RevistaăRomân ădeăSociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXI,ănr.ă1–2,ăp.ă129–151,ăBucureşti,ă2010ă
SOCIO-ISTORIC ă
SEBASTIANăŞTEF NUC ∗ă
ABSTRACTă
THEă“FRONTIER”ăANDăFRONTIERăGUARDSăINăBANATăă –ăAăSOCIO-HISTORICALăAPPROACHă
Theă researchersă preoccupiedă withă theă regională identityă potentială ofă araă Alm juluiăandătheăEasternăareaăofătheăBanatămountainăregion,ăRomania,ăcannotăavoidă theăparticularăhistoricalăevolution,ăinătheălastăthreeăcenturies,ăofătheseăregions.ăThisăisă trueă preciselyă whenă theă startingă pointă isă representedă byă theă Wealthă Communityă (ComunitateaădeăAvere)ă–ăaăformăofăcollectiveăownershipăofăaălargeăpartăofătheăforestsă ină theă abovementionedă regionsă andă ofă certaină buildingsă –ă aă directă remnantă ofă theă Austriană frontieră past,ă whichă wasă abolishedă duringă theă Communistă period.ă Ată thată timeă(theăsecondăhalfăofătheă18thăcentury),ăthisăformăofăcollectiveăownershipăgeneratedă deepă andă irreversibleă social,ă administrative,ă architectural,ă legală andă economică transformationsăwhichăareăvisibleătoăthisăday.ăă
Apartăfromăanăeliteăpreoccupiedăwithăhistoricalăstudies,ăinărelationătoăwhichăweă noticeă theă openăaffirmationă ofăidentityă valencesă whichă weă lookă for,ă andăapartăfromă anotherăeliteăwhichăisăinterestedăinăreinstatingăandămanagingătheăWealthăCommunity,ă theă localsă seemă detachedă bothă fromă theă pastă andă theă frontier,ă asă wellă asă fromă theă attemptsă toă reinstateă theă Wealthă Community.ă Theă onlyă trulyă relevantă formă ofă ownershipăisăindividual ownership.ăWeăconsiderăthatăthisăattitudeăisăaăvariantăofăwhată LucianăBlagaăcalledăaă“boycottăofăhistory”.ăTherefore,ătheăidentityălookedăforăseemsătoă beăconstitutedănotăsoămuchăbyăopposing,ăthanăbyăignoring theăpastăandătheădisinterestă towardsăcollective ownership,ătoăwhichăweăcanăaddătheăsuspicion withărespectătoătheă intentionsă ofă peopleă holdingă positionsă withină theă locală administrationă andă stateă authoritiesăgenerally.ăă
ăăăăă
Keyă words:ăcollectiveă property,ă irreversibleă transformations,ă forgettingă theă past,ăboycottăofăhistory,ăidentity,ăsuspicionăinărelationătoăanyăformăofăauthority.
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
ă
[Î]n acelaşi timp, grănicerii au rămas în memoria urmaşilor ca participan i la războaiele împotriva lui Napoleon, la îndelungile campanii când au fost nevoi i să-şi părăsească pământul şi pe cei dragi, întorcându-se apoi cu aureola faptelor de vitejie, dar şi cu un orizont de cunoştin e care a
impresionat pe cei rămaşi acasă. ă Petru Bona
INTRODUCEREă
C dereaăcomunismuluiădinădecembrieă1989ăaăantrenată–ăcumăeraăşiăfirescă–ăoă serieădeăm suriălegislative,ămeniteăaăconfiguraăpeăplanăadministrativă(şiănuănumai)ă situa iaă generat ă deă naştereaă uneiă noiă orânduiriă politice,ă bazat ,ă printreă altele,ă peă idealuriă deă respectareă aă propriet iiă şiă aă favoriz riiă libereiă ini iative.ă Legileă nr.ă 18/1991,ă 169/1997,ă 1/2000,ă 247/2005ă şiă altele,ă reprezint ă totă atâ iaă paşiă înă încerc rileădeăjust ăreconstituireăaăunorădrepturiădeăproprietateălegateădeăterenurileă agricoleă şiă forestiere,ă terenuriă trecuteă progresivă înă proprietateaă statuluiă dup ă anulă 1948.ăDinăpunctulădeăvedereădeăcareăsuntemăpreocupa i,ăregimulăcomunistăaăimpusă oăbrusc ăşiăradical ăinterven ieăînăevolu iaădeăpân ăatunci,ămaiămultăsauămaiăpu ină organic ,ăaăstatutuluiăpropriet ii:ădelimitareaădeătrecutăînsemnaăînăprimulărândăoă lichidareă aă de ineriloră privateă deă terenuriă –ă maiă alesă cândă eraă vorbaă deă mariă întinderiă–ăşiătrecereaăacestoraăsubăadministra ieăstatal .ăAstfelăc ,ăm surileădeădup ă 1989,ădeărevenireălaăvechileăformeădeăproprietate,ăauăcaracterulărealiz riiăunuiăarcă pesteătimp,ăînăscopulăreconfigur riiăunuiăprocesădeădezvoltareăaăpropriet iiăstopată deăintermezzo-ulăcomunist.ă
Dină perspectiv ă antropo-sociologic ,ă deosebită deă interesant ă esteă reac iaă social ălaăastfelădeăini iativeăşiăm suri.ăUnaădintreămizeleăacesteiăreac iiăesteălegat ă
deă(re)configurareaăunorănoiăidentit i1.ăObserva iaădeăsim ăcomun,ăpeăbazaăc reiaă
putemăini iaăcercet riăcuăcaracterăştiin ific,ăpareăs ăindiceăunăsporităinteresăalăfoştiloră proprietariăpentruăpropriet ileăindividualeă(indiferentădac ădeănatur ăfunciar ăsauă imobiliar )ăşiăunălaăfelădeăsporit,ădeădataăaceasta,ădezinteres,ăpentruărevendicareaă unoră fosteă propriet iă de inuteă înă comun.ă Înă acestă dină urm ă caz,ă ini iativaă deă revendicareă areă oă direc ieă descendent ă (deă laă vârfă c treă baz ă –ă aşadar,ă deă laă persoaneleă implicateă într-oă posibil ă structur ă deă administrare,ă c treă mul imeaă
„proprietarilor”).ă Într-oă astfelă deă logic ,ă neă aştept mă caăfenomenele identitare
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
ă
legate de această variabilă (proprietatea colectivă) să fie (deocamdată) de slabă intensitate.
Privindăc treăsecolulătrecut,ădescoperimăoăserieădeăautoriăcareăscotălaăiveal ăoă
anumeă caracteristic ă aă poporuluiă român:ă individualismul.ă I-amă numită aiciă peă
autohtoniiăD.ăDr ghicescu,ăConstantinăR dulescu-Motru2,ăPaulăH.ăStahl,ădarăşiăpeă
americanulă Davidă A.ă Kideckel,ă pentruă careă comunismulă vaă fiă creată condi iileă
apari ieiăatomizării,ăunăindividualismădusălaăextremă(Kideckelă1993).ă
Uneleăstudiiărealizateădup ă1989ăpeăproblemaăparticip riiălaăedificareaăunoră bunuriă publiceă suntă preocupateă maiă degrab ă deă identificareaă poten ialuluiă deă participareăcomunitar ă(înăsperan aăc ăacestaăexist ),ădecâtădeăm surareaăefectiv ăaă
graduluiădeăparticipare3.ă
Peă fondulă tradi ieiă individualismului,ă observa iaă maiă susă men ionat ă s-ară înscrieămaiădegrab ăînălimiteleăunuiătiparădeănormalitate.ă
Pornindădeălaăaceast ăobserva ie,ăstudiulăfenomenelorăsocialeă(identitareăsauă nu)ăgenerateădeăretrocedareăşiădemersurileădeăretrocedareăaăunorăpropriet iăfunciareă comuneădevineăcuăatâtămaiăincitant.ăDac ăînăanulă2005ăamăpurcesăînă araăVrancei,ă
peăurmeleătradi ieiămultiseculareăaăobştiloră r neşti4,ăînăvaraăluiă2006,ăcuăaceleaşiă
gânduriădeăcercetareăne-amădeplasatăînălaăfelădeăvecheaăregiuneăaă riiăAlm jului.ă Dac ăautarhiaă riiăVranceiăaădevenităproverbial ăde-aălungulăistorieiă(„S ăvedemă ceă ziceă [şi]ă Vrancea”,ă aveauă obiceiulă s ă spun ă domnitoriiă Moldovei),ă araă Alm juluiăvaăfiăreprezentatăcelămultăoăregiuneăgeografic ăaăBanatului,ăoădepresiuneă situat ă întreă Mun iiă Alm juluiă şiă Mun iiă Semenic,ă f r ă autonomie.ă Şi,ă înă sfârşit,ă
dac ă înă araă Vranceiă interesulă ne-aă fostă stârnită deă obşteă –ă vecheă form ă deă
organizareă socio-economico-administrativ ,ă dină aleă c reiă în elesuriă ast ziă vaă fiă r masă doară acelaă deă „form ă deă proprietateă colectiv ”ă –,ă înă araă Alm jului,ă ComunitateaădeăAvereăaăreprezentatăobiectivulădeălaăcareăamăplecatăşiăc treăcareăamă revenit.ă
Banatulă deă Estă ală celeiă de-aă douaă jum t iă aă secoluluiă XIXă aă fostă martorulă înfiin riiă uneiă propriet iă colectiveă aă foştiloră gr niceriă dintr-oă por iuneă aă grani eiă esticeăaăfostuluiăImperiuăAustro-Ungar,ăaflatălaă momentulădualismului.ăPor iuneaă deă grani ă deă careă vorbimă seă întindeaă de-aă lungulă culoaruluiă Timiş-Cerna,ă deă laă MargaălaănordălaăJupalnicăşiăOrşovaăînăsud,ăşiăcuprindeaătoateăsateleădeăpeăaceast ă linieă şiă dină regiunileă adiacente,ă printreă careă şiă Alm jul.ă Înă alc tuireaă propriet iiă intrauă223ă376,ă96ăjug reăterenăforestierăşiăoăserieădeăimobileă(1ăjug rţ0,5775ăha).ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
