997;ăUnă mondeă sansă souveraineté.ă Lesă Étatsă entreă ruseă etă responsabilité,ăParis,ăFayard,ă1999.ă
ună factoră predominantă înă naţionalizareaă uneiăidentit ţiăesenţializate.ă Dară nuă potă fiă ignorateă logicileă socialeă maiă vechiă careă anim ă aceast ă transformare:ă oă criz ă profund ,ă dezintegrareaă identit ţiiă muncitoreşti,ă exacerbareaă concurenţeiă peă piaţaă munciiă şiă eliminareaă progresiv ă aă dreptuluiă muncii,ă punereaăînăconcurenţ ăaăsistemelorădeăasistenţ ăşiădeăangajareăetc.ă„Ignorareaăfaptuluiăc ăalofobiaăesteă şiăoăproducţieăaădiverşilorăactoriăinterni,ăcareăauălogicileălorăproprii,ăduceălaărevenireaălaăoăconcepţieă dep şit ăaăsubiectuluiăcaăsimpl ămarionet ăaăstructurilorăpoliticeăşiăeconomice”ă(150).ăAnalizaăesteă apoiăprelungit ăpeăoăscar ămaiămareămaiăalesăînăjurulăstatisticilorăetniceăşiăaăluptelorăpentruăasigurareaă dominaţieiămasculineăasupraătinereiăfemeiămusulmane,ăascuns ădeăv l,ădinăsuburbii.ă
Înăcontinuareaăreflecţiilorăpeăcareăle-aăf cutăcuăGérardăAlthabe,ăMoniqueăSélim,ăînăceaăde-aă patraăparteăaălucr rii,ăpuneăproblemaăancheteiăetnologiceăînăcontextulăglobaliz rii.ăMaiăîntâi,ăeaărevineă asupraădificult ţilorăobiectiveăceăstauăînăcaleaăuneiăreflecţiiăprofundeăasupraăancheteiăantropologice:ă sfârşitulăcomunit ţilorăizolate,ăsfârşitulădistanţeiăculturaleă şiăgeograficeăaăspaţiilorăstudiate,ăsfârşitulă spaţiilorăundeăs ăfieăconcentrateătoateătipurileădeăinserţieăsocial ăaăactorilor,ămonetarizareaăraporturiloră socialeăetc.ăApoi,ăcuăajutorulămaiămultorăexempleădeăterenuriăf cuteăînăregiuniăcuăregimuriăviolente,ăeaă puneă înă evidenţ ă necesitateaă deă aă creaă uneleă nişeă izolate,ă undeă etnologulă şiă actoriiă s ă poat ă interacţiona.ă„Orizontulăuneiădatoriiăreciproceădeăadevără–ămetafor ăaăschimbuluiăcomunicaţională–ă esteăoăcerinţ ăminim ăpentruăantropolog,ăspuneăea”ă(239).ăAnalizaăacesteiăconfiguraţiiăaărelaţiilorăesteă oăcondiţieăsineăquaănonădeăconducereăminimal ăaăanchetei,ădarămaiăalesăoămanier ădeăaăfaceăinteligibilă cadrulă deă producereă aă cunoaşterii,ă pentruă a-lă parafrazaă peă Gérardă Althabe.ă Exempleleă suntă şiă aiciă foarteă utile,ă deă laă geniileă dină Laosă laă cercet toriiă dină Uzbekistan,ă trecândă prină durereaă tr it ă deă mediumurileăşiăghicitoriiădinăVietnam,ădeăoăviolenţ ănemaiîntâlnit ăcuăclienţiiălorăcare-şiăcaut ămorţii.ă
Înăconcluzie,ăautoriiăreamintescăfaptulăc ănormativizareaăglobal ănuăînseamn ăuniformizareaă sensuluiă pentruă actoriiă sociali.ă „Antropologulă puneă înă lumin ă fenomeneă deă dominaţie,ă dară seă orienteaz ăspreădescifrareaămoduluiăînăcareăreacţioneaz ăactoriiălaăea,ăcumăanumeăintr ăaceştiaăînăjocă sauăcumădejoac ăfenomeneleădominante,ăcumăfugădinăfaţaălorăsauăleăînfrunt ,ăleăremodeleaz ăsauăşiăleă aproprie,ăpeătonuriăinfinite,ăcumăleădescifreaz ,ăleătransform ,ăleădesfiinţeaz ăsauăleăidealizeaz ”ă(266).ă Înăfinal,ăputemăspuneăc ăavemăînăfaţ ăoălucrareădeăantropologieăpolitic ăextremădeăcoerent ăşiă stimulatoareăînăciudaăunorămiciăimperfecţiuniănormaleăpentruăacestătipăspecificădeălucrareă(gradădeă abstractizareăuneoriăpreaăridicat,ăînl nţuireădeăraţionamenteăşiădeăexempleăfoarteărapideăşiăsintetice).ă Vomănotaădeăasemeneaăc ăpoziţiaăautorilorăesteăcritic ăşiăc ăsubiecteleăabordateăsuntăcontroversate.ă Acesteaă fiindă spuse,ă lucrareaă permiteă declanşareaă uneiă dezbateriă asupraă conjuncturiiăactuale.ă Altfelă spus,ăeaănuăesteăoăprofesiuneădeăcredinţ ăideologic ,ăniciăoămetateorieăînchis ăînăsineăsauăunădiscursădeă anecdoteăetnografice.ă
