„Revistaăromân ădeăsociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXIV,ănr.ă1–2,ăp.127–137,ăBucureşti,ă2013
ă
STUDIULăRELIGIOZIT
IIăŞIăŞCOALAăDEăLAăBUCUREŞTI.ăă
OăANALIZ ăCOMPARATIV ăCUăMODELULăACTUALăă
DEăCERCETAREăAăRELIGIOZIT
IIă
ANCAăGORGAN∗ă
ABSTRACTă
THEăSTUDYăOFăRELIGIOSITYăANDăTHEăSCHOOLăOFăBUCHAREST.ăă AăCOMPARATIVEăANALYSISăINăRELATIONăTOăTHEăCURRENTăRELIGIOSITYă
INVESTIGATIONăMODELă
Inăthisăstudy,ăIăidentifyăaăpossibleăwayăofăgainingăknowledgeăonătheăRomaniană religiousă phenomenon.ă Theă scientifică approachă usedă foră thisă purposeă isă theă comparativeăanalysisăbetweenătwoămethodologiesăthatădifferăfirstăofăallăfromătheăpointă ofăviewăofătheirătemporalălocation:ătheămethodologyăofătheăSchoolăofăBucharest,ăandă theămethodologyăofătheăEuropeanăValuesăSurvey.ăTheăstudyăincludesăissuesărelatedătoă theă actuală religiousă scene:ă theă perspectiveă ofă theă definitionă andă theă dimensionsă ofă religiosity,ă theă relationshipă betweenă methodologicală holismă andă individualismă establishedă ină theă research,ă theă relationshipă betweenă religionă andă magic.ă Theă maină conclusionăderivesănaturallyăfromăobservingătheălimitsăofăeachăapproach.ăItăisăaăpleaăină favourăofăgainingăknowledgeăonătheăreligiousăphenomenonăusingăaădifferentăapproach.ă Thisăisănotăaăcompromiseăbetweenătheătwoămethodologiesăincludedăinătheăanalysis,ăbută isă firstă ofă allă adequateă foră theă internală lawsă characterisingă theă Romaniană religiousă environment.ă
ă
Keywords:ă theă Schoolă ofă Bucharest,ă Europeană Valuesă Survey,ă ideal-typeă ofă religiosity,ăOrthodoxăreligiosity,ămethodology.ă
DEFINIREAăRELIGIOZIT IIă
Elementulăcentralăalăsistemuluiăsociologicăgustiană–ăcadrulăteoreticăceăaăstatălaă bazaădesf şur riiămonografiilorăsocialeădesf şurateăînăcadrulăŞcoliiădeălaăBucureştiă –ă esteă voin aă social ,ă aă c reiă caracterizareă presupuneă cunoaştereaă manifest riloră acesteia:ăeconomice,ăspirituale,ăjuridiceăşiăpolitico-administrativeă(Gusti,ă1968:ăp.ă260).ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
Echipaă monografiştiloră careă s-auă ocupată deă manifest rileă spiritualeă i-aă inclusă peă ErnestăBernea,ăIonăIonic ,ăDumitruăC.ăAmz răşiăIonăSamarineanuă (Rostaş,ă2000:ăă p.ă147)ăalăc rorăinteresăpentruăacesteaăaăcontinuatăşiădup ăseparareaădeăechipaăluiă Gustiăînăformaăstudiilorăpublicateăînăcadrulărevisteiă„Rânduiala”ăpeăcareăauăeditat-oă împreun .ă
Înă categoriaă manifest riloră spiritualeă auă fostă incluseă aspecteă lingvistice,ă elementeă componenteă aleă capitaluluiă educa ional,ă crea iaă artistic ă (sculptur ă popular ,ă literatur ,ă portul,ă cunoaştereaă comun ă aă membriloră unit ii),ă ă concep iaă metafizic ădespreăvia ,ămoarteăşiălumeaădeăapoi.ăPerspectivaădeăabordareăaălorăaă fostătripl ă(Ionic ,ă2002:ăp.ă212–214).ăPrimaăseărefer ălaăconcepereaălorăcaăexpresiiă aleăunorăvaloriăspecificeăceăfunc ioneaz ădup ălegit iăproprii.ăMetodologic,ăacest ă perspectiv ă presupuneă stabilireaă uneiă taxonomiiă aă manifest riloră dină punctulă deă vedereă ală graduluiă deă generalitateă ă înă virtuteaă gener riiă loră deă c treă oă valoareă comun .ă Exist ă astfelă rela iaăartă –ă valoareaăfrumos,ăreligie –ă valoareaăsfânt,ă morală –ă valoareaăbine. Aă douaă perspectiv ă aă presupusă raportareaă manifest riloră spiritualeă laă anumiteă unit iă structuraleă caă familia,ă gospod ria,ă satul.ă Peă aceast ă dimensiune,ă motorulă generatoră ă ală manifest riloră const ă înă formaă şiă trebuin eleă acestoră unit i.ă Oă ultim ă perspectiv ă esteă ceaă aă integr riiă şiă subordon riiă loră înă ansamblulă activit iiă socialeă cuă func ieă ceremonial ă (riturileă agrareă integrateă înă cadrulămunciiăagricole,ănunta,ăînmormântarea,ăcaăstructuriăcomplexeădeămanifest riă spirituale).ă
