„Revistaăromân ădeăsociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXIV,ănr.ă5–6,ăp.ă441–458,ăBucureşti,ă2013ă
OăREEXAMINAREăPSIHOSOCIOLOGIC ăŞIăCULTURAL ăă
AăUNORăCOMPORTAMENTEăCOLECTIVEăSANC IONATEăSOCIALă
ADRIANAăTEODORESCU∗ă
ABSTRACTă
AăPSYCHOSOCIOLOGICALăANDăCULTURALăRE-EXAMINATIONăă OFăCERTAINăDISAPPOINTINGăCOLLECTIVEăBEHAVIOURSă
Theăpresentăresearchădealsăwithăculturalăandăpsycho-sociologicalăreexaminationăofă bothăstructureăandăfunctionăofătheăcollectiveăbehaviour,ăcharacterizedăbyănon-conventionalismă andăwhichăare,ăinăpublicăopinion,ăevaluatedănegativelyăfromătheăethicalăperspective,ăgivingă birthătoăaădisappointingăfeelingăandăaăguiltyăattitudeăofătheăcommunity.ăWeăproposeătheă termăofădisappointingăcollectiveăbehaviourăforăefficiencyăandăweăhaveăidentifiedătwoămajoră components:ă theă problematică situationă andă theă presenceă ofă ană arbitraryă constitutedă community,ăasăwellăasătheădoubleăproportionă(realăandăimaginary)ăbetweenăthem.ăWeăhaveă presentedă twoă emblematicală casesă ofă disappointingă collectiveă behaviour:ă Delethaă Wordă (Detroit,ă1995)ăandăAngelăArceăTorresă(Hartford,ă2008)ăandăweăhaveăinvestigatedăthemă fromătheăprocedureăperspective,ăasăwellăasătheirăpublicăperception.ăWeăhaveăidentifiedăthreeă typesăofădisappointingăsourcesăinăfrontăofăcollectiveănon-interventionistăbehavioură(cultural,ă psycho-culturalăandăsocial).ăWeăhaveăalsoătriedătoăfindătheoreticallyăbasedăandăexperimentală explanationsăforămechanismsăofăproducingădisappointingăcollectiveăbehaviour,ăpointingăoută theă benefitsă ofă theseă approachesă thată areă basedă mostlyă onă highlightingă theă presenceă ofă psychologicalăprocessesă(responsibilityădiffusion,ăpluralisticăignoranceăetc.),ăandăalsoătheă existingălimitsăinătheănowadaysăresearchăofătheseăphenomena.ăTheăpenultimateăchapterăisă dedicatedătoăanalysisăofăthreeărecentăcasesăofădisappointingăcollectiveăbehaviour,ăwhileătheă lastăchapterăpresentsătheăresearchăconclusions.ă
ă
Keywords:ădisappointingăcollectiveăbehaviour,ănon-interventionism,ăresponsibilityă diffusion,ăpluralisticăignorance,ăDelethaăWord,ăAngelăArceăTorres.ăă
1.ăINTRODUCERE.ăOBIECTIVEăŞIăDEMERSă
Lucrareaă deă fa ă îşiă propuneă s ă reexamineze,ă cuă preponderen ă dină unghiulă psihosociologiei,ă anumiteă comportamenteă colective,ă care,ă înă opiniaă public ,ă persist ăs ăfieăcatalogateăcaănegativeădinăpunctădeăvedereăetic,ăînătimpăce,ăpeădeăalt ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
parte,ăcercet rileăparăaăseăfiăblocatăîntr-oărelativ ăzon ădeăconfort.ăPentruăaăacoperiă şiădinăpunctădeăvedereăconceptualăoăastfelădeărealitate,ălucrareaăpropuneădenumireaă deăcomportamentăcolectivădezam gitor,ăsanc ionatădeăsocietate.ăă
Cuă to iiă amă auzită şiă comentată cazurileă unoră persoaneă c zuteă înă mijloculă str zii,ă peă lâng ă careă ceilal iă trecă nep s tori,ă f r ă s ă întoarc ă capul,ăoriă cazuriă deă persoaneăb tuteăcuăviolen ăînăautobuze,ăpeălâng ăcare,ăiar şi,ăceilal iătrecăf r ăs ă intervin .ăDeşiămass-mediaăromâneasc ăprezint ,ătotămaiăfrecvent,ăalterca iiăşiăchiară lupteă corpă laă corpă careă auă locă înă s lileă deă clas ă dină şcolileă româneşti,ă percep iaă românilorăesteăc ăastfelădeăfenomeneăsuntămultămaiăfrecventeăînămetropoleleăeuropeneă sauăamericane,ăundeădomnescădezintegrareaăcomunitar ăşiăindividualismulăacerb.ăSeă pareă îns ă c ă nuă esteă numaiă oă chestiuneă deă imagologie,ă deă proiectareă asupraă celorlalteăpopoareăaăresponsabilit iiăpentruătareăsocioculturaleăsauămedicale,ăcumă s-aă întâmplat,ă deă pild ,ă cuă discu iaă despreă oă boal ă caă sifilisul,ă alungată dintr-ună spa iuă na ională înă altulă (Cartwright,ă Biddiss,ă 2005).ă Dup ă cumă vomă vedea,ă cercet rileăsociologiceădinăultimeleădeceniiăarăputeaădaădreptateăcelorăcareăcredăc ă acesteă comportamenteă suntă maiă specificeă comunit iloră occidentale.ă Îns ă nuă atâtă datorit ă unoră determin riă socioculturale,ă câtă unoră proceseă psihologiceă comune,ă care,ă f r ă s ă fieă tipiceă uneiă culturiă anumite,ă suntă maiă bineă puseă înă eviden ă înă spa iileă europeneă şiă americaneă cuă comunit iă extinse,ă ce,ă prină naturaă lor,ă ofer ă oă expunereămaiăridicat ălaăcolectivitateăşiălaăgrupuriămaiămultăsauămaiăpu inăcoezive.ăă
Demersulă deă cercetareă presupuneă stabilireaă structuriiă matricialeă aă comportamentuluiăcolectivădezam gitor,ăreexaminareaăcritic ăaăteoriilorăreferitoareă laăcâtevaădintreăcomportamenteleăcolectiveădezam gitoareă–ămaiăprecis,ăaducereaăînă primăplanăaăunorăteoriiăpsihosociologiceăşiăaăexperimentelorăcareăle-auăprecedat,ădară şiă reinterogareaă rezultateloră acestoraă prină prismaă altoră abordoriă teoreticeă –,ă apoiă semnalareaă unoră direc iiă viitoareă deă investigare.ă Lucrareaă nuă seă vaă rezumaă laă prezentareaăversantuluiăteoreticăalăunorăcomportamenteăcolectiveăcareădezam gesc,ă ciăvaăîncercaăs ăexpliceăşiăcareăsuntăcauzeleăsocioculturaleăaleăreprezent riiănegativeă înăopiniaăpublic ăşiăînăpercep iaăpopular ăaăacestuiătipădeăcomportamentăcolectiv.ăOă parteăaăcercet riiăesteădedicat ăexamin riiăaătreiăcazuriădeăcomportamentăcolectivă dezam gitorăproveniteădinămaiămulteăspa iiăculturale,ăpentruăaăvedeaăînăceăm sur ă suntăvalabileăteoriileăpsihosociologiceăşiăculturale,ădac ăexist ăelementeăcareăleăpună înăchestiune,ăcareăleădep şescăîntr-unăfelăsauăînăaltul.ăă
2.ăSTRUCTURAăCOMPORTAMENTULUIăCOLECTIVăDEZAM GITORă
individă(sauăaămaiămultora,ăcazămaiărarăşiămaiăpu inăspecificăîns )ăasupraăaltuiaăsauă generat ădeădificultateaăînăcareăseăafl ăunăsingurăindividă(c zutăînămijloculăstr zii,ă r nit,ălovitădeămaşin ăetc.),ăaleăc ruiăcapacit iădeăaăaveaăgrij ădeăelăînsuşiăşiădeăa-şiă asiguraă integritateaă corporal ă suntă diminuateă pentruă ună intervală deă timpă ceă poateă variaăîntreăcâtevaăminuteăsauăore,ăoriăseăpoateăprelungiălaănesfârşită(cazulăcelorăcareă morăînăstrad ).ăă