2ă„Românuluiănu-iăplaceătov r şia”ă(R dulescu-Motru,ă1999:ăp.ă16).ă
3ăNeă referimă aiciă laă Anişoaraă Stegaru,ă Cultura participativă, între tradi ionalism şi modernitatea rurală,ăşi laăDumitruăSandu, Dezvoltare comunitară. Concepte, principii, experien e.ăÎnă prezentareaăexemplelorădeăac iuniăcomunitareăreuşiteă(înălocalit iăprecumăAxenteăSever,ăŞeicaăMare,ă Şeicaă Mic ă dină jude ulă Sibiu),ă prof.ă Dumitruă Sanduă treceă înă revist ă doară profilulă ocupa ională ală persoanelorăimplicateăînăconstituireaăunorăasocia iiădeăaduc iuneăaăapeiăpotabile.ăArăfiăfostăinteresant ă şiăoătrecereăînărevist ăaăapartenen eiăetniceăşiăreligioase.ă
ă
Înainteădeăaă daătiparuluiăcâtevaăconsidera iiălegateădeăpercep iaă şiărelevan aă
social ă aă Comunit iiă deă Avere,ă deă eventualeleăfenomene identitareă generateă deă
reînviereaă acesteiă formeă deă proprietat ă colectiv ă şi,ă odat ă cuă aceasta,ă deă reactualizareăaăunuiătrecută–ăconsidera iiădesprinseăînămareăm sur ădinăperegrin rileă prină câtevaă sateă aleă riiă Alm juluiă sauă înă împrejurimileă acesteiă regiuniă –,ă vomă încercaă o,ă peă câtă posibil,ă succint ă tratareă istoric ă aă militariz riiă grani eiă esticeă b n eneă înă secoleleă XVIIIă şiă XIX.ă Oriceă studiuă deă acestă genă esteă preaă pu ină probabilă c ă s-ară puteaă desf şuraă f r ă abordareaă acestuiă cadruă istoric,ă dină simplulă motivăreprezentatădeătransform rileăsocialeăprofundeăproduseădeăjocurileăistoriceăînă
aceast ă regiune5,ă aleă c roră efecteă potă fiă resim iteă şiă ast zi,ă şiă pentruă careă
Comunitateaă deă Avereă reprezint ă –ă peă lâng ă oă simpl ă form ă deă proprietateă colectiv ă–ă(înc )ăunăsimbol,ăal turiădeămulteăaltele.ăă
OăSCURT ăISTORIEăAăMILITARIZ RIIăSATELORăDINăESTULăBANATULUIă
Dup ă maiă bineă deă treiă secoleă deă st pânireă maghiar ,ă înă 1552ă turciiă iauă înă st pânireă Banatul,ă înfiin ândă paşalâculă Timişoareiă (Dolâng ă 2000:ă p.ă 80).ă Suveranitateaăotoman ădureaz ă164ădeăani,ăpân ăînă1716ă(Bonaă1996:ăp.ă7),ăcândă întregă Banatulă intr ă definitivă înă st pânireaă Cur iiă deă laă Viena.ă Totuşi,ă întreă aniiă 1688ă şiă 1716ă statutulă politică ală Banatuluiă esteă incert,ă cuă atâtă maiă multă ală riiă Alm jului,ă regiuneă careă nuă vaă fiă reprezentată decâtă oă „trambulin ă deă aruncareă aă oştilorăotomaneăasupraăcelorăaustrieceăşiăinvers”ă(Sitariuă2003:ăp.ă53).ăÎnăanulă1718,ă prinăpaceaădeălaăPassarowitz,ăfrontieraădintreăAustriaăşiăImperiulăOtomanăatingeăceaă maiăestic ălinieăaăsa,ăpeăOlt,ăTimoc,ăMoravaăMic ,ăDrina,ăSavaă(Bonaă1996:ăp.ă8).ă Frontieraă seă stabilizeaz ă îns ă înă urmaă r zboiuluiă dină 1737–1739,ă r zboiă înă careă popula iaă româneasc ă g seşteă ună prilejă deă aă seă r sculaă împotrivaă st pâniriiă austriece,ă multă maiă greaă decâtă st pânireaă otoman ă precedent ă (deă altfel,ă pân ă înă 1658ă turciiă niciă m cară nuă p trunseser ă militară înă districteleă b n ene)ă (N.ă Iorga,ă
apudăDolâng ,ă2000:ăp.ă80),ăsitua iaăgenerândăunaădintreăceleămaiămariăr scoaleădină
ImperiulăAustriacă(Panduruă2000:ăp.ă34).ăPrinăpaceaădeălaăBelgradă(1739),ăoăbun ă parteădinăfrontieraădintreăImperiulăOtomanăşiăAustriaăr mâneăpeăDun reăşiăînăestulă Banatului,ăpeăliniaăOrşova-Mehadia-Caransebeş-Marga.ăă
Organizareaă ap r riiă frontiereiă cuă Imperiulă Otomană reprezint ă oă mareă prioritateăpentruăCurteaădeălaăViena.ăÎntr-adev r,ădeseleăr zboaieădintreăceleădou ă imperiiădesf şurateăpeăparcursulăsecoluluiăXVIIIăconfirm ăimportan aăstrategic ăaă acesteiă zoneă deă contact.ă Pazaă grani eiă dun reneă esteă asigurat ă prină înfiin areaă aă dou ă regimenteă confiniare,ă careă aveauă atâtă atribu iiă gr nicereştiă dun rene,ă câtă şiă sarciniă deă paz ă înă zonaă interioar ă aă Banatuluiă (înă specială înă zonaă montan ):ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
ă
RegimentulăConfiniarăIliro-B n ean,ăorganizatăîntreăaniiă1766–1768,ărezultatădină
transformareaăcompaniilorădeămili ieni6ă(alc tuite,ălaărândulălor,ădinăfoştiăgr niceriă
aiă confiniuluiă militară tiso-mureşan,ă desfiin ată înă 1741,ă şiă refugia iă dină teritoriulă r masăocupatădeăturci),ăşiăRegimentulăConfiniarăGermano-B n ean,ăînfiin atăîntreă aniiă1765–1768,ăînăaăc ruiăalc tuireăintr ,ăprinăhot râreaăMarieiăTereza,ăîmp r teasaă Austriei,ăcoloniştiărecruta iădinărândulăinvalizilorăcareăînc ădispuneauădeăcapacitateă deămunc ,ăşiăsolda iăl sa iălaăvatr ădup ăr zboiulădeăşapteăaniă(1756–1763)ă(Bonaă 2000:ăp.ă13).ăă
R mâneaă deă rezolvată problemaă militariz riiă grani eiă esticeă aă Banatului,ă peă liniaă Jupalnic-Caransebeşă pân ă laă Marga.ă Însuşiă Iosifă ală II-leaă esteă trimisă deă împ r teas ă înă treiă c l toriiă înă Banat,ă întreă aniiă 1768–1773,ă pentruă aă analizaă posibilitateaă deă organizareă aă acesteiă grani e.ă Dintreă toateă solu iileă dezb tute,ă ceaă maiăeficient ăs-aădovedităaăfiămilitarizareaăsatelorăautohtone,ăurmândăaăfiăcolonizateă
doară cadreleă ofi ereştiă şiă subofi ereştiă (ibidem,ă p.ă 27).ă Aducereaă deă coloniştiă
germaniăarăfiăînsemnatăoăsolu ieăcareăpresupuneaăcheltuieliăimense,ăcuăriscuriălaăfelă deămariăcaăaceast ăcolonizareăs ănuăreuşeasc ,ădateăfiindăcondi iileăgeograficeăşiădeă via ă existente.ă Înă plus,ă niciă înă cincisprezeceă aniă deă laă demarareaă coloniz riiă germaniiănuăarăfiăpl tităatâteaăimpoziteăcâteăpl teauăromâniiăînămomentulădisloc riiă loră (T.ă M ran,ă citată deă P.ă Bona,ă 1996:ă 42ă –ă notaă 39).ă Deă asemenea,ă seă luauă înă considerareă costurileă socialeă legateă deă mutareaă româniloră înă teritoriileă provincieiă
camerale7,ă mul iă dintreă aceştiaă ară fiă avută multă deă suferită datorit ă schimb riiă
condi iilorădeăvia ăsauăchiarăarăfiămurităînainteădeămutareă(ibidem,ă26,ănotaă40).ăă
Cuăînfiin areaăunuiăbatalionădeăgr niceriăpeăliniaăOrşova-Caransebeş-Margaă esteă îns rcinată înă 1768,ă deă c treă Iosifă ală II-lea,ă baronulă Paulă Dimică Vonă Papilla,ă originară dină Aradă (Panduruă 2000:ă p.ă 35).ă Odat ă adoptat ă solu iaă militariz riiă
elementuluiă autohton,ă aceastaă nuă s-aă putută puneă înă practic ă f r ă dificult i8.ă
Alegândăcaăstrategieăintimidareaă–ăamenin areaăcuămutareaăîntr-oăregiuneădeăşes,ă variant ă peă careă locuitoriiă dină sateleă deă peă liniaă maiă susă men ionat ă nuă ară fiă acceptat-oă–,ăbaronulăVonăPapillaăreuşeşteăs ăconving ătoateăsateleăromâneştiăvizateă (pentruăînceput,ă33ălaănum r)ăs ăaccepteămilitarizareaă(Bonaă1996:ăp.ă31).ăAstfelăc ,ă întreăaniiă1769–1773ăiaăfiin ăunăbatalionăromânescăcuăsediulălaăJupalnic,ăalc tuită
dină patruă companiiă (ibidem,ă p.ă 32).ă Ulterioră (1774),ă constatându-seă insuficien aă
efectivuluiăgr niceresc,ăseăal tur ăşiăsateleădinăAlm jăşiădinăalteădistricteă(Orşova,ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
6ăDeăaltfel,ăslabaăpresta ieăaăcorpuluiădeămili ieni,ăatâtăînăserviciulădeăgarnizoan ăînăTimişoara,ă câtăşiăînăserviciulădeăcordon,ădistan aămareădintreăcompaniileăîmpr ştiateăînămun i,ăpreg tireaămilitar ă redus ă aă acestuiă corp,ă auă impusă c utareaă unoră solu iiă multă maiă eficienteă pentruăap rareaă grani eloră Banatuluiăsudică(Bonaă1996:ăp.ă12).ă