Dină punctulă deă vedereă ală desf şur riiă temporale,ă studiulă manifest riloră spiritualeăarătrebuiăs ăseădesf şoareăînădou ăetape:ădeterminareaătipurilorădeăfapteă conectateă laă valoareaă generativ ă şiă integrareaă loră social ,ă adic ă raportareaă loră laă structuraăsocial ăînăcadrulăc reiaăseădesf şoar ,ăşiălaămomenteleădeăvia ăsocial ăînă careăseăproducă(Ionic ,ă2002:ăp.ă217).ăEleăarăputeaăfiăurmateădeăraportareaălaămediulă regional-geografic.ă Momenteleă principaleă ceă trebuieă parcurseă sunt:ă reconstituireaă fapteloră prină observa ieă direct ,ă analizaă lor,ă urmat ă deă explicareaă sociologic ă (Bernea,ă2004:ăp.ă326).ă
durkheimian ,ă ceă semnific ă subordonareaă euluiă individuală fa ă deă societateaă perceput ăaăfiăplasat ălaăunănivelăsuperiorăacestuia.ă
Dină punctulă deă vedereă alădefiniriiă con inutuluiă ei,ă înă cadrulă Şcoliiă deă laă Bucureştiă„religiaăeăprivit ăcaăunăansambluăsolidarădeăcredin eăşiăpracticiăstrânseăînă jurulăideiiădeăsfânt”ă(Ionic ,ă2002:ăp.ă215).ăPrinăurmare,ăesteăurmat ăcaleaădeschis ă deăE.ăDurkheimă(1995:ăp.ă54),ădefini iaăparadigmatic ăaăreligieiăfiindăaceeaăaăunuiă sistemă deă credin eă şiă practiciă corespunz toareă lor.ă Înă acelaşiă timpă esteă folosit ă distinc iaăweberian ădintreăreligieă–ăceăpresupuneăvenera iaăăşiămagiaă–ăceăareăcaă obiectă constrângereaă (Weber,ă 1999:ă p.ă 35).ă ă Derivat ă dină legeaă paralelismuluiă manifest riloră (Gusti,ă 1968:ă p.ă 341),ă dară şiă dină procesulă istorică ală diferen ieriiă istoriceă aă valorilor,ă apareă necesitateaă studiuluiă religiozit iiă „numaiă peă baz ă deă compara iiă cuă celelalteă grupuriă deă manifest ri”ă (Ionic ,ă 2002:ă p.ă 219)ă spirituale,ă scopulăfiindăeviden iereaăelementelorătipiceăşiăesen iale.ăPrinăurmare,ăunăprincipiuă metodologicăceăpoateăfiădesprinsădeăaiciăesteă acelaă alăstudieriiăfaptelorăreligioaseă printr-oă abordareă comparativ ,ă fiindă considerat ă axiomatic ă rela ionareaă existent ă întreămanifest rileăspirituale.ă
Aceast ă conectareă teoretic ă aă condusă laă elaborareaă unuiă posibilă plană deă studiereă aă vie iiă religioase,ă careă areă laă baz ă opera ionalizareaă religiozit iiă prină analogieăcuădimensiunileămajoreăaleăpersonalit iiăumane:ăreprezent riăreligioase,ă practiciă şiă afecteă religioaseă ă (Iosif,ă 2002:ă p.ă 220–223).ă Reprezent rileă religioaseă suntă credin ele,ă ideileă şiă miturileă referitoareă laă Divinitateă (modalitateă deă întruchipare,ălocalizare,ăatribute)ăşiăac iuneaăeiă(crea ie,ăfinalitateaăcrea iei,ăordineaă natural ă şiă social )ă şiă laă fiin eleă supranaturale.ă Trebuieă remarcat ă presupozi iaă simbiozeiă dintreă elementeleă religioaseă şiă celeă magice.ă Astfel,ă întruchipareaă divinit iiăseăpoateăproduceăînăputereănev zut ,ăcorpăceresc,ănatur ,ăplant ,ăanimal,ă chipă cioplit,ă spirit,ă ultimaă pozi ieă fiindă ocupat ă deă Dumnezeu.ă Deă asemenea,ă ă înă categoriaă fiin eloră supranaturale,ă peă acelaşiă plană suntă incluşiă eroiiă miticiă (regi,ă împ ra i),ăîngerii,ăsfin iiăşiădemonii.ăEsteădeăremarcatăincludereaăînăaceast ăultim ă categorieădoarăaăfiin elorăceătrebuieăconstrânseămagicăînăscopulăevit riiăefectelorăloră nociveă asupraă vie iiă oamenilor.ă Prină urmare,ă semnifica iaă religioas ă aă acestuiă conceptăseăpierde.ăăă