ă
AntoineăHeemeryckăă ăCristiăPantelimonă
ă
MIRCEAă CONSTANTINESCU,
Noaptea,ă cândă toateă blondeleă suntă brunete
,ă
Târgovişte,ăEdituraăBibliotheca,ă2010.ă
ă
Lucrareaăpeăcareăoăprezent măînăacesteărânduriă(şiăpeăcareăamăputea-oăcaracterizaăprinăformulaă
Lumeaă caă form ă deă percepţieă tabloid )ă captiveaz ă prină ingeniozitateaă prezent riiă şi,ă maiă ales,ă prină abundenţaă deă temeă abordateă şi,ă deşiă esteă oă carteă deă literatur ,ă merit ă s ă fie,ă dac ă nuă citit ,ă m cară r sfoit ădeăc treăsociologi.ă
Rezultatulă esteă extremă deă spectaculos,ă autorulă recurgândă peă rândă cândă laă polemiciă cordiale,ă cândă laă observaţiiă caustice,ă cândă laă oă neutralitateă –ă aşa-zisă aşaă „partizan ”,ă tributareă îns ă uneiă veritabileă „ideologii”ă aă idiosincraziiloră ascunseă sauă dezv luite.ă Cândă puritan,ă cândă ipocrit,ă cândă zeflemist,ăcândănaivăcuăpremeditare,ăcândăjucândărolulăunuiăparticipantălaăspectacolulălumiiămondene,ă Mirceaă Constantinescuă scrieă uimitoră deă bine,ă jucându-se,ă adeseori,ă cuă cuvintele,ă cuă inteligenţaă cititoruluiă şiă cuă capacitateaă acestuiaă deă înţelegere.ă Uneori,ă carteaă seam n ă cuă ună genă de…ă deliră raţionalizat,ătrecândădeălaăoătem ălaăalta,ăabandonândăşiăreluândăpeăparcursăaltele.ăPovestiriătragice,ă istoriiăburleşti,ăanecdoteăgroteştiă–ătoateăîşiăg sescăloculăînăaceast ăcarte,ăatâtădeăinedit ăînăpeisajulă editorialăromânesc.ăă
Tonulă esteă jovial,ă alteoriă grav,ă oscilândă întreă zeflemeaă şiă sictiră existenţial,ă agreabilă îns ,ă pres rată cuă digresiuniă (peă careă autorulă leă denumeşteă „pauzeă publicitare”),ă bancuri,ă miciă atacuriă laă persoan ,ăautoironiiăpersonale,ădevoal riăaleăproprieiăpersonalit ţi.ăTotulăîntr-oăcomplicitateătacit ăcuă cititorul,ăc ruiaăîncearc ă–ăaşaăcumăsun ăunulădintreăcapitoleleăc rţiiă–ăs -iăofere…ă„reţetaăfericiriiăpeă pâineăpr jit ”.ăă
Înăpofidaăacestuiăjocăsubtilăcuăefemerulăsauăminorulăcotidian,ăautorulăabordeaz ătemeămajoreă aleăuniversuluiămundanăsauămonden,ătemeăsauăproblemeăcuăcareăseăconfrunt ăconstantăomulă„mediu”ă dinălumeaăcontemporan .ă
Pitorescăsauăderizoriu,ădramaticăsauăscandalos,ălicenţiosăsauăinsinuant,ăsenzaţionalăsauăbanal,ă obscură sauă devoalat,ă picantă sauă indecent,ă registrulă tematică ală c rţiiă esteă extremă deă bogată şiă variat,ă edificândăoăveritabil ăLumeăNebun ,ăNebun ,ăNebun ,ăoăneverosimil ăCorabieăaăNebunilorăplutindăînă deriv ă întreă Scilaă şiă Caribda,ă Sodomaă şiă Gomora,ă Erosă şiă Thanatos,ă înă mareleă Edenă sauă Infernă ală dezm ţuluiăcolectivăşiăalănebunieiăglobale.ăLumeaăzugr vit ădeăautorăpareăoăMareăOrgieăColectiv ,ăOă LumeăGlobalizat ăaăEfemerului,ăaăSenzaţionalului,ăaăAfrodisiacului,ăoălumeăînăcareăîşiăg sescăloculă deopotriv ă înţelepţiă şiă nebuni,ămediciă şiă pacienţi,ă vestaleă şiă prostituateă şiă –ă precumă maiă adaug ă cuă umorăautorulă–ăatâtă„moşnegiăfeciorelnici,ăcâtăşiăbabeăpotente”.ăă