7ăÎnăperioadaăocupa ieiăaustro-ungare,ăoăparteăaăBanatuluiăseăaflaăsubăadministra ieăcameral ă (civil ),ăiarăalt ăparteăsubăadministra ieăconfiniar ă(militar ).ă
ă
Crainaăetc.ă–ăibidem),ăajungându-seălaăunănum rădeă72ădeăsateămilitarizateă(Panduruă
2000:ă p.ă 36).ă Înă 1775ă militarizareaă esteă încheiat ,ă iară batalionulă românescă seă contopeşteă cuă regimentulă ilir,ă rezultândă Regimentulă Româno-Ilir,ă cuă sediulă laă Bisericaă Alb ă (peă teritoriulă Serbieiă deă azi),ă avândă înă componen ă 99ă deă sateă
repartizateă înă 16ă companiiă (ibidem,ă p.ă 37),ă regimentă deă linieă ceă aveaă s ă poarteă
num rulă72ă(Bonaă1996:ăp.ă33).ăă
Gr niceriiăsuntăutiliza iănuănumaiăpentruăac iuniădeăpaz ăaleăgrani elor,ădarăşiă peă parcursulă numeroaseloră campaniiă militareă purtateă deă Imperiulă Austriac,ă dintreă careădeăoăimportan ăaparteăaăfostăcampaniaădus ăîmpotrivaăluiăNapoleonăalăFran ei,ă întreăaniiă1792–1814ă(Panduruă2000:ăp.ă41).ăă
Datorit ă suprafe eiă saleă preaă mari,ă greuă deă controlat,ă laă 1ă martieă 1838ă Regimentulă Româno-Iliră esteă împ r ită înă dou ,ă dintreă careă Regimentulă Confiniară Româno-B n eanănr.ă13,ăcuăsediulălaăCaransebeş,ăaveaăcaăraz ădeăac iuneăregiuneaă
dintreăOrşovaăşiăMarga,ăşiădou sprezeceăcompaniiăînăcomponen ă(Ibidem,ăp.ă46).ă
Participareaăgr nicerilorălaăRevolu iaădină1848ăesteădeăparteaămonarhismului.ă Înă 1871,ă Regimentulă Româno-B n eană nr.ă 13ă esteă desfiin at,ă peă fondulă dualismuluiăaustro-ungarădemaratăînă1867.ăTeamaăautorit ilorăungareădeăoăposibil ă interven ieăaăCur iiădeălaăViena,ăpentruăaăînl turaăConstitu iaăUngarieiăcuăajutorulă militariloră români,ă şiă atenuareaă pericoluluiă turcescă reprezint ă cauzeleă principale,ă careăauădusălaădesfiin areaăregimentuluiăgr nicerescă(L.ăGroza,ăcitatădeăP.ăBonaă1996:ă p.ă37).ăDup ăaproapeăoăsut ădeăani,ăsateleăgr nicereştiărevinălaăstatutulădeăsateăcivile.ăă
P durileă existenteă înă grani ă auă fostă împ r ite,ă jum tateă fiindă preluateă deă fosteleăcomuneăgr nicereştiă–ăcaăprocedeuădeăr scump rareăaădrepturilorăanterioareă deă servituteă forestier ă –,ă jum tateă trecândă înă proprietateaă statuluiă maghiar.ă Reprezentan aă regimentar ă nr.ă 13ă leă administreaz ă înă continuareă subă form ă deă comunitateă deă bunuriă (Hamată 2002:ă p.ă 128)ă pân ă înă 1879,ă cândă seă înfiin eaz ă Comunitateaă deă Avereă şiă seă finalizeaz ă tratativeleă deă partajă cuă statulă maghiară (Dolâng ă 2000:ăp.ă95).ă Comunitateaă deă Avereă administraă şiă bunurileă gr nicereştiă aleăromânilorădinăBanatulădeămunte,ăiarăprimulăpreşedinteăalăComunit iiădeăAvereă aăfostăalesăgeneralulăTraianăDoda,ăfunc ieăpeăcareăoăvaăde ineăîntreăaniiă1879–1892ă
(Sitariu,ă2000:ăp.ă84).ăDină ara AlmăjuluiăaăluiăNicolaeăDolâng ăafl măc ă„auăfostă
repartizateă peă comuneă p durileă şiă mun iiă fostuluiă Regimentă Confiniară Româno-B n ean”ă(dintreăcareăAlm juluiăîiăreveneauă65ă298ăjug reăşiă69ăstânjeni)ă(2000:ăă
p.ă95).ăPetruăHamatăîns ,ăînăComunioanele grănicereşti bănă ene,ăparafrazându-lă
peăAntoniuăMarchescu9,ăafirm ăc ă„acestădomeniuăforestieră(alăfoştilorăgr niceri,ăn.
ns., S. Ş.)ănuăs-aărepartizatăpeăcomuneăşi,ăînăcadrulăacestora,ăpeăcomunioane,ăcum,ă deăaltfel,ăs-aăprocedatăînăalteăregiuniăgr nicereştiă(deăexemplu,ăînăzonaăn s udean ,ă
n. ns., S. Ş.),ă ci,ă înă urmaă st ruin eloră generaluluiă Traiană Doda,ă s-aă hot râtă s ă seă
administrezeăînăcomună(2002:ăp.ă140)10.ăInforma iileădeăterenărezolv ăcontradic iaă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
9ăAntoniuăMarchescu,ăGrănicerii bănă eni şi Comunitatea de avere,ăvolumăcareănuăpoateăfiă ocolităînăcazulăunuiăstudiuătemeinicăpeătemaăComunit iiădeăAvere.ă
ă
dintreă afirma iileă celoră dou ă surse:ă memoriaă colectiv ă p streaz ă (deşiă vag)ă amintireaăuneiăperioadeăînăcareăfiecareăsatăaveaărepartizat ăoăanumit ăsuprafa ădeă p dure,ă dină careă oameniiă îşiă ridicauă dreptulă deă materială lemnos,ă f r ă caă aceast ă suprafa ăs ăfieăadministrat ălaănivelădeăunitateăadministrativ ăcomunal .ăă
Comunitateaă deă Avereă şi-aă continuată existen aă pân ă laă instalareaă comunismului.ă Dup ă 1948,ă bunurileă funciareă şiă imobiliareă aleă Comunit iiă deă Avereă trecă înă proprietateaă statului,ă f r ă aă existaă ună actă oficială ală desfiin riiă
Comunit iiădeăAvere11.ă
CONSECIN EăDEăORDINăSOCIO-ADMINISTRATIVăŞIăJURIDICăALEăMILITARIZ RIIă
Devenireaăistoric ăparticular ăaămilitariz riiă(respectivăde-militariz rii)ăsateloră româneştiă deă laă grani aă estic ă aă Banatuluiă are,ă printreă altele,ă şiă aspectulă unoră profundeătransform riădinăpunctădeăvedereăalăorganiz riiăcomunitareăşiăalăregimuluiă deă drepturiă şiă obliga iiă gr nicereşti.ă Dintreă acestea,ă primeleă suntă deă oă importan ă
aparte;ăeleăreprezint ătransform riăireversibile,ăalăc rorărezultatăesteălaăfelădeăvizibilă
şiăast zi,ăînămodulădeădispunereăşiăconstruc ieăaăgospod riilorăînăsateleămen ionateă (cum,ă deă altfel,ă esteă vizibilă înă toateă regiunileă fosteiă zoneă deă grani ă aă Imperiuluiă Austriacăînăparticular,ăprecumăşiăînăaspectulăaltorăsate,ădeăfoştiăcoloniştiăsauănu,ădină Banată sauă Transilvania,ă înă general).ă Dat ă fiindă vizibilitateaă acestoră „urme”,ă vomă procedaălaăoărefacereăaătraseuluiădeveniriiăsatuluiăb n eană(cuăaccenteăpeăsateleădină regiuneaăvizat ădeănoi),ătraseuăînso itădeăsalturiălaăfelădeăsemnificativeăînăstructurileă familiale.ăAceast ăsitua ieăneăpermiteăs ăafirm măc ădevenirileăsocio-administrativeă şiă arhitecturale,ă precumă şiă eventualeleă identit iă generateă deă acesteaă nuă potă fiă eludateăînăstudiereaăpoten ialuluiăidentitarălegatădeăoăform ăspecific ădeăproprietateă colectiv .ăăă
Nuăvomăneglijaăîns ăniciăregimulăjuridicăalăgr nicerilor.ăÎnăplus,ăComunitateaă deăAvere,ăpunctulădeăpornireăalăstudiuluiăprezent,ăreprezint ăoăalt ăvieăm rturieăaă unuiătimpăistoricăagitat,ăgeneratorădeăireversibileătransform ri.ăă
A)ăSISTEMATIZAREAăSATULUIăGR NICERESCă
TezaădeădoctoratăaăluiăNicolaeăS rac ,ăArhitectura populară în Banat. Fondul
tradi ional,ăreprezint ăunăghidădeosebitădeăutilăînăsurprindereaă–ădateăfiindălimiteleă studiuluiănostruă–ăetapelorădeăevolu ieăaleăsatuluiăb n eană(centrându-neăpeăsateleă dinăfostaăgrani ăestic )ăpân ălaăformaăluiăactual .ăă
Priorit ileă economiceă deă tipă feudalistă şiă nevoiaă deă securitateă reprezint ă factoriiă care,ă înă opiniaă luiă S rac ă (şiă nuă numai),ă auă contribuită laă roireaă şiă apoiă re(gruparea)ă aşez riloră b n ene,ă întreă perioadaă deă începută aă feudalismuluiă –ăă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
ă
sec.ă XIV–XVă pentruă sudulă şiă estulă Banatuluiă –ă şiă instaurareaă administra ieiă austriece.ăPracticareaăuneiăagriculturiăextensiveăşiădorin aădeăaăsc paădeăaservireaă feudal ă ară fiă dus,ă într-oă prim ă etap ,ă laă roireaă locuitoriloră dintr-ună sată matc ă şiă întemeiereaăunorăc tuneădeăcelămultădou zeci-treizeciădeăgospod riiă(1982:p.ă32).ă Ulterior,ănevoiaădeăterenuriăînăjurulăvetreiădeăsat,ăpentruăpracticareaăuneiăagriculturiă intensive,ăconsolidareaădomeniilorăfeudale,ăapoiăprezen aăincursiunilorăturceşti,ăauă determinatăoăregrupareăaăaşez rilor,ăcareăastfelăputeauăfiămaiăuşorăap rate,ăamintireaă
vechilorăaşez riăfiindăatestat ădoarădeădocumenteăşiătoponimieă(Ibidem,ăp.ă34–35).ă
Conscrip iaă (recens mântul)ă austriacă dină 1717ă eviden iaz ă prezen aă unoră aşez riă maiănumeroaseăînăzoneleăb n eneădeăcâmpieăşiăaăunorăsateămaiămiciăînăzoneleăînalte.ăă Înă totă cazul,ă subliniaz ă autorul,ă satulă b n eană poart ,ă pân ă laă jum tateaă