Înăceeaăceăpriveşteăpracticileăreligioase,ădevinăobiectădeăstudiuăelementeleădeă cultă divin,ă ală sfin ilor,ă ală mor ilor,ă ală eroiloră miticiă şiă ală celorlalteă fiin eă supranaturale,ă caă şiă riturileă accidentaleă şiă deă trecere,ă înă aceast ă categorieă fiindă cuprinseăceleăşapteătaineăaleăBisericii.ăÎnăcadrulăpracticilorăreligioaseăsuntăstabiliteă con inutulă şiă func iaă social ă (scopulă înă careă esteă desf şurat)ă şiă agen iiă careă suntă implica iăînădesf şurareaălor.ăDeci,ăseăreiaăperspectivaădurkheimian ăasupraărituriloră şiă aă func ieiă loră deă aă înt riă coeziuneaă social .ă Locul,ă obiectul,ă timpulă suntă deă asemeneaă urm rite,ă ceeaă ceă conduceă laă oă contextualizareă spa ial ă şiă temporal ă aă practiciiăinvestigate.ă
atitudini religioaseăşiăpractici religioase,ăcon inutulăceleiăde-aădouaăsub-dimensiuniă fiindăintegratăînămareăm sur ăsubdimensiuniiăpractici religioase.ăSeăpropuneăşiăoă variant ădeătipologizareăceăal tur ătipulăascetului,ămisticuluiăşiăalănelegiuitului.ă
Ună ultimă aspectă ceă maiă trebuieă eviden iată esteă acelaă ală studieriiă celoră treiă dimensiuniăaleămanifest rilorăreligioaseămen ionateămaiăsus,ăprinăraportareaăşiăfa ă deă comunit ileă religioase,ă diferiteă dină punctă deă vedereă confesional.ă Prină urmare,ă esteăconştientizat ănecesitateaădiferen ieriiăstudiuluiăreligiozit iiăpeăaxaăprincipaleloră confesiuniăcreştine.ă
CercetareaăStudiulăValorilorăEuropeneăareăcaăfundamentădorin aădeăcunoaştereă comparativ ă aă orient riloră valoriceă aleă popoareloră europene,ă eaă fiindă realizat ă pentruăprimaăoar ăînăRomâniaăînă1993.ăPrincipaleleăorient riăvaloriceăstudiateăsuntă celeăreferitoareălaăfamilie,ămunc ,ăpolitic ,ăreligie,ăstatăşiăjusti ieăsocial ,ătoleran ă şiăîncredere,ăraporturileădintreăsexeăşiăprotec iaămediului.ăÎnăcadrulăei,ăconceptulădeă religiozitateă esteă opera ionalizată peă urm toareleă dimensiuni:ă atitudiniă religioaseă (atitudineaă fa ă deă moarte,ă semnifica iaă acordat ă vie ii,ă importan aă acordat ă luiă Dumnezeu,ă evaluareaăproprieiăst riădeăreligiozitate,ăconsiderareaăreligieiăcaăsurs ă deă energie,ă evaluareaă unoră comportamenteă devianteă dină punctulă deă vedereă ală practiciiăcreştine),ăpracticaăşiăafiliereaăreligioas ă(apartenen ălaăoădenomina iune,ă schimbareaă acesteia,ă frecven aă particip riiă laă serviciileă religioase,ă frecven aă rug ciunii,ăparticipareaălaăserviciileăreligioaseăasociateămomentelorăimportanteăaleă vie ii),ăsocializareaăreligioas ,ăcredin eăreligioaseă(înăDumnezeu,ăvia ădup ămoarte,ă înă existen aă sufletului,ă înă Iad,ă Rai,ă p cat,ă telepatie,ă putereaă unuiă talisman,ă înă înviereaădup ămoarte,ăreîncarnare,ămiracole).ăă
Accentulăseăpuneăpeăcredin eleăşiăpracticileăreligioaseăindividuale.ăDat ăfiindă diversitateaă religioas ă aă arieiă geograficeă peă careă s-aă desf şurată cercetarea,ă informa iileă ob inuteă auă ună nivelă ridicată deă generalitate,ă nereuşindă s ă surprind ă specificitateaăfiec ruiătipădeăreligiozitate.ăă