Iat ă oă list ă cvasicomplet ă şiă amalgamat ă aă ampluluiă registruă tematică şiă aă vasteiă galeriiă deă personajeă abordateă înă carteaă semnat ă deă Mirceaă Constantinescu,ă dină careă seă potă cita:ă regalitatea,ă multimediaăşiăscandalurileămedia,ăr zboiulărece,ăanimaleleăexoticeăşiăanim luţeleădeăcompanie,ădivele,ă majoretele,ă starurileă hollywoodiene,ă pornostarurileă şiă starleteleă naţionaleă sauă internaţionale,ă „politikia”ădâmboviţean ,ăăimplanturileăcuăsilicon,ătehnologiaă informatic ,ăp puşileăBarbie,ăyogaăşiă MişcareaădeăIntegrareăînăAbsolută(MISA),ăvedetismulăb ştinaşăşiăvedeteleădeăaiurea,ămiliardariiălumiiă şiăbog taşiiămioritici,ăpipiţele,ăfiţeleăşiăfiţoaseleădinăshow-bizulăautohton,ăminunileăLumii,ămaneleleăşiă manelismul,ăceluleleăstem,ăOZN-urile,ădrogurile,ăsinuciderile,ăprotagoniştiiăunorădrameăadev rateăăsauă dramoleteă lacrimogene,ă lumeaă interlop ,ă cerşetorii,ă turn torii,ă parveniţii,ă fotbaliştii,ă progeniturileă (beizadelele)ă ilustreă şi,ă evident,ă nuă înă celeă dină urm ,ăsexualitateaă c reiaă Mirceaă Constantinescuă îiă rezerv ăunărolăaparte.ă
Iară înă acestă registru,ă situată laă graniţaă dintreă deviantă şiă normal,ă pitorescă şiă scandalos,ă apară personajeă–ăprecumăleădenumeşteăautorul:ăblondeăţâfnoase,ă„bruneteăbelea”,ătârfeădinăistorie,ăcocoteă actuale,ă perverşiă şiă pervertiţi,ă gladiatoriă sexuali,ă pedofili,ă travestiţi,ă tipiă incestuoşi,ă sodomiţiă întruă Domnulăş.a.md.,ăoăvast ăgalerieădeăactoriăaiăMariiăPanorameăaăSodomeiăşiăGomorei.ăObsesiaăfemeiiă blonde,ăbrune,ăroşcateăsauădeăalteănuanţe,ăprovocatoare,ăsenzual ,ăprezentatoareădeămodeleăsauăvedet ă TV,ăoriăasumându-şiăalteăroluri,ăeste,ădeăasemenea,ăprezent ăînăcarte.ă
„Scandalulă hr neşteă masele”ă –ă observ ,ă cuă acuitate,ă autorulă şiă acestă adev ră esteă vizibilă înă numeroaseleă inserţiiă deă anecdoteă picante,ă bârfe,ă cancanuriă sauă chiară bancuri,ă prezenteă înă substanţaă c rţii.ăTotuşi,ăesteădificilădeăprecizatăcareăesteăpubliculăţint ăvizatădeăautor:ăpubliculăsnob,ăpubliculă avizat,ăpubliculămediuăinstruit,ăpubliculăconsumatorăînr itădeămass-media?ăEsteăclarăîns ăc ăaceast ă carteăareăadresabilitateăşiăaccesibilitateăc treătoateăacesteăcategoriiădeăpublic.ăImaginarulăcolectivăeste,ă deăaltfel,ăprezentăînătoateă„ungherele”ăc rţii.ă
esteănumaiăunăpre...ătext,ăciăşiăunăleitmotivăalăîntregiiălucr ri.ăăOăasemeneaăcultur ăesteădebitoareăaă mijloaceloră deă informareă înă mas ,ă fiindă oă veritabil ă cultur ă aă „popularit ţii”,ă impregnat ă deă bârfe,ă şuşaneleăsauăcancanuri,ăreunindălaolalt ăstiluriăalternativeădeătr iri,ăvaloriăsauăsubculturiămozaicale,ă formeăfeluriteădeădevianţ .ăOăcultur ă–ăaşaăcumăspuneăautorulă–ă„ţambalagie,ămaidanez ăsauămanelist ”.ăăă Atâtă caă sociolog,ă câtă şiă caă literat,ă Mirceaă Constantinescuă aă cochetată cuă temeă majoreă dină sociologiaăculturii,ăfaptăvizibilăînădeseleădigresiuniăpeăcareăleăfaceăpeămargineaăacestuiăsubiect.ăCarteaă îns şiăevidenţiaz ăoălumeăaăcontrastelor,ăaşaăesteăprezentat ădeămedia…ăadeseoriădezumanizat ăsauă pervertit ,ădarăşiăfrecventătributar ăCulturiiăDisneyland,ăadic ăcaracterizat ădeăvis,ăimaginaţie,ămagie,ă recreereăsauădivertisment,ăcareăuneşteăfascinaţiaăinocent ăaăcopiluluiăcuăexcitaţiaăpervers ăaăadultului.ă Culturaăconsumului,ămitulăsuccesului,ăcultulăvedetei,ăculturaăpopular ăversusăculturaăpoporan ăsuntă alteătemeăobsedanteăpentruăautorăşiăcareătransparădinădeseleăsaleădivagaţiiădinăcuprinsulălucr rii.ăă