secoluluiă XVIII,ă amprentaă satuluiă deă tipăîmprăştiat,ă înă careă seă potă distingeă şiă
germeniiă uneiă viitoareă structuriă deă tipă risipit,ă dup ă cumă seă poateă deduceă dină
descriereaă unoră sateă dină Clisuraă Dun rii12,ă realizat ă laă 1769ă deă c l torulă Johannă
Friedel,ăsauădinăobserva iileăluiăIosifăalăII-lea,ăcuăprilejulăceleiăde-aătreiaăc l toriiăînă
Banat13.ă
St pânireaăaustriac ăînăBanatăesteăînso it ădeăintenseăcampaniiădeăcolonizare,ă îndeosebiăînăzoneleădeăgrani ă(cumăamămen ionat,ăcuăexcep iaăzoneiăestice).ăPân ă înă1740ănuăauăexistatăniciunăfelădeănormeălegateădeăconfigura iaăsatelorădeăcolonişti.ă Colonizareaă terezian ă dintreă aniiă 1740–1780ă areă îns ă ună aspectă intensă normativă privindăconfigurareaănoilorăaşez ri.ăAstfel,ă„[P]entruăproiectareaăunuiăsatăseăaveauă înăvedereăurm toarele:ăunăinginerătopografăvaătrasaăre eauaăstradal ,ăvaăfixaăloculă amplas riiăbisericii,ăcasaăparohial ,ăşcoala,ăcârciuma,ătoateăînămijloculăsatului,ăpeă
uneleăstr ziăseăvorăs paăfântâni.ăStr zileăvorăaveaăl rgimeaădeă18–20ădeăstânjeni14.ă
Terenulă pentruă cas ă eraă stabilită întreă 75ă şiă 100ă stânjeniă înă lungimeă şiă 12ă pân ă laăă 15ăstânjeniăînăl ime.ăToateăcaseleătrebuiauăs ăfieăconstruiteăcuăfrontonulălaăstrad ,ă iară anexeleă (grajd,ă hambară etc.),ă înă spateleă caseiă deă locuit,ă înă linieă dreapt ă c treă gr din ,ă[astfelăca]ăîntreăgr dinileăaădoiăveciniăs ăr mân ăunăspa iuăliberădeăcelăpu ină 9ă stânjeni.ă Cl dirileă anexeă nuă seă construiauă de-aă curmezişulă cur ii,ă pentruă caă înă cazulăizbucniriiăunuiăincediu,ăfl c rileăs ănuăseăpoat ăextindeăuşor”ă(T.ăM ran,ăcitată
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
12ăParteaădun rean ăaăregiuniiămuntoaseădintreăDepresiuneaăAlm juluiăşiăfluviulăDun rea.ă 13ăSeă cuvineă s ă facem,ă înă acestă loc,ă câtevaă preciz riă legateă deă tipurileă deă aşez riă ruraleă men ionate.ăÎnăatlasulădeăArhitectură populară în RomâniaăalăluiăGrigoreăIonescuăg simăurm toareleă descrieri:ă „Satulă împr ştiat,ă caracteristică ast ziă regiuniloră muntoase,ă areă gospod riileă izolate,ă sem nateălaădep rt riămariăuneleădeăaltele,ăfiecareăfamilie,ăcuăgospod riaăei,ăputândăaveaăînăproprietateă oă întindereă apreciabil ă deă p mântă înă jur.ă Satulă nuă areă uli i.ă Drumuriă întâmpl toareă şiă poteciă leag ă caseleăîntreăeleăşiăpeăacesteaăcuăcaleaăpublic ăceaămaiăapropiat .ăGospod riileăsuntăr zle iteăînămijloculă uneiăvegeta iiăîmbelşugateă(...)ăSatulăr sfirată(risipit, înăterminologiaăluiăS rac ă–ăn. ns., S. Ş.)ăesteă caracteristică inuturiloră deluroaseă şiă constituieă formaă ceaă maiă r spândit ă şiă ceaă maiă obişnuit ă deă aşezareă rural ă româneasc .ă Planulă unuiă astfelă deă sată neă înf işeaz ă oă re eaă deă uli iă lungi,ă deă traseuă neregulat.ă Caseleă suntă aşezateă maiă totdeaunaă laă drum,ă formândă grupuriă caă nişteă c tune,ă peă alocuriă dep rtateăuneleădeăaltele”ă(1971:ăp.ă11–12).ă
ă
deăP.ăBona,ă1996:ăp.ă24),ădup ăcumăreieseădinădispozi iileăimperialeădină1766.ăSeă constat ă ra ionalitateaă uneiă astfelă deă compact riă aă satelor,ă înă ceeaă ceă priveşteă colectareaă taxeloră şiă supraveghereaă locuitorilor,ă iară dină 1770ă seă treceă laă oă sistematizareă asem n toareă aă sateloră româneşti.ă Astfel,ă seă urm reaă oă dispunereă geometric ăaăaşez rilorădeăcâmpieăşiăunaăconcentrat ăde-aălungulădrumuluiăpentruă aşez rileă dină zoneleă colinareă (S rac ă 1982:ă p.ă 36).ă Dac ,ă pentruă alteă zoneă aleă Banatului,ă procesulă deă sistematizareă seă desf şoar ă treptat,ă anumiteă priorit iă militareă aleă grani eiă Orşova-Mehadia-Caransebeş-Margaă (comuneleă gr nicereştiă trebuiauăs ăreprezinteăadev rateăfort re eămilitare,ăcuăcapacitateăsporit ădeăac iune,ă atâtă înă pazaă frontierelor,ă câtă şiă înă ceeaă ceă priveşteă utilizareaă loră înă alteă sarciniă combativeă –ă amă amintită deă r zboaieleă napoleoniene)ă impună oă gr bireă aă acestuiă
proces,ă odat ă cuă dispozi iileă hasburgiceă dină anulă 1777ă (ibidem,ă p.ă 37).ă Acesteă
priorit iă militareă suntă dublateă deă necesitateaă atenu riiă pericoluluiă haiducesc;ă
st pânireaăaustriac ăvaăfiăconsolidatăhaiduciaăcaăform ădeărezisten ăantihasburgic .ă
Aşez rileăr zle iteăputeauăad postiăşiăajutaămaiălesneăhaiduciiă(Sitariuă2003:ăp.ă59).ăă Pentruămutareaăînănouaăvatr ,ăgr niceriiăprimeauăoăcompesa ieăb neasc ădeă 25ădeăflorini,ăscutireaădeăserviciulămilitarăînăanulăînăcareăseăf ceaăaceast ămutare,ă lemneă gratuiteă dină p dureaă regimentului.ă Gospod riaă trebuiaă ref cut ă înă patruă s pt mâniă(L.ăGroza,ăcitatădeăN.ăS rac ,ă1982:ăp.ă38).ăGr nicerulăprimeaăoăpor iuneă deăterenăintravilan,ăpeăcareăs -şiăridiceăcasaă(pentruăcareănuăpl teaănicioătax )ăşiăoă altaă înă hotarulă comuneiă gr nicereştiă (pentruă careă pl teaă oă tax ă deă 6–8ă crei ariă peă jug r),ădenumiteămoşieă„st t toare”,ărespectivămoşieă„întrec toare”,ăînăConstitu iaă Confiniar ă dină 1807ă (A.ă Marchescu,ă citată deă N.ă S rac ,ă 1982:ă p.ă 38).ă Uneori,ă
locuitoriiăcareăs-auăîmpotrivităauăfostămuta iăcuăfor a15.ă
Aceast ădispunereăritmic ăaăgospod riilor,ăcuăcaseleăperpendiculareăpeăliniaă
str zii,ăaăcreatăpremiseleăapari ieiăgospod rieiădeătipăînvăluită(P.ăPetrescu,ăcitatădeă
N.ă S rac ,ă 1982:ă p.ă 39)ă înă toateă zoneleă Banatului.ă Casaă şiă toateă celelalteă anexeă gospod reştiăalc tuiescăunăcareuăcuădeschidereaăspreăstrad .ă
Desfiin areaă regimentuluiă gr niceresc,ă dină 1871,ă esteă înso it ă deă dispari iaă constrângeriiănormativeăaădispuneriiărurale.ăNoileăconstruc iiănuăvorămaiărespectaă unăplanădeăsistematizare.ăPrinăurmare,ăvomăaveaăoătrecereătreptat ,ădeălaătipulădeăsată
adunat,ă deă concep ieă arhitectonic ă german ,ă laă tipulă deă satăadunat,ă deă concep ieă
arhitectonic ăromâneasc 16,ăînăcareăseăobserv ătotuşiăpremiseleăini ialeăaleăformeiă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
15ăN.ăS rac ărelateaz ăm rturiaăunuiăb trânăoctogenarădinăM ru,ăcareăîşiăaduceăaminteăfaptulădeă aăfiăauzit,ăpeăcândăeraăcopil,ădeălaăb trâniiăs i,ăc ăuniiălocuitoriăaiăsatuluiăM ruăauăprimită„25ădeăbâteăpeă spinare”,ădeoareceănuăvroiauăs -şiăp r seasc ăvechileăgospod riiă(m rturieădinăiunieă1980)ă(1982:ăp.ă49).ă
ă
actuale.ăÎnăGlobuăCraiovei,ăsatăsituatădincoloădeăgrani aăestic ăaă riiăAlm jului,ă amăconstatatăexisten aăuneiăvetreăgeometriceăcuăgospod riiăritmicădispuseăşiăaăunoră periferiiăalc tuiteădinăuli iăoarecumăîntortocheateăşiălocuin eăcareănuămaiăurmeaz ă logicaă vetrei.ă Deă asemenea,ă înă Prigoră seă observ ă aceeaşiă dispunereă ritmic ă aă locuin elor,ădeădataăaceastaăde-aălungulădrumului,ăprecumăşiăunătraseuăneregulatăală uli elorăsecundare.ă
Seă cuvineă s ă facemă câtevaă preciz riă şiă înă ceeaă ceă priveşteă materialeleă deă construc ieăutilizateăşiăconcep iaăarhitectonic ăînăperioadaăistoric ăaflat ăînăstudiu,ă utilizândăacelaşiăghidăcaămaiăsus.ăAdministra iaăimperial ăemiteăînărepetateărânduriă instruc iuniălegateădeămaterialulăutilizatăşiăplanulădeăcas ,ăf r ăaăimpuneă–ăîn elegemă
dinăparcurgereaălucr riiăluiăNicolaeăS rac ,ăprecumăşiăaăaltorălucr riă–ăşiăstilulădeă
construc ieă aă caselor.ă Remarc mă totuşiă oă influen ă stilistic ă indirect ,ă prină însuşiă planulă deă sistematizare.ă Unaă dintreă celeă maiă relevanteă consecin eă aleă acesteiă sistematiz riăseăpetreceăînăparteaăaădouaăaăsecoluluiăXX,ălaămaiăbineădeăoăjum tateă