Întreăceleădou ăelemente,ăsitua iaăcritic ăşiăcolectivitate,ăexist ăunăraportăreală şiă imaginară –ă oă proiec ieă aă comportamentuluiă colectivă înă spa iulă ideală ală eticii.ă Raportulărealăesteădeănon-interven ieăşiăseăgrefeaz ă peăfundalulăanonimit iiăşiăală cotidianului,ă ală banaluluiă (colectivitateaă înă contextulă a-normală ală r zboiului,ă deă exemplu,ă esteă cuă totulă altceva).ă Colectivitateaă nuă faceă nimică pentruă aă împiedicaă suferin aă individuluiă prinsă înă situa iaă dificil ,ă supus,ă practic,ă fieă uneiă agresiuniă externe,ă fieă uneiaă interneă (boal ,ă leşin,ă tentativ ă deă suicidă etc.).ă Oameniiă careă alc tuiescă colectivitateaă nuă intervin,ă nuă suntă directă afecta iă deă situa ie,ă iară risculă unoră repercusiuniă aleă situa ieiă problematiceă pare,ă laă oă prim ă vedere,ă redusă deşi,ă teoretic,ărespectiviiăpotăfaceăacestălucru,ăameliorândăsitua iaăproblematic ,ăşi,ămaiă mult,ăcuătoateăc ăunăprivitorădinăafar ,ăc ruiaăiăs-arăexpuneărela iaădintreăceleădou ă elemente,ăarătindeăs ăconsidereăc ăinterven iaăcolectivit iiăînăsitua ieăconstituieănuă doarăoăalegere,ăci,ăunăimperativămoral,ăoăurgen ăetic .ăă
Prezen aă colectivit iiă esteă crucial ă înă în elegereaă func ion riiă acestuiă tipădeă comportament.ă Esteă destulă deă clar,ă ună truismă aproape,ă dară ară trebuiă poateă suplimentarăprecizat,ăc ,ăf r ăcolectivitateă–ăiar şi,ăgreuădeădefinit,ădarăîn elegând,ă înă acestă contextă ală lucr rii,ă co-prezen aă înă timpă şiă spa iuă aă maiă multă deă doi-treiă indiviziă (deă regul ,ă eă vorbaă deă multă maiă mult,ă dară minimulă ară trebuiă considerată num rulă cuă celă pu ină oă unitateă maiă mareă decâtă num rulă deă indiviziă implica iă înă situa iaă problematic )ă –ă nuă vorbimă deă ună comportamentăcolectivădezam gitor.ă Înă plus,ădac ,ădeăpild ,ănuăexist ăco-prezen aăînăspa iu,ădateleăproblemeiăseăschimb ă radical.ă Ună exempluă înă acestă sensă îlă poateă constituiă colectivitateaă german ă ceă aă ignorată crimeleă celuiă de-ală doileaă R zboiă Mondială împotrivaă evreilor.ă Punctual,ă pentruă fiecareă evreuă ucis,ă aă existată oă colectivitateă careă ară fiă putută interveni,ă încercândă s ă stopezeă crima.ă Ună cază aparteă îlă constituieă co-prezen aă înă timpă f r ăă co-prezen ăînăspa iu,ădarăcuăposibilitateaăvizualiz rii/identific riiăloculuiăînăcareăseă deruleaz ăsitua iaăcritic .ăEsteăoăocuren ăpu inăposibil ăaltfelădecâtăprinăintermediulă televiz riiă sauă aă transmiteriiă acusticeă laă distan ă (telefonie).ă Astfelă deă moduriă deăă co-prezen ă temporal ă nuă neă intereseaz ă înă aceast ă lucrareă şiă sunt,ă înă fapt,ă aflateă laă periferiaăconceptuluiădeăcomportamentăcolectivădezam gitor,ăc ciăcolectivitateaăeste,ăînă acestăcaz,ădac ănuăunăgrupăcoeziv,ăcelăpu inăoămul imeădeăoameniămaiăpu inăfortuită dispus ă(ceiăcareăurm rescăoăemisiuneăauădejaăanumiteăcaracteristiciăînăcomun).ă
caracterizateă printr-ună dinamismă sociopsihologică intensă (Ilu ,ă 2009,ă p.ă 548).ă Înă esen ,ăseăpoateăspuneăc ămareăparteăaăcomportamentelorăcolectiveăsuntăalc tuiteă dină manifest riă deă tipăborderlineă(Mihu,ă 2002)ă sauă dină manifest riă socialeă şiă
agregateăneorganizateă(Ilu ,ă2009).ăCaracteristic ăcolectivit iiădinăsitua iileădeătipă comportamentăcolectivădezam gitorăesteăne-organizareaăşiăne-planificarea,ădeăundeă rezult ălipsaădeăcoeziuneăşiăfragilitateaăconştiin eiădeăgrup.ă Acestăultimăaspectăseă refer ă laă ideeaă peă careă ună individă oă poateă avea,ă deă apartenen ă laă ună grup,ă laă oă mul ime.ă Individulă nuă ajungeă laă nivelulă identific riiă conştienteă cuă acesta.ă Comportamentulă colectivă devine,ă datorit ă acestoră particularit iă aleă colectivit ii,ă maiăpu inăsauădelocăinterogabilădinăperspectivaăproceselorădeăasumareăaăgrupuluiăşiă deăacceptareăconştient ăaăregulilorălui.ăă
Esteăadev ratăc ănuăesteăexclus,ăînăanumiteăcazuri,ăcaăceeaăceăaăînceputăpurăşiă simpluăcaăîntâmplare,ăs ăseătransforme,ăprinăexpunereaămaiăîndelungat ălaăsitua iaă problematic ,ă înă mişcareă colectiv ă organizat ,ă coerent ă şiă chiară auto-reflexiv ,ă înă acordă cuă teoriaă emergen eiă normeloră (Wright,ă 1978).ă Deă asemenea,ă înă punctulă conştientiz riiăapartenen eiălaăunăgrup,ăarăputeaăintraăînăscen ăşiăac iuneaădinăparteaă colectivit iiăînăfolosulăceluiăaflatăînănevoie,ăcreându-seăoăsitua ieămaiăcomplex ,ădeă percep ieăinter-grupal ă(grupulăalc tuitădinăceiăcareăcompunăcolectivitateaăşiăcareăîlă potă consideraă peă celă agresată caă fiindăde-ală lor,ă respectivă grupulă compusă dină agresori).ă Teoriaă efecteloră categoriz riiă (Tajfel,ă 1970)ă asupraă identit iiă sociale,ă închegat ăînăurmaăexperimentelorăconduseădeăc treăTajfel,ăarat ăc ăsimplaădivizareă înă dou ă grupuriă d ă naştereă laă discriminareă –ă valorizareaă pozitiv ă aăin-grupului,ă respectivăvalorizareaănegativ ăaăout-grupuluiăşiălaăac iuniăîndreptateăspreăreconfirmareaă acestorăreprezent riădeăgrup.ăTotuşi,ăteoriaăarăputeaăaveaăaplicabilitateăredus ăînăceeaă ceă priveşteă comportamentulă colectivă dezam gitor,ă maiă alesă c ,ă aşaă cumă cercet riă cevaă maiă noiă remarc ,ă experimenteleă luiă Tajfelă suntă suspectateă deă aă fiă neglijată existen aăsubliminal ăaăconflictelorăanterioareăîmp r iriiăînăgrupuriă(Bencivenga,ă1998).ăă
3.ăDOU ăCAZURIăEMBLEMATICEă
crim .ăDelethaăîncearc ăs ăscapeădeăatacatoriăşiăseăarunc ădeăpeăpod,ăgestăsoldatăcuă îneculă femeii.ă Niciunulă dintreă ceiă careă auă asistată laă incidentă nuă auă intervenită personalăşiănimeniănuăaăsunatălaăpoli ie.ăă