Sintetizând,ădinăpunctulădeăvedereăalăsemnifica ieiăconceptualeăaăreligiozit ii,ă seă poateă stabiliă caă tr s tur ă ă comun ă aă celoră dou ă modalit iă ă deă surprindereă aă religiozit iiă înă spa iulă românescă apartenen aă laă spa iulă reprezentată deă sociologiaă clasic ă aă religieiă (Durkheimă şiă Weber),ă prină ă definireaă religieiă recurgândă laă celeă dou ădimensiuniămajoreăaleăacesteia:ăcredin e,ăpractic ăşiăatitudiniăreligioase.ăCeleă dou ă schemeă deă definireă şiă opera ionalizareă aă religiozit iiă cuprind,ă al turiă deă elementeleădeăreligiozitateăcreştin ,ăşiăelementeădeămitologieăpopular ăsauăelementeă apar inândăaltorăreligii.ăă
INDIVIDUALISM/HOLISMăMETODOLOGICă
caracterizateă deă „integrareaă complet ă aă indivizilor,ă prină anihilareaă voin eloră individualeăşiăprinăaservireaăvoin eiăcolectiveăobişnuiteăşiăinteresulăcomun”ă(Gusti,ă 1941:ă p.ă 66ăapudă Mih ilescu,ă 1996:ă p.ă 56).ă Reg simă apriorismulă sociologică deă filier ă durkheimian ă întrucât,ă afirm ă Gusti,ă individulă esteă socială pentruă c ă „societateaă tr ieşteă înă individ”ă (ibidem,ă p.ă 54).ă Elă esteă valorizată caă individ-tip,ă expresieă sintetic ă şiă purt toră ală unuiă patternă culturală comunitar,ă iară nuă caă individualitateă înzestrat ă cuă poten ialitateă creatoareă înă interiorulă acestuiăpattern.ă Informatorulăfolosităpentruăculegereaădatelorăesteăfolosităastfelăpentruăaăaflaădespreă obiceiurileăsatului,ăpentruăaădaădoarăunăexemplu,ăşiănuăpentruăaăaflaăînăceămodăpreiaă elăacestăobiceiăşiăîlăintegreaz ăînăpropria-iăexisten .ă
Aceast ă perspectiv ă metodologic ă poateă fiă exemplificat ă prină modulă deă raportareăaăreligieiăşiăreligiozit iiălaăfenomenulămagieiăîn eleas ăcaăfiindăoăzon ă deă spiritualitateă aflat ă laă limitaă inferioar ă aă religiosuluiă (Bernea,ă 2004:ă p.ă 322),ă diferen iereaădintreăeleăfiindădat ădeăscopulăînăcareăeleăseădesf şoar ă(Ionic ,ă1996:ă p.ă 42,ă Bernea,ă 2006:ă p.ă 72,ă Cristescu-Golopen ia,ă 2002:ă p.ă 52).ă Urm rireaă consecvent ă aă principiuluiă metodologică referitoră laă unitateaă dintreă manifest riă (Gusti,ă 1968:ă p.ă 341)ă aă condusă laă analizaă compact ă aă elementeloră religioaseă şiă magice,ăneproblematizându-seăasupraăsepara ieiăteoreticeăşiăpracticeăceăexist ăîntreă ele.ă Dat ă fiindă subordonareaă manifest riloră spiritualeă unoră unit iă structuraleă aleă satuluiă(casa,ăcâmpul,ăp durea)ă(Gusti,ăHerseni,ă2002:ăp.ă211),ăobiectulăprincipalădeă studiuă înă cadrulă cercet riiă manifest riloră religioaseă îlă constituieă astfelăobiceiul şiă formaăextins ăaăluiă–ăceremonia.
sauăstrigoi,ăfiindăîncadrateăînăsferaămaiălarg ăaăcredin elorăreferitoareălaăvia aădup ă moarteă (Bernea,ă 1998).ăDeă asemenea,ă obiecteleă folositeă laă înmormântareă (tronul,ă lumânarea,ă crucea)ă trebuieă s ă respecteă anumiteă cerin eă deă form ă pentruă aă nuă daă naştereă laă ritualuriă magico-p gâneă (ibidem,ă p.ă 96–105),ă iară interdic iileă deă înmormântareă –ă luni,ă miercuri,ă vineriă –ă suntă respectate,ă pentruă aă nuă maiă muriă cinevaăînăcas .ă
Careă suntă caracteristicileă principaleă aleă uneiă asemeneaă abord ri?ă Discu iaă porneşteădeălaăelementulăreprezentativăpentruăreligieăînăformaăeiăformal ă–ăBiserica,ă aă c reiă analiz ă poateă fiă disociat ă ă peă dou ă componenteă majore:ă clerulă şiă laicii.ă Acestoraăleăcorespundeăsistemulădeăcredin eăşiăpracticiăformale,ăceănuăseăabateădeălaă standardulă creştină deă religiozitate,ă respectivă sistemulă informal,ă ceă permiteă oă imixtiuneăaăelementelorădeăspiritualitateătradi ional-popular ădeterminat ădeănevoileă credincioşiloră (Bernea,ă 2006:ă p.ă 69–72).