deăveacădup ădispari iaăadministra ieiămaghiare17.ă
Înă general,ă seă remarc ă oă evolu ieă tristadial ă dină punctă deă vedereă ală materialuluiă utilizată laă construc iaă caselor:ă locuin aă dină nuieleă împletite,ă apoiă locuin aădinăp mântăb tutăînăzoneleădeăcâmpieăşiălemnăînăzoneleăînalte,ăurmat ădeă
locuin aă dină piatr ă şiă c r mid 18.ă Compartimentareaă variaz ă deă laă locuin eleă
monocelulareă (locuin eleă dină nuieleă împletiteă erauă înă acelaşiă timpă monocelulare),ă pân ălaălocuin eleămulticelulare,ăînăzileleănoastreăcelămaiădesăîntâlnite.ăă
SecolulăalăXVII-leaăesteădominatădeăprezen aăarhitecturiiădinănuieleăîmpletite.ă Remarcabile,ăînăacestăsensăsuntăm rturiileăluiăJohannăFriedel,ăJ.ăJ.ăEhrler,ăGriselini,ă c l toriăînăBanatăînăaădouaăparteăaăacestuiăsecolă(S rac ă1982:ăp.ă52).ăAcesteăcaseă suntăieftineăşiăuşorădeăridicat,ădeăaceeaăeleăsuntărecomandateăşiăpentruăcolonişti,ăînă
perioadaăcoloniz riiăpre-terezieneă(ibidem,ăp.ă53).ăDispozi iileăimperialeădină1766ă
suntămaiăpreciseăînăceeaăceăpriveşteămaterialeleăutilizateăşiăplanulăpentruălocuin eleă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
terenulădisponibil,ăpropiceăaşez rii:ăpoieniăîngusteăîntreădealuriăsauăfunduriăaproapeăcirculareădeăv iăînă careăsateleăauăfostăcl diteăcaănişteăcuiburi.ă(...)ăCuătotulăaltaăesteăînf işareaăsatului adunat,ăcrea ieăaă coloniştilorăsaşiădinăTransilvania.ăÎnăacestătipădeăaşezare,ăadâncăchibzuit ,ăgospod riileăauăunăaspectă ordonat,ăiarăcasele,ăaşezateătoateăînălinie,ăsuntălegateăîntreăeleăcuăpor iăînalteădeăzid,ăformândăunăfrontă unic,ămasiv,ăc treăuli .ă(...)ăUnăcaracterăasem n tor,ădeosebitădeăconcep iaăautohton ,ăauăşiăuneleăsateă compacteădeădrumă–ăcrea ii,ălaăorigine,ătotăaleăcoloniştilorăsaşi,ăcâtăşiătoateăsateleăcroiteăşiădezvoltateă peăbazaăunuiăplanăprestabilit,ăgeometric,ăcumăsuntăsateleămaiănoiă–ăacesteaăîndeobşteăcuăgospod riiă maiă largiă –ă întemeiateă maiă alesă înă secolulă ală XIX-leaă înă vedereaă coloniz riiă înă parteaă deă apusă aă Transilvaniei,ăînăcâmpiaăDun riiăşiăDobrogea”ă(Ionescuă1971:ăp.ă13–14).ă
17ăPân ălaădataăredact riiăprezentuluiăarticolănuăamăidentificatăunăstudiuăpertinentăpeăproblemaă deveniriiă stilistice,ă careă s ă tratezeă problemaă elementuluiă stilistică autohton,ă aă elementuluiă stilistică austriac,ăimportatăsauăimpus,ăniciăaăsintezeiădintreăacestea.ă
ă
coloniştiloră(dispozi iiăvalabile,ădeăasemenea,ăulterior,ăpentruăsateleăromâneştiădină grani ):ă„Casaăcolonistuluiătrebuiaăs ăfieăcompus ădinădou ăcamereăşiăoăbuc t rie.ă (...)ă Construc iaă trebuiaă s ă fieă dină p mântă b tut,ă c r mid ă crud ,ă lemnă sauă împletitur ,ăînăfunc ieădeăconfigura iaăterenului”ă(T.ăM ran,ăcitatădeăP.ăBona,ă1996:ă p.ă24).ăă
Secolulă ală XIX-leaă esteă marcată deă înlocuireaă arhitecturiiă deă nuieleă cuă arhitecturaă deă p mântă b tută (laă câmpie)ă şiă lemnă (înă zoneleă înalte).ă Înc ă deă laă începutulă secolului,ă odat ă cuă Constitu iaă Confiniar ă dină 1807,ă pentruă zonaă deă grani ă seă admiteă numaiă construc iaă caseloră dină materială rezistent:ă „(...)ă [C]aseleă gr nicereşti,ăceleănoi,ăs ăseăfac ădinămateriiătrainice,ălemnăsauăzâdăd ăpiatr .ă(...)ă (Fundamentalnice legi pentru Grani a Militărească,ă citateă deă N.ă S rac ,ă 1982:ăăăăăăă p.ă54).ăConscrip iaădeălaă1808ănum r ăînăPrigoră125ăcaseădeălemnă(aproapeătoateă casele)ă şiă doară câtevaă construc iiă dină c r mid :ă biserica,ă postulă deă comand ,ă locuin aăc pitanuluiăşiăşcoalaăgerman ă(C.ăBuracu,ăcitatădeăN.ăS rac ă1982:ăp.ă70).ă Înă plus,ă c treă mijloculă secolului,ă autorit ileă acord ă gr niceriloră oă scutireă deă impoziteătimpădeăzeceăani,ădac ăaccept ăs -şiăridiceăoălocuin ădinăpiatr ă(S rac ă 1982:ăp.ă80).ăă
Esteă preferat ă dină ceă înă ceă locuin aă tricelular ,ă alc tuit ă dină dou ă înc periă dispuseă simetrică fa ă deă oă tind ă central .ă Acestă plană esteă înă consonan ă atâtă cuă tradi iaă local ă aă succesiunii,ă careă prevedeă caă întâiulă n scută s ă r mân ă cuă p rin iiă dup ăc s torie,ăexistândăastfelăsuficientăspa iuălocativăpentruăambeleăfamilii,ăcâtăşiă cuănevoileălocativeăaleăcomunionului,ăstructur ăfamilial ăimpus ăînăzonaădeăgrani ă
odat ă cuă militarizareaă (ibidem,ă p.ă 100).ă Deă asemenea,ă maiă alesă laă începutulă
secolului,ă continu ă prezen aă substan ial ă aă caseloră monoă şiă bicelulare,ă prezen ă datorat ă înă primulă rândă circumstan eloră socio-economiceă dină rândurileă r nimiiă (ibidem,ăp.ă97).ăă
Secolulă ală XX-leaă reprezint ă succesulă deplină ală arhitecturiiă dină piatr ă şiă c r mid ,ă înă parteaă aă douaă aă acestuiă secolă doară dină c r mid ,ă deşiă înă primeleă deceniiăseăconstat ăînc ăoăprezen ănumeroas ăaăcaselorădinăp mântăb tutăsauălemnă (ibidem,ăp.ă67,ăp.ă68).ă
Remarcabilăesteăfaptulăc ătriumfulăarhitecturiiădeăc r mid ăesteăînso it ădeăoă compartimentareămulticelular ăaălocuin ei.ă
Înă anumiteă perioadeă exist ă şiă obiceiulă construiriiă caseloră cuă prisp ,ă par ial ă sauă continu ,ă deşiă normaă cutumiar ă deă construc ieă înă Banată pareă aă fiă fostă maiă
degrab ă aă caseiă f r ă prisp ă (ibidem,ă p.ă 92).ă Odat ă cuă arhitecturaă dină piatr ă şiă
c r mid ,ăloculăstâlpilorădeălemnăaiăprispeiăesteăluatădeăzid riaădinăc r mid ,ăşi,ăsubă influen ă sârbeasc ,ă suntă închiseă capeteleă prispei,ă practicându-seă uneoriă oă uş ă laă cap tulădinspreăstrad .ăExist ăşiăcazulăînăcareăconstruireaăcaseiădeăpiatr ăseăfaceăf r ă
prisp ă(„târna ”),ădarăaceastaăseăadaug ăulterioră(ibidem,ăp.ă107).ăCuătoateăc ăacestă
ă
B)ăCOMUNIONULăŞIăREGIMULăJURIDICăALăGR NICERILORă
Oăalt ăinterven ieăimportant ăaăautorit ilorăaustriceăînăvia aăsocial ăaăsateloră deă peă liniaă deă grani ă Orşova-Caransebeş-Margaă esteă reprezentat ă deă impunereaă
uneiăanumiteăformeădeăvia ăfamilial ă–ăcomunionul.ăDispozi iileăimperialeălegateă
deăcomunionăsuntădeăobiceiăînso iteădeăprevederiălegateădeădrepturileăşiăobliga iileă gr nicerilorăşiăsuntăconsfin iteăprinăacteăconstitu ionale.ăă
Evolu iaăcomunionuluiăşiăaăregimuluiăjuridicăalăgr nicerilorăneăvaăpurtaăc treă momentulăînfiin riiăComunit iădeăAvere.ă
GhidulănostruăvaăfiădeădataăaceastaăPetruăHamat,ăcuălucrareaărelativărecent ă
Comunioanele grănicereşti bănă eneă (2002).ă Autorulă nuă încearc ă oă p trundereă substan ial ă înă taineleă vie iiă comunionuluiă şiă aă sistemuluiă deă drepturiă şiă obliga iiă gr nicereşti,ăinten ioneaz ădoarălansareaăunorăpisteădeăcercetareăplecândădeălaăunăaltă scopăalăc r iiă–ăoăpolemic ădus ăcuăaceiăcercet toriăaiăvie iiă comunionale,ăpentruă careă etapaă deă militarizareă aă sateloră est-b n eneă vaă fiă reprezentată oă perioad ă deă
progresămaterialăşiăspiritual,ăsubăauspiciileăcivilizatoruluiăaustriacă19,ăalăacestorăsate.ă
Îlă vizeaz ă aiciă înă specială peă G.ă Grofşoreanu,ă pentruă careă comunionulă nuă ară fiă oă
form ă parafamilial ,ă deă origineă slav ă (zadruga),ă impus ă cuă for aă deă autorit ileă
hasburgice,ă f r ă nicioă leg tur ă cuă oă tradi ieă local ,ă ciă oă r m şi ă fireasc ă aă unoră formeăfamilialeăcuăadânciăr d ciniăînătrecutulătraco-dacică(Hamată2002:ăp.ă67);ăesteă vizatăşiăAntoniuăMarchescu,ăconvinsădeăefectulăbeneficăalădispozi iilorăşiăm suriloră
imperialeăasupraăculturiiăşiămoraleiăpopula ieiăs teştiă(ibidem,ă108).ăPentruăHamat,ă