Dac ăprimulăexempluăs-aăcaracterizatăprintr-oăsitua ieăproblematic ăagresiv ,ă existândăoăparteăuman ămultădezavantajat ăînăraportăcuăcealalt ăparteăcuăcareăseăaflaă înă conflict,ă celă de-ală doileaă exempluă esteă pu ină diferit,ă situa iaă constândă aiciă cuă prec dereăînădificultateaădeăautoap rareăşiădeăfunc ionareăvital ănormal ăînăcareăseă aflaăunăseptuagenar,ădeăorigineăportorican ,ădinăHartford,ăConnecticut,ăpeănumeleă s uă Angelă Arceă Torres.ă Înă 30ă maiă 2008,ă b rbatulă seă întorceaă spreă cas ă deă laă magazină şiă aă fostă lovită deă oă maşin ,ă înă plin ă zi,ă înă timpă ceă traversaă Parkă Street.ă Stradaă eraă aglomerat ,ă dară niciună privitoră nuă s-aă oprită pentruă aă interveniă (Applebome,ă2008).ăOăposibil ătentativ ădeăinterven ieăs-arăfiăpututăs ăfiăexistatălaă motociclistulăcareăs-aăînvârtitălâng ăb rbatulăc zut,ăf r ăca,ăînăfinal,ăs ăsta ioneze,ă oriălaăşoferulăcareăaăîncetinitămaşina,ărenun ândăîns ălaăinterven ie.ăAngelăTorres,ă paralizatădeălaăbrâuăînăjos,ăaătr ităînăspital,ăpân ăînă2009,ăcândăaădecedat.ăă
Peă scurt,ă ceeaă ceă r zbateă dină receptareaă acestoră cazuriă aleseă spreă exemplificareăeste,ădincoloădeăuimire,ăcondamnareaănuădoarăşiănuăatâtăaăcelorăcareă auăprovocatăsitua iileăproblematiceă(Welshăşiăcelăcareăl-aăc lcatăcuăautomobilulăpeă Torres),ăciămaiăalesăaăcelorăcareăarăfiăpututăinterveniăînăambeleăsitua ii,ădarănuăauă f cut-o.ăDac ăcrimaăesteămaiăbineăinteriorizat ăsocial,ăcaăposibilitateăşiădeviereăceă nuăultragiaz ăobişnuin aăşiăorizontulădeăaşteptare,ănon-interven ionismulă–ăcare,ălaă limit ,ăarăputeaăfiăcatalogatăcaăoăcrim ăpasiv ă–ăcomport ăoăelaborareăcultural ăşiăoă asumareăsocial ăsemnificativămaiăredus .ăCrima,ăînăschimb,ăeste,ăextrapolând,ădară nuămult,ăşiăsprijinindu-neăpeăteoriaăcultural ăaăluiăFreud,ăîntemeietoareădeăcultur ă
(Freud,ă 1913).ă Astfel,ă comportamenteleă colectiveă precumă celeă dină cazurileă luiă Torresă şiă ală Delethei,ă definibileă prină non-interven ionism,ă suntă susceptibileă deă aă provocaă mariă dezam giri,ă nuă numaiă celoră apropia iă victimelor,ă ciă şiă întregiiă societ iăcareănuăseăaşteapt ălaăasemeneaă(non)-reac ii.ăDeăfapt,ăchiarădezam gireaă nuăpoateăproveni,ădac ăneăgândimăbine,ădecâtădinăînşelareaăaştept rilor,ădinăgolulă careă seă deschideă întreă ceeaă ceă esteă proiectată caă realitateă dezirabil ă şiă ceeaă ceă seă ofer ,ăefectiv,ăcaărealitateăpropriu-zis ,ăpalpabil .ăă
4.ăSURSEăALEăDEZAM GIRIIă
Înainteădeăaătreceălaăprezentareaăteoriilorăcareăpotădaăseamaădeămecanismeleă deăproducereăşiăperpetuareăaăunorăcomportamenteăcolectiveăcareădezam gesc,ăesteă esen ială s ă cercet mă şiă naturaă acesteiă dezam giri.ă Maiă exact,ă înă ceă sensă seă poateă vorbiădespreăoădezam gireăpeăcareăopiniaăpublic ăşiăpercep iaăindividuluiăobişnuităoă sufer ă şi,ă maiă ales,ă oă puneă înă reprezentareă (înă mass-media,ă înă mentalulă colectivă popular),ăceăfactoriăsocioculturaliăşi/sauăpsihologiciădetermin ăacestăsentimentădeă dezam gireă şiă criticileă adresateă celoră careă l-auă provocat.ă Laă oă prim ă abordare,ă superficial ,ă nenuan at ,ă s-ară puteaă spuneă c ă dezam gireaă provineă dină evaluareaă etic ăaăunuiăraportăinegal:ăvinaăesteăaăcelorămul iă(aăcolectivit ii)ăcareănuăauăf cută nimică într-oă situa ieă problematic ă înă careă ună individă eraă agresată deă altulă (sauă deă al ii,ăinferioriănumericăcolectivit iiăexpuseălaăeveniment).ăVehemen aătax riiăeticeă –ă amă v zută şiă înă celeă dou ă cazuriă emblematiceă maiă susă prezentateă –ă seă explic ,ă aşadar,ă prină aceast ă dispropor ieă întreă foarteă mul iă şiă foarteă pu ini,ă între,ă generalizând,ăunulăşiămaiămul i,ăîntreăparteăşiăîntreg.ăă
reclam ă sacrificiiă pentruă comunitateaă extins ă sauă pentruă familie,ă gândireaă esteă orientat ă deă laă individă c treă pluralitateaă deă indivizi.ă Însuşiă conceptulă modernă deă na iune,ădeăstatăreprezint ,ăpeălâng ăoăformul ăpolitic ănecesar ,ăoăabstractizareăşiăoă ideologizareăaăceluiădeăcolectivitate.ăBineîn eles,ăceiăcareăalc tuiescăoăna iuneănuă maiăsuntăoăcomunitateăoarecare,ăciăîmp rt şescăanumiteăcaracteristiciăşiăobiective.ă Valorizareaă pozitiv ă aă statuluiă nuă r mâneă f r ă urmareă pentruă individulă careă faceă parteădinăel.ăStatulăesteămaiăpresusădeăindivid,ădar,ăînăacelaşiătimp,ăesteăr spunz toră pentruă acesta,ă îiă datoreaz ă şiă îiă garanteaz ă protec ie.ă Interiorizareaă acestuiă modelă culturală conduceă laă sentimentulă c ă oă pluralitateă deă indiviziă esteă întotdeaunaă maiă puternic ădecâtăunăsingurăindivid,ălucruăcare,ăseăvaăvedeaăînăcapitolulăurm tor,ănuă esteă aşaă decâtă înă uneleă cazuriă şi,ă categoric,ă nuă subă form ă deă lege.ă Deă altfel,ă numeroaseă criticiă aleă unoră cazuriă deă non-interven ionismă suntă legateă deă individualismulă puternică (Lipovetsky,ă 2006),ă careă ară conduceă laă indiferen ă colectiv ăfa ădeăcel lalt.ăIar şi,ăurm torulăcapitolăvaăar taăc ănuădoarăştiin a,ăciăşiă realitateaă esteă non-coincident ă cuă bunulă sim ,ă cuă sim ulă comun.ă R mânândă totă laă surseleăculturaleăaleădezam girii,ătrebuieăspusăc ăErnestăBeckerăafirmaăc ăoameniiă auănevoieădeăeroism,ădeăsacrificiuăpentruăceilal i,ăpentruăa-şiăputeaă ineăsubăcontrolă fricaă deă moarteă şiă pentruă a-şiă proiectaă sineleă individuală într-ună sineă colectivă (Becker,ă 1975).ă Şiă înă aceast ă gril ă deă interpretare,ă colectivitateaă îşiă v deşteă valen eleădeăfor ,ădeăsuperioritateăînăraportăcuăindividualul.ăă
Dac ăamăvorbitădespreăfricaădeămoarte,ăajungemăşiălaăcelăde-alădoileaătipădeă surseăaleădezam girii,ăînvecinateăcuăcelădintâi:ăsurseleăpsihologiceăsau,ăşiămaiăbine,ă psihoculturale.ă Fricaă deă moarteă este,ă laă nivelă individual,ă ceeaă ceă neă faceă umaniă (Heidegger,ă1927;ăScheler,ă1952),ăiarălaănivelăcultural,ăparteaăstructurant ,ăînălipsaă c reiaă niciă nuă amă puteaă discutaă despreă cultur ,ă cumă esteă eaă ast ziă în eleas ă (Simmel,ă1988).ăSociologiiăşiăantropologiiăinteresa iădeăsubiectulămor iiă(Bauman,ă 1992),ăauăar tat,ăpeăurmeleăunorăfilosofiăprecumăLandsbergă(Landsberg,ă1951)ăsauă Levinasă(Lévinas,ă1992)ăc ăalteritateaă(în eleas ăînătermeniădeăsingularitate)ăesteăună sediuă ală mor iiă şi,ă implicit,ă ală friciiă deă moarte.ă Astfel,ă peă m sur ă ceă ataşamentulă pentruăoăpersoan ăesteămaiămare,ăcreşteăşiăfricaădeămoarte,ădeăîntâlnireăaămor iiăînă cel lalt.ă Înă consecin ,ă ună efectă esteă c utareaă uneiă alterit iă plurale,ă colective.ă Baumană d ă dou ă exempleă deă g sireă aă unuiă surogată deă imortalitateă prină transcendereaă sinelui:ă dorin a/deciziaă deă aă aveaă copiiăşiă credin aă înă ideeaă deă na iune.ăÎntr-adev r,ăcolectivitateaăpoateăfiăprivit ,ădinăaceast ăperspectiv ăaăfriciiă individualeă deă moarte,ă caă oă şans ă deă escaladareă aă întâlniriiă cuămoartea.ă Cuă toateă acestea,ăesteăsimpluădeăobservat,ăînăcazulăunuiăcomportamentăcolectivădezam gitoră c ătocmaiăaceast ăşans ăesteănegat .ăColectivitateaănuăsalveaz ădeălaămoarteăsauădeă laăapropiereaădeăea,ăciăîntoarceăspatele,ăcontribuindălaăproducereaăacesteia.ăÎnăfaptă îns ,ănicioăcolectivitateănuăesteăscutit ădeămoarte,ăiarăriscurileămor iiăcrescăuneoriă directăpropor ionalăcuăgradulădeăinterven ie.ăă