ă Altfelă spus,ă via aă religioas ă aă satuluiă cuprindeăvia aăreligioas ăăstabilit ălaănivelăformalăşiăvia aăreligioas ăinformal ,ăcareă esteămaiădiversificat ăşiăcontextualizat ădecâtăprima.ăPrinăurmare,ăobiceiulămagico-religiosă apar ineă niveluluiă informală ală religiozit iiă şiă devineă oă expresieă aă uneiă anumiteă modalit iă calitativeă şiă cantitativeă deă interiorizareă aă modeluluiă deă religiozitateătransmisălaănivelulăformal.ăPoateăfiăpus ăastfelăînăeviden ădimensiuneaă procesual-sistemic ăaăfenomenuluiăreligiosălaănivelulăcomunit iiăs teştiăromâneşti:ă stareaăini ial ăreprezentat ădeămodelulăformalădeăreligiozitate,ăprocesulăpropriu-zisă deăinteriorizareăaăacestuiămodelăşiărezultatulăfinală–ătranspunereaăluiăsubăformaăunoră obiceiuriă magico-religioase.ă Dină aceast ă perspectiv ,ă analizaă doară aă produsuluiă acesteiăinterioriz riălaănivelăcomunitară–ăobiceiulăpropriu-zisă–ăconduceălaăpierdereaă integralit iiăşiăorganicit iiăfenomenuluiăreligiosălaănivelăindividual.ă
Unitateaăindisolubil ăîntreăelementeleăreligioaseăşiăceleămagiceănuăesteăspart ă înăscopulăextrageriiăunorăinforma iiădetaliateădespreămodulăînăcareăesteăvalorificată religiosulă înă cadrulă satuluiă şiă aă ă gospod rieiă r neşti.ă Cauzaă oă consider mă necircumscriereaă precis ă aă celoră dou ă domenii,ă lipsaă uneiă opera ionaliz riă aă conceptuluiă deă religiozitateă creştin-ortodox ,ă ceeaă ceă areă caă rezultată pierdereaă vizibilit iiă religiosuluiă înă favoareaă elementuluiă tradi ional-populară deă factur ă magic .ă Eviden iereaă raportuluiă religios-magică ină interiorulă credin eloră şiă obiceiuriloră s teştiă puteaă conduceă maiă departeă laă oă posibil ă comparareă aă loră dină perspectivaă acestuiă raport,ă stabilindu-seă astfelă zoneleă deă religiozitateă pur ,ă caă şiă zoneleădeăpenetrareădiferen iat ăaălorădeăc treăăelementeleănecreştine.ăDeăasemenea,ă nuă esteă explicat ă prezen a,ă înă cadrulă unuiă obiceiă magico-religios,ă aă unuiă anumită elementăalăreligiozit iiăşiănuăaăaltuiaă(Cristescu-Golopen ia,ă2002).ă
caăfaptăconcret,ădincoloădeăformeleătradi ionaleădeăvia ănuăpoateăfiădetaşatănic ieriă (Bernea,ă 2004:ă p.ă 121).ă Cuă alteă cuvinte,ă studiulă obiceiuriloră seă concretizeaz ă înă enun uriă referitoareă laă anumiteă unit iă socialeă strictă circumscriseă dină punctă deă vedereăgeografic.ăDarăaceast ămodalitateădeăcercetare,ăceăpresupuneăaccentulăpusă peădescriereaăobiceiurilorăşiăceremoniilor,ănuăpermiteăreferireaălaăcon inuturiăstrictă religioaseă strictă ortodoxeă caă ascultare,ă credin ,ă rug ciune,ă elementeă deă ascez ,ă con inuturiăcuănivelădeăgeneralitateămare,ădarăcareăpotăluaăformeăcontextualizate.ăÎnă plus,ă seă impuneă stabilireaă structuriiă obiceiurilor,ă aă moduluiă şiă graduluiă deă întrep trundereăaăelementelorămagiceăşiăaăcelorăreligioase,ăşiă nuădoarăprezentareaă con inutuluiăşiăfunc ieiălorăsocialeăînăcadrulăuneiăunit iăsocialeăbineăcircumscrise.ăă
Înă cadrulă cercet riiă Europeană Valuesă Survey,ă elementulă deă referin ă esteă individul,ă modulă înă careă seă reg sescă credin eleă şiă practicileă religioaseă laă nivelă individual.ăDateleăauăpermisărealizareaăunorăschemeădeătipologiiăbazateăpeăpolaritateaă practic –credin ăreligioas ă(Voicu,ă2007;ăSandu,ă2006;ăDungaciu,ă2011).ă