Unărolăesenţialăînăscriereaăacesteiăc rţiăl-aăavută–ăseăobserv ăclară–ăexperienţaăacumulat ădeă autor,ă înă cursulă exercit riiă funcţieiă saleă deă dinainteaă pension rii,ă deţinut ă laă Consiliulă Naţională ală Audivizualului,ă undeă aă fostă nevoită s ă monitorizeze,ă zileă şiă nopţi,ă celeă maiă diverseă emisiuniă aleă posturilorăTV.ăăăă
Pentruă aă încheia,ă lumeaă descris ă deă Mirceaă Constantinescuă înă carteaă deă faţ ă esteă oă lumeă Nebun ,ăoălumeădominat ădeăanomieăşiădevianţ ,ăînăcareăsensulăcomunic riiăsauătr iriiăesteăstabilitădeă
insideriăşiănuădeăoutsideri.ăDac ăanomiaăesteăoăstareăînăcareănuămaiăexist ăreguliăşiăînăcareăesteăpermisă oriceă –ă deă laă orgasmulă colectivă laă nebuniaă instincteloră –,ă devianţaă pareă oă stareă legitim ,ă chiară NORMAL ,ăcompatibil ăcuăsensulăstabilitădeăceiăcareăsuntăastfelăetichetaţiădeăceiădinăafar .ăÎntr-ună universă„tabloid”,ădominatădeăpersoaneădeviante,ănormalitateaăîns şiăpareăsauăesteădeviant ăcaăatare.ăă
Carteaăsemnat ădeăMirceaăConstantinescuăpareăs ăaduc ,ăimplicit,ăunăasemeneaămesajăsau,ăcelă puţin,ă aceastaă aă fostă „cheia”ă cuă careă amă descifrat-oă personal,ă caă sociologă specializată înă domeniulă devianţeiăşiăproblemelorăsociale.ăă
ă
ă ă ă ă ă ă ăăăăăăăăăăăăăăăăSorinăM.ăR dulescuă
ă
ă
ALFREDă REGINALDă RADCLIFFE-BROWN,ă
Structur ă şiă funcţieă înă societateaă
primitiv
,ăIaşi,ăEdituraăPolirom,ă2000ă
ă
Celebruă antropologă şiă etnologă britanic,ă A.R.ă Radcliffe-Brownă aă fostă unulă dintreă ceiă maiă influenţiăfondatoriăaiăantropologieiăsociale.ăStudiulăstructuriiăsocialeăreprezint ăoăparteăfundamental ăaă antropologieiăsociale,ătoateăfenomeneleădinăsocietateăfiindălegateădeăaceast ăconferinţ .ăă
Înăaceast ăcarte,ăRadcliffe-Brownădefineşteărelaţiileăexistenteăîntreăoameniăînăurmaăobserv riiă comportamentuluiă unuiaă faţ ă deă cel lalt;ă astfel,ă spreă exemplu,ă comportamentulă bazată peă afecţiune,ă grij ,ăînţelegereăcuăunămembruăanumeăalăgrupului,ăautorulăîlădefineşteăcaăînrudire;ăcomportamentulă lipsită deă respect,ă insult toră (tachinareaă sauă obiceiulă deă aă faceă hază deă cineva),ă dară nuă ofensator,ă îlă numeşteărelaţieă glumeaţ .ă Deă asemenea,ă Radcliffe-Brownă explic ă relaţiaă general ă dintreă omă şiă speciileă naturaleă (totemism)ă şiă lanseaz ă sauă preiaă uneleă teoriiă –ă teoriaă stabilit ţiiă şiă continuit ţiiă sociale,ăteoriaărelaţiilorăglumeţeăsauăteoriaădespreătabu.ă
Studiulă privindăînrudireaă îlă începeă înă 1904,ă subă conducereaă luiăWilliamă Halsă Rives,ă Brownă fiindăsingurulăstudentălaăantropologieăsocial ,ădup ăceăstudiaz ăpsihologiaă3ăaniăcuăRives.ăPentruăaă înţelegeăsistemulădeăînrudire,ăspuneăautorul,ăesteăimportant ăinvestigareaăcomportamnentuluiărudeloră unaă faţ ă deăalta.ă Termenulă „sistemă deă înrudire”,ă utilizată deă Radcliffe-Brown,ă sugereaz ă existenţaă aă dou ăelementeăesenţiale,ăacesteaăfiindăfamiliaăelementar ă(constândădinăb rbatul,ăsoţiaăluiăşiăcopilulă sauăcopiii,ăindiferentădac ălocuiescăîmpreun ăsauănu)ăşiăfamiliaăcompus ă(familiaăpoligin ăsauăfamiliaă rezultat ădinăceaăde-aădouaăc s torie,ăundeăexist ărelaţiiădeărudenieăvitrege).ăă