colectivitateă şiă comportamentulă peă careă aceastaă îlă ofer ă (retragereaă protec iei,ă înă cazulăsurselorăculturale,ăşiăconfruntareaăcuămoartea,ăînăcazulăsurselorăpsihoculturale),ăciă prinăreconfirmareaăunorăaştept riănegative.ăÎnăpercep iaăfa ădeămicileăcolectivit iă (deăpeăpodulădinăDetroit,ădeăpeăstradaădinăHartford,ădinăautobuz,ădinăşcoal ăetc.),ă careănuăintervinăînăsitua iaăcritic ăgenerat ădeăabuzulăasupraăunuiăindividăsauăpurăşiă simpluă deă lipsaă luiă deă ajutorare,ă seă reactiveaz ă imaginarulă socioculturală ală Holocaustului,ă ală non-interven ieiă sistemice,ă ală criminaliz riiă comportamentuluiă colectivăgerman.ăDeăfapt,ăînăgeneral,ăseăcunoaşteăînăprezentăoătendin ăsocial ădeăaă trageălaăr spundereăcolectivit ileăorganizate,ăprecumăcorpora iile,ădeăaăimplementa,ă şiăjuridic,ămodalit iădeăcriminalizareăaăcolectivit iiă(Doelder,ăTiedemann,ă1995).ă Laă toateă acesteaă seă adaug ă reprezent rileă mass-mediaticeă ceă insist ă peă astfelă deă evenimente,ă punândă înă lumin ă laturaă loră anormal ,ă dat ă deă non-interven iaă colectivit iiă careă asist ă laă eveniment.ă Ună faptă cuă careă seă poateă faceă oă corela ieă interesant ă esteă c ă totă mass-mediaă arat ă şiă oă alt ă fa ă aă colectivit ii:ă ceaă aă neputin eiăşiăaăteroriz rii,ădeădataăaceastaăcaărezultateăaleăunorăac iuniăîntreprinseădeă ună singură individ.ă Cazulă norvegianuluiă Andersă Behringă Breivik,ă ce,ă înă 22ă iulieă 2011,ă ucideă prină bombardareă şiă împuşcareă 77ă deă tineri,ă este,ă poate,ă celă maiă cunoscut1.ăCorela iaăesteănecesar ăpentruăaăpuneăsubălup ătermenulăcomunăalăceloră dou ă tipuriă deă evenimente,ă unulă ală comportamentuluiă dezam gitor,ă cel laltă ală ataculuiă asupraă uneiă colectivit i:ă tendin aă preseiă deă aă culpabilizaă şiă deă aă g siă r spunsuriărapide.ăă
Dinamismulă psihologică ală celuiă careă catalogheaz ă negativ,ă dină punctă deă vedereă etic,ă ună comportamentă colectiv,ă încercândă ună sentimentă deă dezam gireă înă raportă cuă el,ă poateă fiă maiă uşoră deă în elesă laă oă examinareă aă acestoră surse,ă deşiă leă excedeă peă fiecareă înă parte,ă surseă ceă sunt,ă înă esen ,ă preconstruc iiă socioculturaleă (Berger,ă Luckmann,ă 1966).ă Dinamismulă psihologică ală celuiă aflată înă posturaă deă aă judecaă asemeneaă evenimenteă esteă necesară s ă fieă în eles,ă dară elă nuă esteă suficientă pentruă aă explicaă şiă realitateaă proceseloră psiho-sociologiceă careă seă petrecă înă interiorulăactorilorăimplica iăînăcazurileădeăcomportamentăcolectivădezam gitor,ăiară comprehensiuneaă luiă nuă reprezint ă oă solu ieă practic ă pentruă viitoareleă cazuriă deă comportamentăcolectivădezam gitor.ăLaăaceastaăseă adaug ăşiăfaptulăc ăaceiaăcareă judec ă comportamentulă mul imiiă caă fiindă lipsită deă moralitateă empatizeaz ă cuă victimaă(este,ăs ărecunoaştem,ămultămaiăuşorăs ăteăidentificiăcuăunăindividădecâtăcuă oă pluralitateă deă indivizi)ă şiă nuă seă pună înă loculă celoră careă auă asistată laă situa iaă problematic ,ăf r ăs ăoăprovoace,ădarăşiăf r ăs ăintervin .ăEsteănevoie,ăindubitabil,ă şiădeăoăabordareăaăfenomenuluiădinăunghiulăteoriilorăceăseăpliaz ăpeăacestăsubiect.ăă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
1ă Despreă faptaă luiă Andersă Behringă Breivik,ă dară şiă despreă urm rileă ei,ă seă poateă citiă peă totă
5.ăEXPLICAŢIIăALEăRAT RIIăUNUIăCOMPORTAMENTăCOLECTIVăDEZIRABIL.ă DESCHIDERIăŞIăLIMITEă
Printreă primiiă cercet toriă interesa iă deă ac iunileă şiă proceseleă careă auă locă înă cadrulă colectivit ii,ă laă locă deă cinsteă seă afl ă şiă adeseaă citatulă Gustaveă leă Bon.ă Înă lucrareaă saă dină 1895,ăPsihologiaă maselor,ă Leă Bonă consider ă c ă exist ă anumiteă împrejur riă specialeă înă careă oamenii,ă aduna iă înă colectivitate,ă îşiă pierdă caracterulă personalăşi,ădevenindăoămas ăorganizat ,ăsuntăînsufle i iădeăoăpsihologieăcareănuăeăaă niciunuiaă înă parte,ă ciă aă maseiă nouă formateă (Leă Bon,ă 1985).ă Particularitateaă psihologic ă aă mul imiiă nuă esteă definitiv ,ă ciă tranzitorie.ă Dup ă dezagregareaă mul imii,ăfiecareărevine,ăînămareăm sur ,ălaăcaracterulăindividualăspecific.ăTotuşi,ă aşaăseăexplic ădeăce,ăcontrarăindivizilor,ălipsiteădeăspirităcritic,ămul imileăpotăini iaă ac iuniăviolente.ăCuătoateăacestea,ăLeăBonănuăcredeăc ăsimplaăcoexisten ,ăaleatorie,ă într-ună loc,ă aă maiă multoră oameniă leă confer ă caracterulă deă mas ă organizat ă psihologic.ăÎnăcazulăunuiăcomportamentăcolectivădezam gitor,ăaşaăcumăl-amădefinită înăaceast ălucrare,ăteoriaăluiăGustaveăLeăBonăîşiădovedeşteămaiăgreuărelevan a.ăMaiă întâi,ăpentruăc ăLeăBonăsocoteşteămul imileăaproapeăexclusivădinăpunctulădeăvedereă alăposibilit iiălorădeăaăformaăoămas ăpsihologic ă(nefortuit )ăşiăapoiăpentruăc ăelă esteăinteresatămaiădegrab ădeăcapacitateaăacesteiămaseădeăaăac ionaăîntr-unăsensăsauă altulăşiămaiăpu inădeăpasivitateaăei,ăaltfelădecâtătotăînăvedereaăuneiăac iuniăviitoareă sauăaămanipul rii.ăă