Dină punctulă deă vedereă ală religiozit iiă creştine,ă acestă tipă deă metodologieă eludeaz ădimensiuneaăeiăcomunitar-tradi ional .ăLogicaăintrinsec ăspa iuluiăreligiosă ortodoxăafirm ăimportan aăindividului,ădarănumaiăînăcadreăcomunitare.ăUnăprincipiuă deăfunc ionareăesen ialăspa iuluiăortodoxăesteăcelăalătradi iei,ăceăsemnific ,ăînăesen ,ă capacitateaădeăexteriorizareăşiăinstitu ionalizareăaăunorămodeleăcomunitare.ăModelulă formală deă religiozitate,ă promovată laă nivelă deă institu ieă social ,ă esteă elaborată şiă transmisăprinăcoordonateăcomunitare.ăPrivindăreligiozitateaădinăaceeaşiăperspectiv ă procesual ,ă seă acord ă aten ieă totă rezultatuluiă finală –ă transpunerea,ă laă nivelă individualădeădataăaceasta,ăaămodeluluiăformalădeăreligiozitate.ă
Înă plană metodologic,ă celeă dou ă abord riă aleă religiozit iiă creştin-ortodoxeă suntă diametrală opuseă şiă incomplete.ă Şcoalaă deă laă Bucureştiă afirm ă prioritateaă obiceiuluiă (aă dimensiuniiă comunitar-tradi ionale)ă înă fa aă individului,ă înă vremeă ceă Studiulă Valoriloră Europeneă ă infereaz ă asupraă realit iiă religioaseă peă bazaă religiozit iiă individualeă neintegrateă într-ună spa iuă comunitar.ă Înă acestă mod,ă înă primaă situa ieă esteă supradimensionat ă ideeaă tradi ieiă comunitare,ă coordonat ă specific ă creştinismuluiă deă tipă ortodox,ă dară careă ară fiă trebuită completat ă cuă ceaă individual ,ăinexistent ăînăanalizeleărealizateădeămonografiştiiăgustieni.ăÎnăambeleă abord ri,ăevaluareaăreligiozit iiăseărealizeaz ăprinăaccentuareaălaturiiăritualice,ăînă timpăceăînăinteriorulăcredin elorănuăseădistingeăclarăîntreăceleăstrictăreligioaseăşiăceleă apar inândă mitologieiă populareă sauă altoră religii.ă Altfelă spus,ă nuă seă acord ă aten ieă structuriiăreligiozit iiăşiădimensiuniiăeiăprocesuale.ă
DIMENSIUNEAăLONGITUDINAL ăŞIăTRANSVERSAL ă
anterioritate,ă ă aşaă cumă aă fostă realizată înă cadrulă Şcolii,ă nuă permiteă perspectivaă longitudinal ă asupraă fenomenuluiă religiozit ii.ă Deă asemenea,ă viitorulă esteă incert,ă datorit ă atâtă lipseiă viziuniiă longitudinale,ă câtă şiă aă lipseiă dimensiuniiă explicativ-predictiveăaăteoretiz rilorăasupraărespectivelorăfenomene.ăOăaădouaălimit ăaăstudieriiă religiozit iiă esteă ceaă careă deriv ă dină imperativulă metodologică ală monografieiă sociale,ă şiă anumeă epuizareaă tuturoră informa iilor,ă aă dateloră referitoareă laă unitateaă social ăradiografiat .ăDinăpunctădeăvedereăalăteoretiz riiălui,ăîlăreg simădatorit ălegiiă paralelismuluiă sociologică prină careă dateleă nuă seă ierarhizeaz ă caă importan ă aă loră (Larionescu,ă1996:ăp.ă26).ăÎnăacestăfelăaăfostăfavorizat ădescriereaăprinăacumulareă continu ădeădate,ăînădefavoareaăintegr riiălorăînăsistemeăexplicativeăaleărealit iloră religioaseăstudiate;ăoăviziuneădescriptiv ,ăcontextualizat ,ăcareănuăaăreuşităs ăating ă nivelulăexplicativ.ăAcestăneajunsăesteăeliminatăînăcelăde-alădoileaămodelădeăanaliz ăaă religiozit ii,ă prină careă esteă posibil ă şiă abordareaă explicativ-predictiv ,ă caă şiă abordareaălongitudinal .ă
Înăceeaăceăpriveşteăabordareaătransversal ,ăambeleămetodologiiă şi-auăpropusă s ă ating ă acestă deziderat.ă Laă nivelă teoretic,ă modelulă monografică şi-aă propusă s ă contextualizezeă analizaă religiozit iiă prină raportareaă fapteloră deă religiozitateă laă diferiteleă confesiuniă s teşti.ă Deă asemenea,ă dateleă ob inuteă înă cadrulă cercet riiă EuropeanăValuesăSurveyăauăincitatălaăperspectiveăcomparativeăasupraăreligiozit iiă diferiteloră popoareă europene.ă Vomă eviden iaă înă continuareă limiteleă realeă uneiă asemeneaăabord ri.ă