sistemulătribalătrecuseăprinăstadiulădeămatriarhat:ă„laăpopoareleăprimitiveădinămulteăp rţiăaleălumii,ăoă importanţ ămajor ăseăacord ărelaţieiădintreăfrateleămameiăşiăfiulăsuroriiălui.ăÎnăuneleăcazuri,ăfiulăsuroriiă areă uneleă drepturiă asupraă propriet ţiiă frateluiă mamei”4.ă Pornindă deă laă dateleă înregistrateă deă Junod,ă
Radcliffe-Brownă propuneă oă ipotez ă alternativ ,ă argumentat ă înă primulă capitolă ală c rţiiăStructur ă şiă funcţieăînăsocietateaăprimitiv ,ăafirmândăc :ă„înăsociet ţileăceleămaiăprimitive,ărelaţiileăsocialeădintreă indiviziă seă bazeaz ă înă principală peărelaţiiă deă rudenie”5.ă Autorulă demonstreaz ă c ă deosebirileă întreă
societ ţileă matriarhaleă şiă celeă partiarhaleă suntă relative,ă g sindu-seă uneleă influenţeă patriarhaleă înă societ ţileă matriarhaleă şiă invers.ă Înă oriceă societate,ă spuneă autorul:ă „(...)ă primitiv ă sauă avansat ,ă înrudireaăesteă(...)ăbilateral ”6.ăR spunsulălaăîntrebareaădeăceăoăsocietateăesteămatriarhal ăîlăd ăspunândă
c ă elementulă careă înclin ă balanţaă spreă matriarhată sauă patriarhată esteăînrudireaă –ă extindereaă laă toţiă membriiăunuiăgrupăaăunuiăanumitătipădeăcomportamentăfaţ ădeăunămembruăanumeăalăgrupului.ăAstfelă îşiăexplic ăelăipotezaăc ătendinţaădeăcareăpomeneaăşiăJunodăînăsocietateaătribal ăBaThonga,ăpareăs ăfieă extindereaălaămembriiădinăgrupulămameiăaăunuiămodelădeăcomportamentăprovenitădinăatitudineaăfiuluiă faţ ădeămamaăsa:ă„deăvremeăceăaşteapt ăgrij ăşiăînţelegereădeălaămamaăsa,ă[individului]ăseăpareăfirescă s ăprimeasc ăacelaşiătipădeăafecţiuneă(...)ădinăparteaărudelorăsaleămaterne”7.ăă
Societ ţileăumaneăpatriarhaleăşiămatriarhaleăpotăfiădefiniteăşiăînăfuncţieădeămodulădobândirii,ăcaă şiă deă predominareaă anumitoră drepturiă şiă obligaţiiă (aleă unuiă individ),ă proveniteădină parteaă tat lui,ă şiă altele,ădeăcuătotulăaltătip,ădinăparteaămamei.ăAstfel,ăcândădrepturileăşiăobligaţiileăprovenindădinăparteaă tat luiăpredomin ,ăcaăimportanţ ăsocial ,ăfaţ ădeăceleădinspreăparteaămamei,ăsistemulăesteăpatriliniar,ă iară cândă drepturileă şiă obligaţiileă provenindă dină parteaă mameiă suntă predominanteă înă raportă cuă celeă proveniteădinăparteaătat lui,ăsistemulăesteămatriliniar.ăă
Radcliffe-Brown,ăstudiindătriburileădinăvestulăAustraliei,ădescoper ăanumiteădrepturi8,ăpeăcareă
leă clasific ă în:ă drepturiăină personam,ă prină careă cinevaă îiă poateă cereă altcuivaă îndeplinireaă anumitoră obligaţii,ăînăfuncţieădeăstatusulă9ăs u,ăşiădrepturiăinărem,ăprinăcare,ăînăurmaăcomiteriiăactelorădeăultraj,ă
învinuitulăesteăsupusăanumitorăobligaţiiădeăc treăvictim .ăViaţaăsocial ăuman ăesteăcompus ădintr-oă structur ,ăcare,ălaărândulăei,ăesteăformat ădintr-oăreţeaădeărelaţiiă(întreăindiviziăşiăgrupuriădeăindivizi).ă Aceast ăreţeaădeărelaţiiăimplic ,ăarat ăautorul,ădrepturiăşiăobligaţiiăceătrebuiescădefinite,ăastfelăîncâtă conflictulădrepturilorăs ăpoat ăfiărezolvatăf r ădistrugereaăstructurii,ăstabilindu-seăsistemeăjuridiceăşiă instituţiiălegale.ăPornindădeălaăideileăformulateăînăurmaăstudiilorăsale,ăRadcliffe-Brownăformuleaz ăoă teorieăconformăc reiaă„înăoriceăsocietateăînăcareăînrudireaăareăoăimportanţ ăfundamental ăînăstructuraă social ,ă esenţială pentruă stabilitateaă şiă continuitateaă social ă esteă caă drepturileă unoră diverşiă indiviziă asupraăunuiăindividăanumeăs ăfieădefiniteăastfelăîncâtăs ăseăeviteăconflictele”10.ăă