Dară mul imeaă dină cazulă comportamentuluiă colectivă dezam gitor,ă careă nuă provoac ănicioăsitua ieăproblematic ,ăîns ăasist ălaăaceastaăf r ăs ăvreaăşiăf r ă s ă intervin ,ăpareăaăsuferiăoăoarecareăalterareăpsihologic ăindividual ,ăînădaunaăuneiă psihologiiă colective.ă Aceast ă psihologieă apareă imediată şiă nuă esteă unaă vectorizat ă spreă ac iune,ă ciă dimpotriv .ă Esteă dreptă c ă nuă avemă de-aă faceă cuă oă mul imeă organizat ,ă îns ă lipsaă deă organizareă aă colectivit iiă nuă presupuneă c ă individulă r mâneă automată elă însuşi.ă Niciă socială şiă niciă cultural,ă individulă nuă poateă r mâneă indiferentălaărealitateaăc ăesteăînconjuratădeăal ii,ăfieăşiăf r ăs ăaib ăvreoăleg tur ăcuă ei,ăvreunăobiectivăcomun.ăEsteăoăabilitateăcareăseăformeaz ăînătimp,ăfiindăinculcat ă indivizilorăînc ădinăcopil rie,ăprinăînv areaăunorăroluriăsocialeăînăfunc ieădeătipul,ă durataăşiăloculăinterac iunii,ăaşaăcumăarat ămicrosociologiaăluiăGoffmană(Goffman,ă 1973)ăsauăinterac ionismulăstradalăstudiatădeăElijahăAndersonă(Anderson,ă1990),ăceă demonstreaz ă c ă raportareaă laă ceilal iă esteă permanent .ă Alterareaă psihologic ă individual ăconst ăîntr-oăinhibi ieăaălu riiăuneiădeciziiăpentruăaăac ionaăînăfavoareaă victimei,ăfiind,ăînăesen ,ăoătendin ădeăconservareăaăst riiămul imiiă–ăliniştit ,ăf r ă agita ie,ăf r ăincidente.ăă
participan iiălaăstudiuăauăfostăpuşiăs ăcompletezeănişteăchestionare,ăfiecareăsingură într-oă camer ,ă iară înă aă douaă situa ieă fiecareă participantă aă fostă înso ită deă al iă doiă participan i.ăDup ăcâtevaăminute,ăînăcadrulăexperimentului,ăs-aăf cutăînăaşaăfelăîncâtă peăguraădeăventila ieădinăcamer ăs ăias ăfum,ăsemnădeăincendiuăsauăc ăcevaănuăesteă înăregul .ăCândăauăfostăsinguri,ă75%ădintreăparticipan iăauăfugitădinăcamer ăpentruăaă alertaăcuăprivireălaăfum.ăDarăcândăauăfostăînăgrup,ăprocentulădeăraportareăaăsc zutălaă 38%.ăAuăexistatăparticipan iăcareăauăr masăînăcameraăundeăfumulădeveneaătotămaiă deranjant,ăpân ăceăabiaămaiăputeauădescifraăscrisulădinăchestionar.ăă
Nuă numaiă capacitateaă deă ini iereă aă uneiă ac iuniă poateă fiă compromis ă deă situareaăîntr-oăcolectivitate.ăŞiăperforman aăesteăafectat ădeăprezen aăînăcadrulăuneiă colectivit i.ăSuntăstudiiăcareăauăeviden iatăc ,ăînăfunc ieădeălucrulăpeăcareăunăindividă îlăface,ămaiăprecis,ăînăfunc ieădeănoutateaăac iuniiăsaleăpentruăelăînsuşi,ăcolectivitateaă înă careă seă afl ă ac ioneaz ă diferit.ă Dac ă eă vorbaă despreă oă activitateă familiar ,ă performan aăcreşteădac ăaceast ăactivitateăseădesf şoar ăînăprezen aăcelorlal i,ămaiă alesădac ăpersoanaărespectiv ăseăsimteăobservat ădeăaceştia.ăÎns ,ădac ătrebuieăs ă fac ăcevaănou,ăca,ădeăpild ,ăs ăînve eăunăsport,ăoăvorăfaceămaiăprostădecâtădac ăarăfiă singuriă(Strongman,ă2005).ăPractic,ăinconştient,ăindividulăcareătrebuieăs ăac ionezeă atribuieă colectivit iiă oă func ieă evaluativ ,ă deă careă seă teme.ă Ună procesă psihologică similarăst ăşiălaăbazaăunuiăfenomenădesăîntâlnităînăcadrulămul imilorăorganizate,ăcaă deăexempluăaăechipelorădeămunc :ăsocialăloafting-ul,ăalăleneiăsociale.ăAstfel,ăesteă lesneă deă imaginată c ă posibilitateaă caă ună participantă întâmpl toră s ă intervin ă laă oă agresiuneă asupraă unuiă individă sauă chiară laă degradareaă vizibil ă aă st riiă deă bineă aă acestuia,ăoădegradareăceăîlăaşeaz ,ădac ănuăînăplinăpericol,ăcelăpu inăînăproximitateaă acestuia,ăr mâneăpu inăprobabil ăînăcazulăînăcareăparticipantulărespectivănuăareăună anumităantrenamentăalăinterven ieiăînăocuren eăasem n toare.ă
vedeaăpu inămaiăîncolo,ăsolu iiăpracticeăpentruăunăr spunsăcolectivăcâtămaiăbunăînă fa aăunorăasemeneaăfenomene.ăă
ăÎnăcarteaădedicat ăunorămituriăpopulareăformateăprintr-oăgreşit ăîn elegereăaă psihologieiăsocialeădinădiverseăsitua ii,ăLilienfeldăandăcoă(Lilienfeld,ă2010,ăa),ăreiauă ună studiuă maiă vechi,ă dară absolută fundamentală înă ceă priveşteă comportamentulă colectivă dezam gitor,ă ală psihologiloră Bibbă Lataneă şiă Johnă Darley.ă Laă începutulă aniloră’70,ăpornindădeălaăcazulăluiăKittyăGenovese,ăoătân r ăînjunghiat ăînă13ămartieă 1964,ăînăNewăYork,ăsubăprivirileăaăaproximativă40ădeăpersoaneădintreăcareăniciunaă nuă aă solicitată ajutorulă poli iei,ă ceiă doiă cercet toriă auă semnalată faptulă c ă ceiă careă asist ălaăunăevenimentăviolentănuăintervinădecâtădac ăbifeaz ăfiecareădintreăceleătreiă puncte:ă observ ă efectivă ceeaă ceă seă întâmpl ă înă preajmaă lor,ă interpreteaz ă acelă evenimentă caă fiindă important,ă seă simtă obliga iă personală s ă ac ioneze.ă Altfelă esteă foarteăprobabilăs ăavemăcazuriăprecumăcelăalăluiăKittyăGenoveseăsau,ădup ăcumăamă v zut,ăalăluiăDelethaăWordăoriăTorres.ăExplica iaăcercet torilorăseăbazeaz ăpeădou ă proceseă psihologiceă careă intervină fundamentală înă astfelă deă situa ii:ă ignoran aă pluralist ăşiădifuziaăresponsabilit ii.ăPrimulădintreăeleăseărefer ălaăcredin aăcelorădină mul imeăcumăc ănimeniănuăleăîmp rt şeşteăpunctulădeăvedereăasupraăsitua ieiă(dac ă nimeniănuăfaceănimic,ăînseamn ăc ădoarămiăseăpareăc ăsitua iaăesteăurgent ,ădarăeaă nuă este).ă Evidentă c ă cerculă viciosă esteă lejeră sesizabil:ă gândindă astfel,ă fiecareă vaă perpetuaăoăstareăcareănuăesteăconform ăcuădorin aăparticipan ilorădeăaăinterveni,ăciă cuă nesiguran aă lor.ă Ală doileaă procesă const ă înă diluareaă responsabilit iiă într-oă colectivitateă(dac ăexist ăatâteaăpersoaneăcareăpotăinterveniăşiăcareăsunt,ăteoretic,ălaă felădeăresponsabileăcaăşiămine,ărezult ăc ăresponsabilitateaămeaănuămaiăesteăaceeaşi,ă eaă împ r indu-seă cuă aă tuturoră ceilal i).ă Acesteă proceseă psihologiceă suntă întâlniteă frecventăşiăînăalteăsitua ii:ăt cereaăelevilorădup ăexpunereaăuneiălec iiădinăcareănuăauă în elesămareălucru,ăobedien aădeătipăspiral ăaăt ceriiă(Neumann,ă1974)ăcelorăcareăauă dreptădeăvotăcuăprivireălaăpartideleăcareăliăseăprezint .ăă