consider măEuropaăcaăfiindăunăuriaşăpuzzleăreligios,ăpieseleăsaleădiferen iindu-seăînă func ieădeădou ăcriterii:ăcelăconfesională(ortodox,ăcatolic,ăprotestant,ăneoprotestant)ă şiăcelăna ional.ă
Înă acesteă condi ii,ă oă complet ă perspectiv ă transversal ă –ă şiă neă referimă laă spa iulăreligiosăortodoxă–ăseăpoateăob ineăurm rindăunăalgoritmădeătipămatematic:ă realizareaă unuiă etalonă deă m sur ă aă religiozit iiă (modelulă formală deă religiozitateă prescrisă deă fiecareă religieă înă parte),ă stabilireaă influen eloră contextuluiă culturală na ionalăşiăcomunitarăînăsensărestrânsă(transmitereaăacestuiămodelăseăproduceăîntr-ună cadruă comunitar),ă eviden iereaă moduluiă deă interiorizareă aă modeluluiă ini ială laă nivelă individuală şi,ă înă final,ă raportareaă acestuiă modă deă interiorizareă laă modelulă ini ial.ăReligiozitateaădevine,ăastfel,ăoăproprietateădeătipărela ional,ăîntrucâtănumaiă prină raportareaă laă modelulă formală deă religiozitateă seă poateă stabiliă valoareaă eiă precis .ă Observ mă c ,ă înă acestă proces,ă suntă implicateă maiă multeă modeleă deă religiozitate:ă modelulă creştină ortodoxă ini ială (cuă nivelulă celă maiă înaltă deă generalitate),ă modelulă deă religiozitateă na ională (nivelulă imediată urm toră deă generalitate,ă ceă reprezint ă adaptareaă primuluiă laă contextulă na ional),ă modelulă deă religiozitateă na ională comunitară (celă ceă aă intrată propriu-zisă înă aten iaă Şcoliiă deă laă Bucureşti)ă şiă modelulă deă religiozitateă na ională comunitar,ă interiorizată laă nivelă individual.ăMetodologiaăcercet riiăEuropeanăValuesăSurveyăseăfocalizeaz ăasupraă ultimuluiămodelăcareăîşiăextrageăcaracteristicileădinăceleăsupraordonateălui.ăElăesteă celăcareăd ăm suraăreligiozit iiăindividualeă(ceaăcareăs-aădorităaăfiăsurprins ),ădarăaă c ruiădeterminareănuăseăpoateărealizaădecâtăînăurmaăelabor riiămodelelorăanterioare.ă Înăcontexteăna ionaleădiferite,ă modelulăinteriorizatălaănivelăindividualăesteădiferit.ă Comparareaălaănivelăindividualănuăseăpoateărealizaădecâtăprinăraportareaălaăetalonulă deăm sur ăcareăesteămodelulădeăreligiozitateăprescris.ă
ÎNăLOCăDEăCONCLUZIIă
Principalulă ă aspectă ceă trebuieă eviden iată esteă celă referitoră laă acurate eaă descrieriiă religiozit ii,ă înă sensulăadecvării la obiectul cercetat.ă Dină punctulă deă vedereă ală studiuluiă religiozit iiă creştin-ortodoxe,ă abordareaă holistic ,ă dară şiă ceaă opus ăei,ăesteăoămodalitateăneadecvat ăprincipiilorădeădefinireăaăspa iuluiăreligios.ă Unitateaă deă referin ă aă acestuiaă esteă individulă deschisă spreă comuniune.ă Deci,ă înă analizaăreligiozit iiăarătrebuiăsurprinsămodulăînăcareăindividulăseăraporteaz ălaăună modelă deă religiozitateă ceă esteă rezultatulă unoră negocieriă colectiveă înă interiorulă spa iuluiăreligios.
religiozitateă caracteristică respectiveiă unit iă sociale.ă Oă maiă mareă interiorizareă aă modeluluiădeăreligiozitateăformală(prescris)ăînseamn ăunămaiămareănivelăalăst riiădeă religiozitate,ăputândăconduceălaăperspectiveălongitudinaleăşiătransversaleăcomplete.ă Întrebareaălaăcareătrebuieă s ăseăr spund ădevineăastfel:ăCum preia şi prelucrează individul modelul de religiozitate existent la nivel comunitar? În ce măsură acest model comunitar de religiozitate (chiar şi surprins prin intermediul obiceiurilor) este o reflectare a unui model etalon de religiozitate creştin-ortodoxă?