Etnografiiăauăraportat,ăprinăstudiileăefectuateăînăAmericaădeăNord,ăOceaniaăşiăAfrica,ăexempleă aleăunuiăobiceiăprinăcareăunorăpersoane,ăaflateăînăanumiteărelaţii,ărezultateăfieădinăînrudire,ăfieămaiămultă dinăc s torie,ăliăseăpermiteaăsauăchiarăliăseăcereaăs ăseăcomporteăuniiăfaţ ădeăceilalţiăîntr-oămanier ă lipsit ă deă respectă sauă insult toare,ă f r ă caă atitudineaă respectiv ă s ă fieă considerat ă ofensatoareă –ă asemeneaărelaţiiăajungândăs ăfieănumiteărelaţiiăglumeţe11.ăRadcliffe-Brownăăaăstudiatănumaiărelaţiileă
deă glum ă formalizateă sauă tipice,ă observândă înă anumiteă claseă sociale,ă dină ţ riă vorbitoareă deă limb ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
4ăHenriăAlexandreăJunod,ăTheăLifeăofăăSouthăAfricanăTribe,ăvol.ăI,ă1913,ăp.ă253.ă
5ă A.R.ă Radcliffe-Brown,ăStructur ă şiă funcţieă înă societateaă primitiv ,ă Iaşi,ă Edituraă Polirom,ă
2000,ăp.ă25.ă
6ăIbidem,ăp.ă28.ă 7ăIbidem,ăp.ă31.ă
8ăIbidem,ăp.ă37ă–ăm sur ădeăcontrolăprinăcareăunăindividăsauăoăcolectivitateăacţioneaz ăasupraă
uneiăpersoaneăsauăaăunuiăgrupăconsideratăaăfiăastfelăobligatălaăîndeplinireaăuneiăsarcini.ă
9ăIbidem,ă p.ă 42ă –ă conformă autorului,ă acestaă fiindă totalitateaă drepturiloră şiă obligaţiiloră unuiă
individ,ăaşaăcumăaparăeleăînăsistemulăsocială(prinălegiăşiăobiceiuri)ăalăsociet ţiiăc reiaăîiăaparţine.ă
10ăIbidem,ăp.ă44.ă
11ăIbidem,ăp.ă88ă–ărelaţiiăîntreădou ăpersoaneăînăcareăuneiaăiăseăpermiteăprinătradiţieăşiăuneoriăiă
englez ,ă c ă glumeleă deă prostă gustă întreă tineriă şiă tinereă apară caă oă form ă preliminar ă deă curtareă asem n toareăcuăfelulăînăcareăunăindianăcherokeeăglumeşteăcuăbunicile12ălui.ăAătachinaăsauăaăfaceăhază
deăcineva,ăspuneăautorul,ăesteăunămodăobişnuitădeăcomportamentăînăoriceăsocietateăuman ăîns ătindeăs ă apar ăînăanumiteătipuriădeăsituaţiiăsociale.ăAstfel,ăteoriaăpeăcareăautorulăaăprezentat-o,ăprivindărelaţiileă glumeţeăîntreăpersoaneălegateăprinăc s torieăsauăînrudireădeăsânge,ăesteăaceeaăc :ă„eleăseăproducăcaă instituţiiăsocialeăînăsituaţiiăstructuraleăaleăunuiăanumitătipăgeneral,ăînăcareăseăafl ădou ăgrupuri,ăaăc roră separareăesteăaccentuat ,ăiarărelaţiileăsuntăstabilite,ăindirect,ăîntreăoăpersoan ădintr-unăgrupăşiămembriiă sauăcâţivaădintreămembriiăceluilaltăgrup”13.ăă
TriburileădinăAustraliaăseăîmpartăînă„grupuri”,ă„clase”,ăpeăcareăautorulăleănumeşteăsecţiuni,ăcareă potăfiăpatriliniareăşiămatriliniare,ăînăfuncţieădeărelaţiaăgeneral ădintreăomăşiăspeciileănaturale,ăînăcadrulă mitologieiăşiăritualului.ăDespreătotemism14,ăconformăautorului,ăseăpoateăvorbiăîntr-oăsocietateăcareăeă