Darleyă şiă Lataneă socotescă capitaleă acesteă proceseă psihologiceă şiă credă c ă tipicitateaă cultural ă şiă alteă dateă socialeă suntă secundareă înă raportă cuă acesteaă înă în elegereaă non-interven iei.ă Liliefield,ă laă rândulă s u,ă militeaz ă pentruă deculpabilizareaă celoră careă nuă intervin,ă f r ă caă totuşiă s ă treac ă pesteă necesitateaă uneiă posibileă educ riă aă comportamentuluiă colectiv.ă Înă aceast ă direc ie,ă elă invoc ă studiulă f cută deă Beamană (Beamană andă co,ă 1978),ă ceă aă prezentată unuiă grup,ă împreun ă cuă colegiiă s i,ă dateă despreă capacitateaă deă interven ieă aă membriloră uneiă colectivit iă ceă asist ă involuntară laă ună incident,ă iară altuiă grupă nu.ă Pesteă dou ă s pt mâni,ă ambeleă grupuriă auă trecut,ă împreun ă cuă experimentatorii,ă peă lâng ă oă persoan ă pr buşit ă peă oă banc ,ă într-ună parcă (situa ieă regizat ).ă Ceiă careă aflaser ă despreăatitudineaăspecific ăînăacesteăcazuriăauăintervenităîntr-unăprocentădeă43%,ăînă vremeăceăcel laltăgrupăaăajunsădoarălaă25%.ăConcluziaăesteăunaăsingur :ăcunoaştereaă teorieiăpoateăserviămodific riiăuneiărealit iăaltfelădezam gitoare.ăă
interven ieiăînăcazulăuneiăagresiuniăpare,ălaărândulăei,ăaădep şiăatâtăteoriileăceăpună maiă multă înă reliefă determin rileă psihologice,ă câtă şiă peă celeă careă seă oprescă asupraă unorăaspecteăsociale.ăÎnăceeaăceăpriveşteăacesteăaspecteăsociale,ăeleăsuntăscoaseăînă eviden ă într-ună experimentă recentă realizată deă c treă Levineăandă co.ăCercet toriiă observ ăc ăşanseleăinterven ieiăîntr-unăcontextăviolentăsuntămaiămariădac ăceiădină colectivitateă identific ă victimaă caă apar inândă aceluiaşiă in-grupă (Levineăandă co,ă 2002).ăDeăasemenea,ăseăpareăc ăşansaăunuiămartorădeăaăinterveniăvariaz ăînăfunc ieă deăgradulăs uădeăconformitateălaăgrup.ăDac ămartorulăesteămaiăpu inătradi ionalistăşiă maiă pu ină preocupată deă aă fiă acceptată deă c treă diverseă grupuriă (nuă deă c treă colectivitateaădeămartoriăaleatoriuăconstituit ),ăelăvaăinterveniămaiărepede,ăşiădac ă alteăpersoaneănuăoăvorăfaceă(Latane,ăDarley,ă1970).ăPareăaăfiăvorbaăîns ădespreăoă variabil ămaiădegrab ăindividual ,ămaiăpu inăoperant ălaănivelădeăgrupăsocioculturală (multeădintreăcomportamenteleăcolectiveădezam gitoareăseăpetrecăînăStateleăUnite,ă unde,ă celă pu ină teoretic,ă culturaă esteă puternică individualist ,ă deci,ă iar şiă teoretic,ă maiăpu inăconformist ).ăă
6.ăEXAMIN RIăALEăUNORăCAZURIăRECENTEăDEăCOMPORTAMENTăCOLECTIVă DEZAM GITORă
Pentruă aă vedeaă maiă bineă înă ceă m sur ă şiă înă ceă felă teoriileă sociopsihologiceă suntă aplicabileă laă în elegereaă unoră cazuriă deă non-interven ionism,ă voiă alegeă treiă exempleădeăcomportamentăcolectivădezam gitorădeădat ărecent .ăUnăprimăexempluă deăcomportamentăcolectivădezam gitorăpeăcareăîlăvoiăanalizaăseăpetreceăînăChina.ăÎnă octombrieă2011,ăoăfeti ădeădoiăani,ăsc pat ădeăsubăsupraveghereaăp rin ilor,ăesteă c lcat ădeăoămaşin ăpeăoăstrad ,ăsituat ăundevaăîntreăceeaăceăparăaăfiănişteădepoziteă deă marf ă sauă oă pia .ă Dină înregistr rileă uneiă camereă deă luată vederiă aflateă înă apropiere,ăseăobserv ăc ăşoferulăautomobiluluiărealizeaz ăc ăsubăro ileăsaleăseăafl ă feti aăceăîiăieşiseăînăfa ,ăseăopreşteăpu in,ădarăapoiăaccelereaz ăşiămaiătreceăînc ăoă dat ăpesteăea.ăDup ăunătimp,ăfataăesteăc lcat ădeăoăaădouaămaşin ,ăşiăseăv dăoameni,ă pietoniăşiăbiciclişti,ăcareătrecălaăcâ ivaăcentimetriădeăfeti aăsc ldat ăîntr-oăbalt ădeă sânge,ăf r ăs ăschi ezeăunăgestădeăajutor.ăDeăremarcatăc ,ăpân ăs ătreac ăceaăde-aă douaămaşin ,ăfeti aămişca.ăS-arăp reaăc ăînăjurădeă18ăoameniăauătrecutăindiferen i,ă f r ăs ăintervin .ăOăfemeieăridic ,ăîntr-unăfinal,ăfeti aădeăjos,ăaşezând-oăpeănişteăsaciă cuă marf ă şiă abiaă ulterioră soseşteă şiă mamaă victimei.ă Fataă moareă câtevaă oreă maiă târziu,ălaăspital,ănemaifiindăposibil ăoăsalvareăaăei.ăă
zestreaăuneiăfemeiăleăaduceăpentruăfamilie.ăExist ăşiăcomentariiăagresiveălaăadresaă na iuniiă chinezeă înă genere,ă înă spinareaă c reiaă seă arunc ă întreagaă vin ă pentruă accident,ăChinaăcreionându-se,ădinăcomentarii,ăcaăunăspa iuăprivilegiatăalăunorăastfelă deăevenimente.ăÎnăafar ădeănecunoaştere,ăignoran ăşiădeăunăprocesălogico-afectivă deăgeneralizareăabuziv ,ăseămaiăafl ăîns ăşiăunămecanismădeăap rare.ăMul iădintreă oameniiăconfrunta i,ăprinămass-media,ăcuăasemeneaărealit i,ădorescăexplica iiăclareă şiăcareăs ăsituezeăculpa,ăreal ăşiăcaăposibilitate,ăcâtămaiădeparteădeăeiăînşişi.ăAşadar,ă eiăcredăc ă„chineziiăsuntăunăfelădeăafricaniădină1800”,ăc ă„tr iescămentalăinăsecolulă 18”,ăc ă„suntăreci,ăr ut cioşi,ăcruzi,ălipsițiădeăsentimente”ă(peăsite-ulăAntenaă3),ăsauă c ăeăvorbaădeăcorup iaămoral ăendemic ăaăculturiiăchinezeă(Reuters).ăă
Dinăceăamăprezentatămaiăsus,ăseăpotădetectaăsurseleădezam giriiăcelorăcareăauă aflatădespreănefericitulăaccident.ăSurseăculturaleăşiăpsihoculturaleă–ămartoriiănuăauă f cutănimicăcaăs ăsalvezeăvictima,ăunăcopil,ădeciăoăfiin ăsimbolizândăcontinuitateaă uman ,ă surseă socialeă –ă seă faceă trimitereă laă istoriaă recent ă aă Chinei,ă laă situa iaă femeiloră considerateă inferioareă b rba iloră şiă laă discriminareaă prenatal ă soldat ă înă avorturileă fetuşiloră deă genă feminin.ă Cuă toateă acestea,ă dezam girea,ă formeleă eiă deă exprimare,ănuăreuşeşteăs ăpun ălucrurileăînăordine.ăMaiăîntâiăpentruăc ănuăseăpoateă acuzaă oă na iuneă pentruă câ ivaă indiviziă careă nuă auă reac ionată corespunz toră cuă aştept rileă uneiă buneă morale,ă maiă cuă seam ă c ,ă amă v zută deja,ă acestă tipă deă evenimenteăşiădeăcomportamentănuăsuntăcaracteristiceăuneiăna iuniăanumeăşi,ăapoi,ă pentruăc ănuăexist ăpreaămult ăîn elegereăpentruăproceseleăpsihologiceăcareăintervină înăastfelădeăcazuriăşiădeăcareăs-aădiscutatămaiăsus.ăEăposibil,ăteoretic,ăoricâtăarăfiădeă dificilădeăacceptat,ăcaăceiăcareăauătrecutăpeălâng ăfat ăs ăcread ăc ăeăoăglum ,ăsauăs ă nuăfieăaten iălaăceăseăafl ălaăpicioareleălor.ăă