cuă greuă poateă fiă vorbaă deă vreună efectă benefică –ă poateă abiaă înă ultimaă parteă aă existen eiăregimentelorăconfiniareă–,ăciădoarădeăinteresulăautorit ilorăimperialeădeă a-şiă asiguraă unit iă militareă operative,ă capabileă deă autoîntre inere,ă cuă pre ulă unoră costuriăsocialeăimense,ălegateădeătraiulăcazonăşiădeăvia aăînăcomunion.ă
Odat ăcuăpreluareaăBanatuluiădeăc treăaustrieci,ăîntregăteritoriulăesteădeclarată proprietateă aă coroanei,ă iară r nimeaă pierdeă dreptulă deă proprietateă asupraă p mântului,ădreptăacordatădeăst pânireaăturceasc ăînăultimeleădecenii,ăînăsperan aă
ob ineriiă sprijinuluiă popula ieiă autohtoneă (ibidem,ă p.ă 18–19).ă Înă noileă condi ii,ă
r nimeaăpoateăaveaăcelămultăunădreptădeăfolosin ăaăp mântului.ăă
Existen aănoilorăgrani eăreclam ăoăreorganizareăaăconfiniilorămilitare.ăÎnăacestă sensăesteăemis ăpatentaăimperial ădină1737,ăînăcareăseăprecizeaz ăc ăfundamentulă acesteiă reorganiz riă vaă fiă comunionulă şiă feudulă militar.ă Bazaă acestuiă documentă oă
reprezint ă ună altă documentă anterior,ăPrivilegiul Grănicerilor de la 1630.ă Înă noulă
document,ă comunionulă esteă reglementată înă modă maiă am nun it,ă îndatoririleă saleă militareă deă ap rareă aă frontiereloră reprezentândă activitateaă deă c petenieă aă acesteiă
forma iuni.ăDreptăsold ,ăiăseăacord ăposesiuneaăunuiălotăimobiliară(ibidem,ăp.ă22).ă
Prină urmare,ă între inereaă acesteiă armateă nuă costaă nimică statulă austriac.ă Hamată nuă consider ăacestălucruăunăprivilegiu:ăgr niceriiăurmauăs ăiaăînăfolosin ăp mânturileă careăanteriorăleăapar inuser .ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
ă
Unăaltădocumentăimportantăesteăemisăînă1754,ăDrepturile Confiniare pentru
Generalatul Carlstadului şi Varasdinului,ă careă vaă reglementaă regimulă juridică ală gr nicerilorăşiăcomunioanelorăpân ălaăConstitu iaăConfiniar ădină1807.ăSpicuim,ăcuă ajutorulă luiă Hamat,ă dină con inutulă acesteiă legi.ă Astfel,ă consilierulă aulică Jenkoă şiă conteleă Cordua,ă f uritoriiă acesteiă legi,ă suntă deă p rereă c ă „Posesiunileă ruraleă formeaz ăcelămaiăimportantăobiectivăînăorânduireaăconfiniilorămilitarre.ă(...)ăCuăcâtă maiă multă poporă seă alimenteaz ă deă peă urmaă feuduluiă militar,ă cuă atâtă maiă mult ă ost şimeăpoateăfiăpus ălaădispozi iaăserviciilorănoastreădeăr zboi.ă(...)ăGr niceriiănuă potă îmbr işaă alt ă ocupa ieă decâtă ceaă militar ,ă niciă carier ă meşteşug reasc ,ă niciă intelectual ”.ă Niciună membruă nuă aveaă permisiuneaă s ă cumpereă p mânt,ă s ă desf şoareăac iuniăpeăcontăpropriu,ăpentruăelăsauăpentruăpropriaăfamilie,ăactivit iă careăarăfiăavutămenireaăs -lădistrag ădeălaătreburileăcomunionului.ăGr niceriiănuăsuntă st pânii,ăciădoarăposesoriiăfeuduluiămilitar.ăDeăaceeaăp mântulăcomunionuluiăşiăalteă posesiuniăimobiliareănuăpotăfiăînstr inate;ăposesiuneaăesteăindiviz ,ăiarăsuccesiuneaă seă deschideă dup ă dispari iaă ultimuluiă membruă ală comunionului.ă Deă asemenea,ă folosin aăfeuduluiăimpuneaăşiăalteăactivit iăobligatoriiă(robota):ăgr niceriiătrebuiaăs ă prestezeă munc ă obligatorieă pentruă construireaă şiă între inereaă cl diriloră publice,ă aă
drumurilorăşiăpodurilorăetc.ă(ibidem,ăp.ă76–79).ăă
Dară ceă esteă comunionul?ă Oă gospod rieă înă careă suntă asociateă maiă multeă
familii,ărudeăîntreăele,ăcondus ădeăunăpater familias,ăcelămaiăb trânăşiăharnicădintreă
b rba i,ăavândărolulădeăa-iăsupravegheaăpeăceilal iămembriăaiăcomunionuluiăşiădeăaă
conduceăeconomiaăcasei.ăPandantulăs uăfemininăesteămater familias,ăcareăseăocup ă
deă economiaă intern ă aă caseiă şiă deă conducereaă p r iiă feminineă aă comunionului.ă Aspecteleă deă ordină morală aleă comunionuluiă seă aflauă totă înă grijaă acestuiă cuplu.ă Femeileă seă ocupauă deă obiceiă cuă ordineaă înă comunion,ă cur eniaă şiă preparareaă hranei,ă b rba iiă cuă muncaă laă câmpă sauă alteă activit iă exterioare.ă Înă cază deă îndeplinireă necorespunz toareă aă sarciniloră repartizate,ă conduc toriiă comunionuluiă (maiă rar)ă sauă alteă persoaneă dină comunionă (maiă des)ă erauă pedepsiteă înă publică deă autoritateaămilitar ,ăcareăverificaătotodat ărealizareaăacestorăsarciniă(gustulăhranei,ă cur enia,ăaratul,ăcositul)ă(C.ăBuracu,ăcitatădeăP.ăPanduru,ă2000:ăp.ă50).ăObliga iileă militareăaleăgr niceruluiăîncepăodat ăcuăvârstaădeă17ăaniăşiăseăîncheieălaă60ăani.ăCuă alteăcuvinte,ăb rba iiăap iădeămunc ăşiăbuniădeălupt ătrebuiaăs ăfieăoricândăpreg ti iă pentruă îndeplinireaă ambeloră sarcini.ă Uniformaă gr nicereasc ă esteă asigurat ă totă deă comunion.ăă
Constitu iaăConfiniar ădină1807ăaduceăcâtevaămodific ri.ăComunioaneleăpreaă mariă (uneleă atingeauă 40–60ă membri)ă seă puteauă împ r i;ă structuraă comunionuluiă r mâneaăîns ăaceeaşi.ăGr nicerulăaveaăveşnic ămoştenireăaăfolosin eiăp mântului,ă „r mânândăînaltuluiăîmp ratăst pânireaăceaăpreaînalt ”ă(Bonaă1996:ăp.ă64),ămoşiaă „întrec toare”ă(p mântulădinăextravilan)ăputându-seăarenda,ăamanetaăsauăvinde,ăcuă aprobareaăRegimentuluiă(Hamată2002:ăp.ă86).ă
ă
serviciulă deă grani ă esteă şiă înă avantajulă gr nicerului.ă Printreă modific riă amă puteaă aminti:ă desfiin areaă lucruluiă împ r tescă (robota);ă exercitareaă drepturiloră profesionale;ălibertateaăînv mântuluiăcomercialăşiăştiin ific;ăserviciuămilitarăîntreă vârstaă deă 20–50ă ani;ă uniform ă deă laă stat;ă sold ă şiă indemniza ieă deă pâineă pentruă serviciulădeăcordonăetc.ă(Hamată2002:ăp.ă114–115).ăÎnăplus,ăseăpoateăfolosiălimbaă popula ieiăb ştinaşeăînăinstitu ii,ăiarăgr niceriiăsuntăîmpropriet ri iădefinitiv,ăputândă transmiteăproprietateaăsuccesorilorălegali.ăUnălucruăfoarteăimportantădinăperspectivaă premiseloră apari ieiă Comunit iiă deă Avereă esteă c ă „[G]r niceriiă auă dreptulă deă aă ob ineăgratuitălemneădinăp dure,ădeăfocăşiădeăconstruc ie.ă[Auădreptul]ăs ăpasc ăcuă viteleăînăp dureăafar ădeăoprituri,ăs ăfoloseasc ăjirulăşiăghindaăşiăs ăcapeteăgratuită terenuriă dină p dure,ă accesibileă agriculturii”ă (L.ă Smeu,ă citată deă P.ă Panduru,ă 2000:ăă p.ă49).ăAcestădreptăleăesteăînt rităprinăRegulamentulăSilvicădină1860:ă(art.ă70)ă„Laă servitu ileă forestiereă (...)ă auă dreptulă numaiă gr niceriiă propriu-zişi,ă adic ă familiileă gr nicereştiăcareătr iescăînăleg tur ădeăcomunionăgr nicerescăpropriu-zis,ădarătotuşiă îndeplinescă obliga iileă şiă îndatoririleă gr nicereştiă cuă privireă laă slujbaă oşt şeasc ă (...)”,ăurmândăapoiăpreciz riălegateădeăîntindereaăacestorădrepturi.ă
Urmeaz ă apoiă momenteleă 1871–1872,ă aleă desfiin riiă regimenteloră confiniare.ă Ulterioră seă înfiin eaz ă Comunitateaă deă Avereă pentruă administrareaă propriet iiă
colectiveăgr nicereşti,ăproprietateăcuăcaracterăprivat.ăLaă28ăianuarieă1880ăseăsemneaz ă
actulădeăîmp r ireădefinitiv ăaăfostelorăp duriăgr nicereştiă(Hamată2002:ăp.ă140).ă Acesteă dină urm ă proceseă suntă înso iteă deă legiă succesiveă deă desfiin areă aă comunionuluiă şiă deă ieşireă dină indiviziune.ă Caă urmareă aă înfiin riiă Comunit iiă deă
Avere,ă titulariiă drepturiloră gr nicereştiă suntă comunioanele,ă reprezentateă deăpater
familias.ă Dar,ă prină legeaă dină 1885ă –ă legeă careă puneă definitivă cap tă institu ieiă comunionaleă –,ă familiileă simpleă devină entit iă juridice,ă beneficiareă deă drepturiă
integraleă (ibidem,ă p.ă 144).ă Acesteaă suntă drepturiă gratuite,ă pân ă laă ună anumită