divizat ăînăgrupuriăşiăundeăexist ăoărelaţieăspecial ăîntreăfiecareăgrupăşiăunaăsauămaiămulteăclaseădeă obiecte,ăcare,ăînămodăobişnuit,ăsuntăspeciiănaturaleădeăanimaleăsauăplante,ădarăocazionalăpotăfiăobiecteă artificialeăsauăp rţiădintr-unăanimal.ăAstfel,ăădeăexemplu,ăînătriburileădinăAustralia,ăliliaculăesteătotemulă sauăanimalulăreprezentativăpentruăb rbaţi,ăiarăp s rileăc l toareăconstituieătotemulăfemeilor.ăAutorulă m rturiseşteăc ăexist ăoărelaţieăritual 15ăîntreăpersoaneăşiătotemulălor.ăProblemaătotemismuluiăpoateăfiă
enunţat ă caă fiindă aceeaă deă aă descoperiă deă ce,ă înă anumiteă societ ţi,ă membriloră unuiă grupă socială particularăliăseăimpuneăoăatitudineăritual 16ăfaţ ădeăunăanumitătipădeăobiectănatural.ăAutorulăesteădeă
acordăcuăteoriaăluiăDurkheim,ăteorieăconformăc reiaă„funcţiaăatitudiniiăritualeăfaţ ădeătotemăesteădeăaă exprimaăşiădeăaămenţineăastfelăînăexistenţ ăsolidaritateaăgrupuluiăsocial”17.ăă
Înăcap.ăVII,ăDespreătabu,ăautorulăfaceăcâtevaăpreciz riăasupraăunorănuanţeăconceptualeăf cuteă publiceăcuăprilejulăcomemor riiăantropologuluiăJamesăFrazer,ăcelăcareăs-aăocupatăcuăstudiulătabuurilor.ă Astfel,ă autorulă defineşteă cuvântulătabu,ă ceă provineă dină Polineziaă şiă înseamn ăaă interzice.ă Înă loculă cuvântuluiă tabu,ă Radcliffe-Brownă prefer ă termeniiăevit riă ritualeă sauăinterdicţiiă rituale,ă acesteaă reprezentândăoăasociereăîntreăregulileădeăcomportamentăşiăcredinţ .ăTeoriaădespreătabu,ăacceptat ăşiădeă Radcliffe-Brown,ăesteăurm toarea:ă„înăanumiteăsituaţiiăomulăesteăneliniştităînăprivinţaăurm rilorăunuiă evenimentăsauăaleăuneiăactivit ţi,ădeoarece,ăîntr-oăanumit ăm sur ,ădepindeădeăcondiţiileăpeăcareănuăleă poateă controlaă prină mijloaceă tehniceă şiă deă aceeaă elă respect ă ună rită care,ă deoareceă credeă c -iă aduceă noroc,ăîlăajut ăs ăseăcalmeze18”.ăă
Înădezvoltareaăsociet ţilorăumane,ăunărolăimportantăl-aăjucatăşiăreligia.ăModulăobişnuităînăcareă privimăreligiile,ăspuneăautorul,ă„esteădeăaăleăconsideraăpeătoateăcaăseturiădeăcredinţeăeronateăşiăpracticiă iluzorii”19.ăAntropologiaăsocial ănuătrateaz ăoriginileăreligiilor,ăciăfuncţiileălorăsociale,ăcontribuţiaăloră
laă formareaă şiă menţinereaă uneiă ordiniă sociale.ă Ipotezaă antropologiloră esteă c ă funcţiaă social ă aă uneiă religii,ăpeăcareăoăcredemăeronat ,ăchiarăabsurd ăşiărepulsiv ,ădeăexempluăceaăaăunorătriburiăs lbatice,ă poateă reprezentaă oă parteă important ă şiă eficient ă aă structuriiă socialeă şi,ă f r ă acesteă „religiiă false”,ă evoluţiaăsocial ăşiădezvoltareaăcivilizaţieiămoderneăarăfiăimposibile.ăUnaădintreăfuncţiileăsocialeăaleă religieiăesteălegat ădeăr zboi:ă„oamenii,ăcândămergălaăr zboi,ăprinăreligieăcap t ăcredinţ ,ăîncredereăşiă devotament”20.ă Folosindă metodaă experimental ,ă antropologiiă socialiă trebuieă s ă studiezeă ună num ră
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
12ă A.R.ă Radcliffe-Brown,ăStructur ă şiă funcţieă înă societateaă primitiv ,ă Iaşi,ă Edituraă Polirom,ă
2000,ă p.ă 88ă –ă aşaă leă numeaă peă femeileă careă f ceauă parteă dină clanurileă tat luiă tat luiă s uă şiă tat luiă mameiăsale.ă
13ăIbidem,ăp.ă105.ă
14ăIbidem,ăp.ă111ă–ănumeăgeneralăatribuităunorăinstituţiiădiverseăcareăauăcevaăînăcomun.ăă 15ăIbidem,ăp.ă117.ă
16ăAreălocăînăoriceăsocietateăcareăadopt ăşiăimpuneămembrilorăs i,ăfaţ ădeăanumiteăobiecte,ăoă
atitudineămental ăşiădeăcomportament.ă
17ă A.R.ă Radcliffe-Brown,ăStructur ă şiă funcţieă înă societateaă primitiv ,ă Iaşi,ă Edituraă Polirom,ă