AlădoileaăcazăesteădinăStateleăUniteăaleăAmericii,ămaiăprecisădinăBaltimore.ă Incidentulă seă petreceă înă noiembrieă 2012.ă Diverseă video-uriă filmateă deă martoriă seă potăă g siă peă youtubeă (http://www.youtube.com/watch?vţgl33r28iE6o&featureţă player_embedded)ă sauă peă site-uriă asem n toare.ă Deranjat ă deă faptulă c ă oă adolescent ă ascultaă muzic ă înă autobuză preaă tare,ă şoferi aă opreşteă maşina,ă seă urc ă înă parteaădeăautobuzădestinat ăpasagerilorăşiăîncepeăs ăoăloveasc ăpeătân r .ăEaăseăap r ,ă dară şoferi aă esteă maiă puternic ă (http://www.huffingtonpost.com/2012/11/15/ă baltimore-bus-driver-fights-passenger-viral-video_n_2139095.html).ă Înă celeă dină urm ,ănişteăpasageriăintervinăşiăoăscotăpeăfat ădinămâinileăşoferi ei.ăă
Maiămulteălucruriăsuntădemneădeăluateăînăconsiderareăînăacestăcaz.ăÎnăprimulă rând,ăfaptulăc ăparticipan iiălaăalterca ieănuăintervină(modelulăclasic,ăpân ăacum),ă dară filmeaz ă desf şurareaă actuluiă deă agresiuneă asupraă fetei,ă adunându-se,ă laă oă distan ămenit ăs ăleăconfereăsiguran ,ăînăjurulăcelorădou ăfemei.ăFilm rileăarat ăc ă martoriiă suntă degaja i,ă chiară râdă adesea,ă atmosferaă esteă maiă degrab ă vesel .ă Ală doileaălucruămaiăpu inăspecificăcomportamentelorăcolectiveădezam gitoareăesteăc ă film rileăîncepăs ăcirculeăpeăinternetăşiăabiaăapoiăorganismeleăabilitateăînăaăjudecaă situa iaăafl ădespreăceeaăceăs-aăîntâmplat.ăÎnăacestăcaz,ăşoferi aăaăfostădat ăafar ădină serviciu.ăAnalizândăevenimentulăseăridic ădou ămariăîntreb ri.ăÎntâi,ăînăceăm sur ăseă maiăaplic ăteoriaătradi ional ăaăproceselorăpsihologiceă–ăignoran aăpluralist ,ădifuziaă responsabilit iiă –ă dină momentă ceă filmareaă evenimentuluiă esteă oă form ă mixt ,ă deă non-interven ieă (b taiaă nuă esteă oprit )ă şiă interven ieă (prină postareaă peă internetă seă faceăoarecumăapelălaăresponsabilitateăsocial ăsauăseăcreeaz ,ădorităoriănu,ăpremiseleă pentruăevaluareaăetic ăşiăsocial ăaăceeaăceăs-aăpetrecut).ăOăaădouaăîntrebareăesteăcumă ară fiă ar tată peisajulă mass-mediatică dac ă alterca iaă s-ară fiă sfârşită prină moarteaă victimei.ă Ară maiă fiă fostă titlulă dinăHuffingtonpostăatâtă deă benignă şiă descriptiv:ă
BaltimoreăBusăDriverăSuspendedăAfterăFightingăWithăFemaleăPassenger?ăSauăarăfiă pusăînăscen ăîntreagaădezam gireăsocial ăînăfa aăunuiăcomportamentănecorespunz tor?ă Oăobserva ieăpeăcareăoăfacăacumăempiric,ădarăcareăarăputeaăaveaăbazeămaiăsolideăînă urmaă unuiă studiu,ă esteă c ă reac iaă mass-medieiă şiă aă cititoriloră loră esteă cuă atâtă maiă dur ă cuă câtă evenimentulă relatată seă termin ă maiă prost.ă Aiciă seă poateă vedeaă superioritateaă peă careă publiculă oă areă înă raportă cuă martorii:ă elă ştieă dejaă cumă s-aă sfârşită evenimentulă şiă nuă îiă esteă greuă s ă aib ă oă atitudineă conform ă etică cuă acelă sfârşit.ăPubliculănuăpoateăr spundeădecâtăcorectăînăreceptareaăunuiăevenimentăpeăcareă martoriiăîlătr iescăneajuta iădeăputereaădeădeterminareăsociosemantic ăaăfinalurilor.ăă
Ună faptă ceă merit ă aten ieă esteă reprezentareaă aceluiaşiă evenimentă înă mass-mediaă româneştiă (http://www.sport.ro/virale/bataie-dementa-in-autobuz-pasagerii-sunt-ingroziti-un-sofer-de-autobuz-a-facut-ko-o-fata-nevinovata-video.html).ă Titlulă esteămultămaiăgrav:ăB taieădement ăînăautobuz.ăArticolul,ăsuccint,ănuădoreşteăs ăîiă trag ălaăr spundereăpeămartori,ădimpotriv ,ăpuneăaccentulăpeăgroazaăpeăcareăaceştiaă auă tr it-o,ă dară îndreapt ă întreagaă vin ă spreă şoferi aă careă aă atacată oă fataă careă
c l toreaăf r ăs ăderanjezeăpeănimeni.ă
comportamentăcolectivădezam gitor.ăÎnădataădeă6ămaiă2012,ăspreăseara,ăunăpoli istă cereă acteleă deă legitimareă aă treiă persoaneă ceă manifestauă ună comportamentă agresivă fa ă deă trec tori.ă Aceştiaă refuz ă şiă începă s ă îlă loveasc .ă Agresorii,ă s-aă constatată ulterior,ăconsumaser ăalcool.ăAlterca iaăs-aădovedităaăfiăunaăminor ,ăpoli istulăfiindă r nită superficial,ă aceastaă şiă pentruă c ă înă câtevaă minuteă poli istulă aă fostă sc pată deă colegiiăs iăcareăseăaflauăînăzonaărespectiv .ăScenaăesteăfilmat ădeăoătân r ăcareăvaă spune,ădup ăterminareaăincidentului,ăc ăaăf cutăacestălucruăcaăs ăserveasc ăjusti iei,ă darăseăarat ăoarecumădezam git ădeăpresta iaăorganuluiădeăpoli ieă„esteăpusăaiciăcaă s ă neă apere,ă ştiaă puteauă s ă seă iaă deă oă fat ă caă mineă sauă caă prietenaă mea”ă
(http://adevarul.ro/news/bucuresti/video-politist-fost-snopit-bataie-centrul-capitalei-intervina-1_50be02ec7c42d5a663d1d372/index.html).ă Dezam gireă exist ă şiălaăjurnalistulăcareărelateaz ăceleăîntâmplateăsubătitlulăUnăpoli istăaăfostăsnopităînă b taieăînăcentrulăCapitalei,ăf r ăcaănimeniăs ăintervin .ăAiciăseăv dăexpectan eleă exagerate:ăarăfiăciudatăcaătrec toriiăs ăintervin ăpentruăaăsalvaăoăpersoan ăaăc reiă meserieăesteăs ămen in ăordineaăşiăs ăseăasigureăc ălegileăcet eneştiăsuntărespectate,ă darăseăsesizeaz ăşiăexager rile:ădinămomentăceăpoli istulăaăavutăoăhemoragieănazal ă superficial ,ăiarăcolegiiăs iăauăintervenităînăcâtevaăminute,ănuăseăpoateăafirmaăc ăaă fostă snopită înă b taie.ăAceast ă nou ă mod ă deă aă filma,ă caă martor,ă ună evenimentă caracterizatăprinăviolen ănecesit ăinvestiga iiăsuplimentare.ăCâtă ineădeăpsihologieă şiăcâtădeăcaracteristiciăsociale?ăSeăvorăvedeaăoare,ăînăcurând,ăcazuriădeăfilm riădină parteaă martoriloră aă c derii,ă înă plin ă strad ,ă aă uneiă feti eă deă origineă chinez ă sauă aă unuiăseptuagenar?ăŞiăceăvorăînsemnaăele?ă
7.ăÎNCHEIERE.ăÎNTREăRISCURILEăSTEREOTIPIZ RIIăŞIăCELEăă ALEăCIRCUMSCRIERIIăCLAREăAăUNUIăFENOMENăSOCIALă
colectivă careă dezam geşteă şiă confruntareaă slab ă cuă noileă elemente:ă filmareaă evenimentuluiă sauă postareaă peă re eleleă deă socializareă etc.ă Simplulă faptă c ă pretutindeniăînălumeăexist ăevenimenteăceădauănaştereăcomportamentelorăcolectiveă dezam gitoareă nuă înl tur ă caracterulă problematică ală acestoraă şiă necesitateaă investig riiă lor.ă Examinareaă unoră cazuriă recenteă deă comportamentă colectivă dezam gitorăaăar tatăc ăeănevoieădeăteoriiăpentruăaăcaptaăşiăexorcizaăstereotipizareaă social ,ădarăşiădeăabandonareaăpar ial ăaăteoriilorăpentruăaăcaptaăceeaăceăareăspecifică fiecareăcazăînăparte.ăă