Prinăurmare,ăunăalădoileaăsensăprinăcareăseăpoateăstabiliăacurate eaădescrieriiă st riiă deă religiozitateă seă refer ă laăcompletitudinea informa iiloră peă bazaă c roraă seă realizeaz ă aceasta.ă Modelulă deă religiozitateă propusă deă Şcoalaă sociologic ă deă laă Bucureşti,ăavândăcaăelementădeăreferin ăobiceiul,ăarăfiătrebuitădecriptat,ărezultândă clară demarcateă celeă dou ă componenteă majore:ă ceaă religioas ă şiă ceaă magic .ă Inexisten aă acesteiă opera iiă conduceă laă oă viziuneă general ,ă deă ansambluă asupraă religiozit iiă satuluiă românesc,ă peă careă putemă s-oă denumimă „asupraă spiritualit iiă s teşti”.ă Celă de-ală doileaă modelă r mâneă laă ună nivelă deă suprafa ă aă practiciloră şiă credin elorăreligioaseăindividuale,ăc roraănuăleăofer ăoădimensiuneăcomunitar .ă
Principalaă cauz ă oă consider mă aă fiă lipsaă preocup riiă pentruă definireaă religiozit iiăcreştine,ăprinăraportareălaăalteătipuriăconfesionaleăsauălaăalteătipuriădeă religiozit i.ă S-aă pornită cuă definireaă şiă opera ionalizareaă fenomenuluiă religiosă înă general,ădarăraportareaăstrict ălaăreligiozitateaăcreştin ăesteăredus ăcaăîntindereăînă ansamblulăinstrumentelorădeăculegereăaădatelor.ăPrinăurmare,ăfenomenulăreligiosăseă dizolv ăîntr-oăsolu ieăaăfenomenelorăspiritualeăcuăoăconcentra ieăredus .ăRezolvareaă acestoră deficien eă implic ă integrareaă defini ieiă religieiă şiă religiozit iiă înă cadreleă religiozit iiă creştin-ortodoxe.ă Paşiiă concre iă suntă echivalen iă cuă identificareaă modelelorădeăreligiozitateăsuccesiveăcaănivelădeăgeneralitate,ăaăc rorăexisten ăesteă determinat ădeăcontextulăculturalăspecificăreligieiăcreştineădeătipăortodox.ăDinăpunctă deă vedereă metodologic,ă acesteă modeleă deă religiozitateă asociateă spa iuluiă religiosă ortodoxă devină ideal-tipuriă înă sensă weberiană (Weber,ă 2001),ă concordanteă cuă principiileă interneă deă func ionareă aă câmpuluiă religios.ă Construireaă loră devineă ună imperativ,ă datorit ă diferen ieriiă spa iuluiă religiosă ortodoxă românescă deă alteă spa iiă religioase,ă atâtă peă linieă confesional ,ă câtă şiă peă ceaă na ional .ă Doară astfelă vaă fiă asiguratăcaracterulăeticăşiăobiectivăalăcunoaşteriiăacesteiărealit iăsociale.ă
BIBLIOGRAFIEă
1. BERNEA,ăERNESTă(1998),ăMoartea şi înmormântarea în Gorjul de Nord,ăCarteaăRomâneasc ,ă Bucureşti.ă
2. BERNEA,ăERNESTă(2004),ăTrilogie sociologică,ăDacia,ăCuj-Napoca.ă
3. BERNEA,ăERNESTă(2006),ăCiviliza ia română sătească,ăVremea,ăBucureşti.
4. CRISTESCU-GOLOPEN IA,ăŞTEFANIAă(2002),ăGospodăria în credin ele şi ritualurile magice ale femeilor din Drăguş,ăPaideia,ăBucureşti.ă
6. DURKHEIM,ăEMILEă(2001),ăFormele elementare ale vie ii religioase,ăPolirom,ăIaşi.ă
7. GUSTI,ă DIMITRIEă (1941),ăLa science de le réalite sociale. Introduction à un système de sociologie, d’éthique et de politique, Alcan,ă Pressesă Universitairesă deă France,ă Paris,ăapud
Mih ilescu,ăVintil ă(1996).ă
8. IONIC ,ă IONă I.ă (2002),ăPlan general pentru cercetarea manifestărilor spirituale, înă D.ă Gusti,ăă T.ăHerseni,ăÎndrumări pentru monografiile sociologice,ăEdituraăUniversit iiăBucureşti,ăBucureşti.ă 9. IONIC ,ăIONăI.ă(1996),ăDealul Mohului: ceremonia agrară a cununii în ara Oltului,ăMinerva,ă
Bucureşti.ă
10.IOSIF,ă OCTAVă (2002),ăPlan pentru cercetarea vie ii religioase, înă D.ă Gusti,ă T.ă Herseni,ă
Îndrumări pentru monografiile sociologice,ăEdituraăUniversit iiăBucureşti,ăBucureşti.ă 11.LARIONESCU,ăMARIAă(1996),ăDimitrie Gusti, fondatorulăŞcolii Sociologice de la Bucureşti,ăînă
Larionescu,ăMariaă(coord.)ăŞcoala de la Bucureşti. Tradi ie şi actualitate,Metropol,ăBucureşti.ă 12.MEHEDIN I,ăSIMIONă(1941),ăCreştinismul românesc –ăadaos la caracterizarea etnografică a
poporului român,ăCugetarea-GeorgescuăDelafras,ăBucureşti.ă
13.MIH ILESCU,ăVINTIL ă(1996),ăDespăr irea de Gusti,înăLarionescu,ăMariaă(coord)ăŞcoala de la Bucureşti. Tradi ie şi actualitate,Metropol,ăBucureşti.ă
14.ROSTAŞ,ăZOLTANă(2000),ăMonografia ca utopie,Paideia,ăBucureşti.ă
15.SANDU,ă DUMITRUă (2006),ăDialog imaginar despre mentalită i,ă înăVia a socială în România urbană,ăPolirom,ăIaşi.ă
16.ST NILOAIE,ăDUMITRUă(2003),ăNa iune şi creştinism,Elion,ăBucureşti.ă 17.WEBER,ăMAXă(1999),ăSociologia religiei,Teora,ăBucureşti.ă
18.WEBER,ăMAXă(2001),ăTeorie şi metodă în ştiintele culturii,ăPolirom,ăIaşi.ă ă