2000,ăp.ă121.ă
suficientădeăreligiiădiferiteăsauăculteăreligioaseăînăleg turaălorăcuăsociet ţileăînăcareăseăg sescăpentruăaă definiăcorectăreligia,ăcare,ădup ăautor,ăimplic ,ăînămodănormal,ăideiăsauăcredinţeăşiăobiceiuriă–ădatiniă pozitiveăsauănegative,ăadic ăacţiuniăşiăabţineriănumiteărituri.ăÎnăconcluzie,ăînăîncercareaădeăaăînţelegeă religia,ăarătrebui,ăspuneăRadcliffe-Brown,ăs ăneăconcentr măatenţiaăasupraăriturilorăşiănuăaăcredinţelor,ă acestaăfiindăcelămaiăstabilăşiădurabilăelement21.ă
Şiă cap.ă IXă prezint ă opţiunileă autoruluiă privindă renunţareaă laă anumiteă concepte,ă Radcliffe-Brownăoprindu-seăasupraăconceptuluiădeăfuncţieăînăştiinţaăsocial .ăPrimaăformulareăaăconceptuluiădeă
funcţieăi-aăaparţinutăluiăÉmileăDurkheimăşiăseăg seşteăînăcarteaăsaăRèglesădeălaăméthodeăsociologique,ă 1895,ăînăcareăspuneăc ă„funcţiaăuneiăinstituţiiăsocialeăesteăleg turaădintreăeaăşiănevoileăorganismuluiă social”22.ăA.R.ă Radcliffe-Brown,ă pentruă aă evitaă oă posibil ă ambiguitate,ă propuneă s ă seă înlocuiasc ă
termenulă„nevoi”ăcuăsintagmaă„condiţiiănecesareădeăexistenţ ”ăsau,ăspuneăautorul:ă„dac ăseăfoloseşteă termenul,ăelătrebuieăînţelesăînăacestăsens”23.ăFuncţiaăoric reiăactivit ţi,ăcumăarăfiăpedepsireaăuneiăcrimeă
sauă oă ceremonieă funerar ,ă const ă înărolulă peă careă îlă joac ă înă viaţaă social ă caă întreg,ă dară şiă pentruă menţinereaă continuit ţiiă structurale.ă Fiinţeleă umaneă suntă legateă întreă eleă printr-ună setă deărelaţiiă sociale24,ăcareăasigur ăcontinuitateaăsauăprovoac ăinstabilitateaăstructuriiăsociale,ăprinăprocesulăvieţiiă
sociale,ă adic ă prină activit ţileă şiă interacţiunileă fiinţeloră umaneă şiă aleă grupuriloră organizate.ă Autorulă consider ,ă caă parteă aă structuriiă sociale,ă toateă relaţiileă sociale,ă deă laă persoan ă laă persoan ,ă prină diferenţiereaă indiviziloră şiă aă claseloră dup ă rolulă loră social.ă Structuraă social ,ă spuneă autorul,ă „esteă ansamblulădeărelaţiiăexistenteăefectivălaăunămomentădat,ăcareăleag ăîmpreun ăanumiteăfiinţeăumane”25.ăă
Înă ceeaă ceă priveşteă concepţiaă saă teoretic ,ă Radcliffe-Brownă îiă datoreaz ă multă luiă Émileă Durkheim,ă careă subliniaă importanţaă structuriiă înă societateă şiă aă funcţiiloră diferiteloră instituţii;ă dou ă concepteăfundamentaleăcareăl-auăpreocupatăpeăautorăînăcarieraăsaădeăantropologăşiăcareăauăfostămotorulă deăpornireăînăstudiileăsale.ăPoateădatorit ăfaptuluiăc ăpreiaăuneleăteoriiăşiăintroduceănoiăconcepteăînă explicareaă studiiloră sale,ăabordareaă saă aă fostă criticat ă caă fiindă preaă rigid ă şiă mecanic .ă Şiătotuşi,ă înă lucr rileă deă antropologieă social ă aleă luiă Alfredă Reginaldă Radcliffe-Brown,ă suntă expuseă cuă claritateă multeădintreăconcepteleăconsiderateăast ziăfundamentaleăpentruăaceast ădisciplin 26.ăă
ă
Sergiu-LucianăRaiuă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
21ăIbidem.ă22ăA.R.ăRadcliffe-Brown,ăStructur ăşiăfuncţieăînăsocietateaăprimitiv ,ăIaşi,ăEdituraăPolirom,ă2000.ă 23ăIbidem.ă
24ăIbidem,ă p.ă 184ă –ă exist ă întreă dou ă sauă maiă multeă organismeă individualeă atunciă cândă seă
manifest ăoăoarecareăajustareăaăintereselorălor.ă
25ăIbidem,ăcap.ăX.ă