BIBLIOGRAFIEă
1. ANDERSON,ăELIJAHă(1990).ăStreetwise:ăRace,ăClass,ăandăChangeăinăanăUrbanăCommunity,ă UniversityăofăChicagoăPress,ăChicago.ă
2. APPLEBOME,ă PETERă (2008).ă “Theă Dayă theă Traffică Didă Notă Stopă ină Hartford”,ăNewă Yorkă Times,ă8ăjune.ă
3. BAUMAN,ă ZYGMUNT;ă MAY,ă TIMă (2008ă [1990]).ăGândireaă sociologic ,ă traducereă dină englez ădeăMihaiăC.ăUdma,ăHumanitas,ăBucureşti.ă
4. BAUMAN,ăZYGMUNTă(1992).ăMortality,ăImmortality,ăandăOtherăLifeăStrategies,ăPolityăPress,ă Cambridge.ă
5. BEAMANăA.,ăBARNESăP.,ăKLENTZăB.ăşiăMcQUIRKăB.ă(1978).ă“IncreasingăHelpingăRatesă throughăInformationăDissemination.ăTeachingăPays”,ăPersonalityăandăSocialăPsychologyăBulletin,ă 4,ăp.ă406–411.ă
6. BECKER,ăERNESTă(1973).ăTheăDenialăofăDeath,ăFreeăPress,ăNewăYork.ă 7. BECKER,ăERNESTă(1975).ăEscapeăfromăEvil,ăFree,ăPress,ăNewăYork.ă
8. BENCIVENGA,ăERMANNOă(1998).ă“DiscriminatingăfromăWithin”,ăJournalăforătheăTheoryăofă SocialăBehaviour,ăVolumeă28,ăIssueă3,ăp.ă217–221.ă
9. BENNET,ăJAMESă(1995).ă“AăWoman’săPlungeătoăDeathăTransfixesăDetroit”,ăNewăYorkăTimes,ă 23ăaugust.ă
10. BERGER,ăPETERăL.;ăLUCKMANN,ăTHOMASă(2008ă[1966]).ăConstruireaăsocial ăaărealit ii.ă Tratatădeăsociologiaăcunoaşterii,ătraducereădinălimbaăenglez ădeăAlex.ăButucelea,ăEdituraăArt,ă Bucureşti.ă
11. CARTWRIGHT,ă FREDERICKă F.;ă BIDDISS,ă MICHAELă (2005ă [2004]).ăBolileă şiă istoria,ă traducereădeăGabrielăTudor,ăEdituraăAll.ă
12. DOELDER,ăHANSăde;ăTIEDEMAN,ăKLAUSă(ed.)ă(1995).ăCriminalăLiabilityăofăCorporations:ă LaăCriminalisationăduăcomportementăcollectif,ăSpringer.ă
13. FREUD,ăSIGMUNDă(2010ă[1913]).ăTotemăşiătabu.ăOăinterpretareăpsihanalitic ăaăvie iiăsocialeăaă popoarelorăprimitive,ătraducereădeăGabrielăAvram,ăEdituraăAntet,ăPrahova.ăă
14. GOFFMAN,ăERWINă(1973).ăTheăPresentationăofăSelfăinăEverydayăLife,ăOverlookăPress,ăNewăYork.ă 15. ILU ,ă PETRUă (2009),ăPsihologieă social ă şiă sociopsihologie.ă Temeă recurenteă şiă noiă viziuni,ă
Polirom,ăIaşi.ă
16. LANDSBERG,ăPAUL-LUISă(2006ă[1951]).ăEseuădespreăexperien aămor ii,ăProblemaămoral ăaă sinuciderii,ătraducereădeăMarinaăVazaca,ăHumanitas,ăBucureşti.ă
17. LATANE,ă BIBB,ă DARLEY,ă JOHNă (1968).ă “Groupă Inhibitionă ofă Bystanderă Intervention”,ă
JournalăofăPersonalityăandăSocialăPsychology,ă10,ăp.ă215–221.ă
18. LATANE,ă BIBB,ă DARLEY,ă JOHNă (1970).ăTheă Unresponsiveă Bystander:ă Whyă Doesn’tă Heă Help?ăAppleton-Century-Crofts,ăNew-York.ă
20. LENZ,ă M.A.,ă EK,ă K.ă şiă MILLS,ă A.C.ă (2009).ăMisconceptionsă ină Psychology,ă prezentareă laă MidwestăConferenceăonăProfessionalăPsychology,ăOwatonna,ăMinnesota.ă
21. LÉVINAS,ă EMMANUELă (1996ă [1992]).ăMoarteaă şiă timpul,ă traducereă deă Ancaă M nu iu.ă BibliotecaăApostof,ăCluj.ă
22. LEVINE,ăMARK;ăCASSIDY,ăCLAREă;ăBRAZIER,ăGEMMA;ăREICHER,ăSTEPHENă(2002).ă “Self-CategorizationăandăBystanderăNon-intervention:ăTwoăExperimentalăStudies”,ăJournalăofă AppliedăSocialăPsychology,ăVolumeă32,ăIssueă7,ăp.ă14ă52–1463.ă
23. LILIENFELD,ăSCOTTăO.;ăLYNN,ăSTEVEăJAY;ăRUSCIO,ăJOHN;ăBEYERSTEIN,ăBARRYăL.ă (2010,ăa).ă50ădeămariămituriăaleăpsihologieiăpopulare.ăÎnăc utareaăconcep iilorăgreşiteădespreă comportamentulăuman,ătraducereădinăenglez ădeăIlincaăHaliachis,ăEdituraăTrei,ăBucureşti.ă 24. LILIENFELD,ă SCOTTă O.ă (2010,ă b).ă “Confrontingă Psychologicală Misconceptionsă ină theă
Classroom.ăChallengesăandăRewards”,ăObserverăVol.ă23,ăNo.ă7ăSeptember.ă
25. LIPOVETSKY,ăGILLESă(1996ă[1992]).ăAmurgulădatoriei.ăEticaănedureroas ăaănoilorătimpuriă democratice,ătraducereăşiăprefa ădeăVictor-DinuăVl dulescu,ăEdituraăBabel,ăBucureşti.ă 26. LIPOVETSKY,ă GILLESă (2007ă [2006]).ăFericireaă paradoxal .ă Eseuă asupraă societ iiă deă
hiperconsum,ătraducereădeăMihaiăUngurean,ăPolirom,ăIaşi.ă
27. LUTHANS,ăFREDă(2011).ăOrganizationalăBehavior,ăMcGraw-Hill/Irvin,ăNewăYork.ă 28. MIHU,ăACHIMă(2002).ăSociologieă(vol.ăII),ăNapocaăStar,ăCluj-Napoca.ă
29. SCHELER,ăMAXă(1952).ăMortăetăsurvie,ăAubier,ăParis.ă
30. SIMMEL,ă GEORGă (1988).ăLaă tragédieă deă laă cultureă etă cultureă etă autresă essais,ă traduită deă l’allemandăparăSabineăCornilleăetăPhilippeăIvernel,ăRivages-Poche,ăParis.ă
31. SMITH,ă CANDACEă (2011).ăBystanderă (Non)Intervention:ă Whată Separatesă theă “Doers”ă fromă theă “Ignorers”?,ă Theă Societyă Pages,ă 11ă September,ă http://thesocietypages.org/sociologylens/ă 2012/09/11/bystander-nonintervention-what-separates-the-doers-from-the-ignorers/#more-10702,ă consultatăultimaădat ăînă19.01.2013.ă
32. STRONGMAN,ăKENNETHăT.ă(2012ă[2005]).ăPsihologiaăvie iiădeăziăcuăzi,ătraducereădinăenglez ă deăPetru aăGheorghe,ăEdituraăTrei,ăBucureşti.ă
33. TAJFEL,ă HENRIă (1970).ă “Experimentsă ină Intergroupă Discrimination”,ăScientifică American,ă November,ăp.ă96–102.ă
34. UBIÑAS,ă HELENă (2009).ă “Angelă Arceă Torresă isă dead.ă Nowă willă youă standă up?”,ă http://blogs.courant.com/helen_ubinas/2009/05/now-will-you-stand-up.html,ă consultată ultimaă dat ăînă17.01.2013.ă
35. WRIGHT,ăS.ăC.ă(1978).ăCrowdsăandăRiots:ăAăStudyăinăSocialăOrganization,ăSageăPublications,ă BeverlyăHills.ă
36. http://www.lipstickalley.com/f50/deletha-words-murder-383671/index2.html,ă consultată ultimaă dat ăînă17.01.2013.ă
37. http://www.trutv.com/library/crime/serial_killers/predators/kitty_genovese/1.html,ă consultată ultimaă dat ăînă19.01.2013.ă
38. http://www.antena3.ro/externe/tara-unde-nu-exista-mila-un-miliard-de-oameni-socati-de-aceste-imagini-140486.html,ăconsultatăultimaădat ăînă20.01.2013.ă
39. http://www.reuters.com/article/2011/10/21/us-china-girl-idUSTRE79K0HM20111021.ă
40. http://www.huffingtonpost.com/2012/11/15/baltimore-bus-driver-fights-passenger-viral-video_n_ă 2139095.html,ăconsultatăultimaădat ăînă20.01.2013.ă
41. http://adevarul.ro/news/bucuresti/video-politist-fost-snopit-bataie-centrul-capitalei-intervina-1_50be02ec7c42d5a663d1d372/index.html,ăconsultatăultimaădat ăînă20.01.2013.ă