cuantum,ălaăt iereaălemnelorădinăp dureaăcomun ăpentruăfoc,ăconstruc ii,ăp şunatulă înăpoienileăp durilorăşiăînămun iiăafla iăproprietateaăcomunit ii,ădrepturiăcolectiveă laălemnăpentruăconstruc iaădeăşcoli,ăbiserici,ălemneădeăfocăpentruăînc lzireaăs liloră deă clas ,ă dreptulă laă tratamentă balneară şiă cazareă laă „casaă gr nicereasc ”ă dină Herculane,ăprecumăşiăoăserieădeăalteădrepturi.ăÎntreăceleădou ă r zboaieămondiale,ă dinăfondurileăComunit iiiădeăAvereăs-aăconstruităunăinternatăînăCaransebeş,ăundeăseă
cazauăeleviiămeritorii,ădarăcuămijloaceămodeste,ădinăfostaăgrani ă(ibidem,ăp.ă145).ă
Reconstituireaă drepturiloră deă proprietateă şiă stabilireaă beneficiariloră acestoră drepturiă reprezentaă fazaă înă careă seă aflaă activitateaă Comunit iiă deă Avereă nou-înfiin at ,ălaămomentulădeplas riiănoastreăînăBanat,ăînăvaraăluiă2006.ă
TRECUTULăÎNăPREZENTă
ă
socialeăregionaleăspecificeăaăprezentuluiăpeăbazaămemorieiătrecutului20.ăTipurileădeă
aşez riă rurale,ă modulă deă construc ieă aă caselor,ă Comunitateaă deă Avereă etc.,ă reprezint ăurmeăextremădeăviiăaleăperioadeiăgr nicereştiăşiăaleăsuveranit iiăaustro-ungare.ăPlecândădeălaăaceast ăobserva ie,ăamăîncercatăs ăverific mă existen aă uneiă
identit iă bazateă peă prezen a,ă înămemoria colectivă,ă aă unoră urmeă laă felă deă viiă aleă
trecutuluiă şiăaleă cauzeloră careă auă dusă laă situa iaă prezent .ă Cercet rileă deă terenă auă confirmată c ă acesteă urmeă exist ,ă dară „extremă deă vii”ă suntă numaiă înă memoriaă istoricilorăşiăaăcercet torilorăregiuniiăşiăperioadeiădeăcareăneăocup m.ăDac ăl s mă deoparteă aceast ă dină urm ă categorieă social ,ă neă confrunt m,ă dac ă nuă cuă oă cvasiuitareăaătrecutului,ăcelăpu inăcuăoălips ădeăconştientizareăaăconsecin elorăsaleă asupraăsitua ieiăprezente.ăModulădeăconstruireăaăcaselorăşiătipulădeăaşezareărural ă
sunt,ă înă celeă dină urm ,ă pură şiă simpluă „moştenite”:ăAşaă amă moştenit (Nicolaeă
Vel nescu,ă70ăani,ă4ăclase,ăsatăGlobuăCraiovei).ăDumneavoastră spune i că e teren
pu in, dar am văzut că aici pe Valea Almăjului peste tot aşa se fac. Aşa eădatina!ă
(PetruăFişteag,ă44ăani,ăsatăGlobuăCraiovei)ă
ă Prezen aă Austro-Ungarieiă seă manifest ă uneori,ă dară pareă preaă îndep rtat ă
pentruă aă seă maiă în elegeă leg turaă saă direct ă cuă situa iaă actual .ăCasele de ce se
construiesc aşa, nu numai aici, în toată zona asta, puse cu fa a la stradă una lângă alta?ăP i...ămodelăaustriac.ăZic:ăcumăaăfostăinfluen aăaustro-ungar ,ăcamălaănoiă aşaăeă(...).ăŞi de ce s-a importat modelul ăsta, ave i idee?ăS-aămoştenit.ăAşaăaăfostă construitădeăceiăb trâniă(satăL puşnicel).ă
ă M rturiileă culeseă înă satulă Globuă Craiovei,ă înă ceeaă ceă priveşteă explica iaă respectivuluiă tipă deă aşezareă rural ,ă suntă izbitoră deă uniforme:ă lipsaă unuiă spa iuă intravilanăsuficient,ădeterminat ădeăregistrulăgeograficăalăaşez rii,ăînconjurat ădină toateăp r ileădeădealuriămuntoase,ăpareăs ăfieăsinguraăcauz ăaă dispuneriiăactualeăaă nucleeloră gospod reşti.ă Acesteă m rturiiă consoneaz ă cuă motivulă invocată maiă
devremeă(notaă16)ăînăapari iaăsatuluiăadunatădeătipăromânesc,ăînăregiunileădeădealăşiă
deămunte:ă„Eh,ăaăfostăspa iulămicăşiănuăaveauăoameniiăundeăs -şiăfac ,ăfiinc ă
aiceaăerauăc şi,ălaădealăîiăclan ăşiănuăputeauăs ămaiăscobeasc ăînăclan ,ăc ănuăeraă caăacuma,ăs ăbageădinamit ăsauăs ăbageăaia...ăexcavator,ăatunceaănumaiădac ă s paăomulăcuăchilovi a,ăs -şiăfac ăcâtaăcuib,ăs -şiăfac ăc şileăsauălaăg iniă(Anaă
Panduru,ă72ăani).ăP i,ănuăe,ădeăexemplu,ăspa iu,ăteren,ălaăpust ,ăundeăzicemăpeă
pust ,ă peă câmpiaă Timişoareiă (...)ă aă f cută cas ,ă aiceaă înă spateleă caseiă oă avută dou -treiă hectareă deă p mânt,ă aiceaă areă câtaă gospod ria,ă altulă nuă areă niciă gr dina,ă s ă pun ă ună strată deă morcoviă sauă deă ceap ,ă nuă areă gr din ,ă nimic”ă
(Petruă R du ,ă 66ă ani).ă Laă observa iaă cercet torului,ă conformă c reiaă şiă sateleă dină zoneleădeschiseăauăaceeaşiăconfigurare,ăseăinvoc ăargumentulătradi ieiănivelatoare.ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
ă
Oă transformareă important ă –ă peă careă inten ionată nuă amă tratat-oă laă loculă cuvenită –ă înă arhitectonicaă gospod rieiă deă fostă gr niceră seă produceă înă aă douaă jum tateă aă secoluluiă XX.ă Observ mă oă extindereă aă locuin elor,ă prină încorporareaă
singureiă laturiă deschiseă aă gospod rieiă deă tipă învăluit:ă laturaă dinspreă strad .ă
Frontoaneleădinspreăstrad ădispar,ăpoartaădeăintrareăesteăpracticat ăîntr-oăparteăsauă înă mijloculă locuin ei,ă acoperişulă seă întindeă peă toat ă lungimeaă locuin ei,ă inclusivă deasupraă por ii,ă cuă oă ap ă spreă strad ă şiă cealalt ă spreă curteaă interioar ,ă unită cuă acoperişurileă deă peă laturileă perpendiculareă peă strad .ă Caseleă pară dispuseă unaă înă prelungireaăceleilalte,ăstrada,ăoăsuccesiuneădeăfa adeăpeăambeleăp r i.ăProbabilăc ăună factorăimportantăcareăaăcontribuitălaăaceast ătransformareăesteăreprezentatădeălipsaă uneiătradi iiălocaleăaălocuin eiăpeădou ăniveluriă(S rac ă1982:ăp.ă92),ăcareăarăfiădusălaă suplimentareaănevoiiădeăspa iuălocativăpeăvertical .ăă
ă Amă încercată s ă depist mă cauzeleă uneiă asemeneaă transform riă înă arhitectonicaă gospod rieiă gr nicereşti,ă poateă transformareaă deă ceaă maiă mareă amploare,ă deă laă impunereaă sistematiz riiă austriece.ă Ipotezaă c ă nouaă arhitectur ă reprezint ăunăreflexăalăfrustr riiădeăspa iuălocativă–ăfrustrare-produsăalănecesit iiăcaă unănum ră mareădeăpersoaneăs ăvie uiasc ăîmpreun ăînăperioadaăcomunional ă–ăaă fostă sistematică infirmat ă deă discu iileă purtateă cuă s tenii.ă Niciă m cară sporulă demografică nuă reprezint ă oă cauz ,ă deă vremeă ceă gospod riileă auă devenit,ă subă
raportulănum ruluiădeălocuitori,ădinăceăînăceămaiăpu inănumeroase21.ă
Explica iileăs teniloră(incluzându-lădeădataăaceastaăşiăpeăprof.ăP.ăPanduruădină Prigor,ăunăasiduuăcercet torăalăistorieiă riiăAlm juluiăşiăaăsatuluiăPrigor),ăprivindă cauzeleăapari ieiălocuin elorămulticelulareăcuăfa adaălaăstrad ,ărezoneaz ălaăunison:ă peădeăoăparte,ăsporireaămijloacelorămateriale,ăcaăurmareăaădisponibilit iiălocuriloră deămunc ăînăperioadaăcomunist ,ăaăf cutăposibil ăconstruireaăunorăastfelădeăcase;ăpeă
deăalt ăparte,ăridicareaăcaselorădeăacestătipăreprezint ăunăelementădeăprestigiu:ăAşaă
suntăf cuteătoateădup ăr zboi,ăasteaăcareăsunt,ăînărestăaăfostăcumăoăvede iăpeă asta.ăDar tot aşa erau la stradă?ăDa,ătotăînăfrontoaneălaăstrad ,ătotăaşaălaăstrad .ă
Şti i de ce au fost făcute aşa?ăNuăaăfostăposibilitateădeălaă iăb trâni,ănuăaăfostă cârpiciăatunciăcaăacuma,ălaănoiăşi-auălucratăc şile,ăauăfostăpeălaăTFRăoameniiă b ga i,ăşiăatunciăauăfostălaăIFă sta,ălaăIablani a,ălucraămul iăoameniăşiălaăPetnică aiceaă(...)ă(IlieăFişteag,ă79ăani,ăsatăGlobuăCraiovei).ăCasele cum se făceau înainte?ă
Erauămaiămiciă(...)ăalteăc şiăacu’.ăS-oămodificat,ăs-oăf cut,ădinăanăînăanăs-aăm rit.ă
De ce s-a mărit?ăCareă deă careă aă vrută s -şiă fac ă maiă mare,ă s ă aib ă maiă mareă locuin ,ămaiăfrumoas ă(DochiaăNicoli ,ă85ăani,ăPârvova).ă
Amintireaăgr nicerilorăşiăaăcomunioaneloră–ăînăceleăcîtevaăcazuriăînăcareăpareă
aănuăseăfiăestompatăcuătotulă–ăesteămaiădegrab ăamintireaăunorăstări de fapt,ăf r ăaăă
fiă surprins ă preaă multă dinamicaă şiă leg turaă dintreă ele:ă Aiciă aă fostă sată deăă
gr niceri,ă dac ă vre iă (...)ăînainteă (...)ădeă Primulă R zboiă Mondial,ă cândăaă fostă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
ă
Austro-Ungariaăaici,ăc ănoiăamăavutăimperiulăaustro-ungarăpân ălaăCerna,ăpeă dealulă Cernei,ă careă aă apar inut,ă deă laă Herculane,ă laă România,ă araă Româneasc ,ăşiădincoace,ălaăAustro-Ungaria.ăAstaăaăfostăpân ăînă’18ă(Nicolaeă
Vel nescu).ăDe grăniceri şti i ceva?ăPeă gr niceriă ziceaă c ă leă d ă lemneă caă laă
gr niceri,ăaşaăera...ăsauăîiăzis.ăDa’ănuămaiă inăeuăminteăcumăaăfostăşiăcumă(Aronă
Nicoli ,ă100ăani,ăpensionar,ăveteran,ăsatăPârvova).ăŞi înainte câte familii stăteau
într-o casă?ăP iă erauă gr nicerii.ăCâ i stăteau într-o casă? Oho,ă erauă mul i,ă st teauă câteă şapte,ă opt,ă zece,ă câteă trei-patruă genera ii,ă to iă ascultauă deă unulă singur,ăacu’ădoi-trei.ăDe cine ascultau?ăDeă iăb trâni.ăEiăîmp r eaăfiecareăs ăseă duc ă laă lucruă şiă uniiă laă vite,ă uniiă laă muncaă câmpului,ă şiă laă anulă viitoră seă schimbaă(...),ădarăseăîn elegeauăto iă(IosifăR du ,ă87ăani,ăsatăGlobuăCraiovei).ăă
Uneoriă amintireaă traiuluiă înă comunionăesteă destulă deă vie.ă Înă fa aă noastr ă seă afl ă deă dataă aceastaă ună interlocutoră cuă oă experien ă deosebit ă deă aă restuluiă comunit ii,ăEmilăPurdelea,ă86ăani,ădinăsatulăGârbov ,ăveteranădeăr zboi,ăprizonieră deăr zboiăînăUniuneaăSovietic ,ăde inutăpoliticăînăperioadaăcomunist ,ăcaăurmareăaă refuzuluiă deă aă acceptaă oă slujb ă înă structuraă deă partid,ă care-şiă conserv ă amintirileă prinăscriereaălor.ăPrinăurmare,ăneăafl măînăfa aăuneiăpersoaneăcuăunăpoten ialăsporită
deă aă acordaă aten ieă detaliilor:ăCumă s ă v ă spun?ă Peă laă început,ă povesteaă ună
b trân,ădinăp rin iiălor,ăbunicii,ăcum...ăPrimaădat ăîiăcontrolauăcândăauăvenită de-auăocupatăaiciăşiăle-oăimpusălaăfiecareăs -şiăcultiveăp mântul,ăfemeileăf ceauă mâncareă şiă duceauă laă lucr toriă laă câmp.ă Controlaă poli ia,ă peă timpulă la,ă s ă vad ăcumăeămâncarea,ădac ăeăbun ăsauănuăeăbun ,ăeăf cut ăbineăsauănu,ăpentruă ceiă ceă lucrau,ă pentruă familieă (...).ă Fiecareă familieă aveaă casaă dup ă m rimeaă familiei,ă dac ă eraă familieă maiă mare,ă aveaă cuă camereă maiă multe,ă dou -treiă camere,ăatunciănuădormeaăfiecareăperecheăînăcameraăei,ădormeauă to iăîntr-oă camer ,ălaăunăloc,ăerauăcamereămari.ă
Relativă slabaă percep ieă aă condi ion riiă proceseloră istorico-socialeă esteă confirmat ă maiă alesă înă cazulă leg turiiă dintreă gr niceriă şiă Comunitateaă deă Avere,ă
amănunt deosebit de important pentru în elegerea dinamicii procesului de refacere actuală a Comunită ii de Avere: Cum era cu Comunitatea până în război?ăP iă chestiaă cuă drepturile,ă aveaiă drept,ă eraă ziă numit ă cândă s ă neă ducemă şiă eraă p durariă acolo,ă deăpuneauă ştampilaăpeă ele,ă aveamă bileteă pentruă 20ă deă metriă steri,ăziceauăs ăaducămaiămult,ăatâtăeraăscrisăpeăbiletulă laă(...)ăUnăfelădeădreptă deăgr niceri.ăŞi de acolo, de la grăniceri, a rămas Comunitatea?ăNuăştiuăcaăs ăv ă spunăastaă(IosifăR du ).ăExistă vreo legătură între grăniceri şi Comunitatea de Avere? Aiaă nuă maiă ştiu.ă Dină Comunitateaă deă Avereă aduceaiă lemneleă asteaă gratuite.ăDinăComunitateaădeăAvere,ădarănumaiădeăfoc,ădeăconstruc ieăf ceaiă
idul ăaparteă(IlieăFişteag).ă
ă
puteaiăduceăînăp dureăînăanumiteăzile,ăpentruăaăridicaăoăanumit ăcantitateăgratuit ădeă materialălemnosă(deăobiceiădeăfoc,ălemneleădeăconstruc ieăseăpl teauăprobabilălaăună pre ămaiămicădecâtăpre ulăoficial).ăă
UNăPOSIBILăBOICOTăALăISTORIEIă
Dintr-oă perspectiv ă func ionalist ,ă leg turaă dintreă memorieă şiă identitateaă local ă esteă foarteă strâns ă (Fentressă &ă Wickhamă 1992:ă p.ă 100),ă iară în elesurileă atribuiteătrecutuluiăsuntăîntotdeaunaălegateădeăcontextă(veziăşiănotaă20);ăînăm suraăînă
careă seă schimb ă contextul,ă seă schimb ă şiă în elesurileă (ibidem,ă p.ă 68).ă Maiă multă
decâtă atât,ă informa iaă stocat ă esteă dependent ă deă context:ă atunciă cândă aceast ă informa ieă nuă maiă areă utilitateă înă noulă context,ă vaă tindeă s ă dispar .ă Oă astfelă deă informa ieă ară puteaă totuşiă supravie ui,ă înă m suraă înă careă s-ară utilizaă ună procedeuă careă s-oă desprind ă deă contextulă înă careă esteă relevant ă (adic ă înmagazinareaă eiă înă
mituri,ă genealogii,ă poveştiă şiă epopeiă etc.)ă (ibidem,ă p.ă 72).ă Pentruă omulă modern,ă
scrisulă aă reprezentată procedeulă utilizată celă maiă adeseaă pentruă conservareaă şiă desprindereaădeăcontextăaăinforma iilor.ăă
Acestălucruădevineăcuăatâtămaiăevidentăînăcazulăuneiăanumiteăcategoriiăsociale,ă ranii,ădac ăneăorient mădup ăcriteriulăpeăcareăFentressă&ăWickhamăîlăutilizeaz ăînă
caracterizareaă acesteiă categorii:ă cultivatoriă deă subzisten ă (ibidem,ă p.ă 91).ă Nuă amă
puteaăspuneăc ăpopula iaăîntâlnit ăînăsateleăb n eneăesteădoarăoăsimpl ăpopula ieădeă cultivatoriădeăsubzisten ,ădarămajoritateaăgospod riilorăîntre inăastfelădeăactivit i,ă f r ăcaăacestălucruăs ăreprezinteăoăsurs ăprincipal ădeăvenituri.ăÎnăplus,ăcultivatorulă deă subzisten ,ă dreptă pur ă categorieă social ,ă esteă pu ină probabilă s ă maiă poat ă fiă întâlnită înă aceast ă regiune.ă Astfelă c ă ună criteriuă sumar,ă maiă apropiată deă zileleă noastreăşiădeăspa iulăgeograficăînăcareăneăsitu măpentruădefinireaăcategorieiă r neştiă
(înăcazulăînăcareăp str măaceast ătitulatur ),ăarăaveaăurm toareaăformulare:ă raniă–ă
categorie socială cu reşedin ă rurală, desfăşurând activită i de subzisten ă, în principal agricole şi zootehnice, implicată, în acelaşi timp, în activită i extragospodăreşti, în special în sectorul industrial, activită i de natură să asigure totuşi cea mai mare parte a veniturilor.ăă
Perspectivaă func ionalist ă (înă careăcontextul esteă celă careă leag ă şiă dezleag ă
lucrurile)ă esteă relevant ă şiă pentruă raportulă rani/istorie,ă subliniată deă mul iă
cercet tori:ă„Darătendin aăaăfostăcaă raniiăs ăfieăconsidera i,ăpar excellence,ădreptăoă
clas ă social ă înă afaraă timpului,ă şiă aceastaă dină anumiteă motive.ă raniiă auă fostă adeseaăcaracteriza iă(...)ăcaănefiindăparteăcomponent ăaălumiiăculturale:ăoăcategorieă t cut ,ăf r ămemorie,ălegat ,ăinvariabil,ăpentruătotdeaunaădeăciclurileănaturiiă(...)ăşi,ă
dreptărezultat,ăexclus ,ăprinădefini ie,ădinăproceseleăistoriceăreale”ă(ibidem,ăp.ă101).ăă
ă
„proto-memorie”,ă iară P.ă Bourdieuă habitus:ă ună etajă inconştient,ă înă careă suntă
depozitateăexperien eleăceleămaiărezistente,ăîmp rt şiteădeămembriiăuneiăcomunit i,ă experien eăcareănuămaiăg sescăcaleaăverbaliz riiă(Gavreliucă2000:ăăăăăăăp.ă163),ăînă careăistoriaădoarălas ăurme,ăfoarteăvizibileătotuşi,ăf r ăaăfiăeaăîns şiăprezent ă–ătoateă acesteălucruriă(ad ug mănoi,ăraportându-neălaăsitua iaădeăfa )ăînăcontrapartid ăcuă accentuateleă valen eă identitareă istorico-regionaleă aleă uneiă pleiadeă deă redutabiliă
ceret toriăşiăistorici22.ă
Demersulă nostruă seă poateă încheiaă aici,ă printr-oă rezolvareă simpl ă şiă înă conformitateă cuă opiniaă largă r spândit ă înă comunitateaă ştiin ific ,ă privindă raportulă dintreăcategoriaăsocial ă r neasc ăşiăistorie.ăExist ăîns ăunăam nuntăcareăsugereaz ă oă continuareă aă efortuluiă ipotetico-explicativ,ă legată deă prezen aă trecutuluiă înă configurareaă identit iiă actualeă aă acesteiă categorii.ă Înă acestă scop,ă neă întoarcemă laă ComunitateaădeăAvere,ăpentruăoăprivireămaiădetaliat .ăă
Observ măc ămemoriaăcolectiv ăp streaz ăamintiriăaleăuneiăinstitu iiănumiteă ComunitateaădeăAvere,ăcuăsediulălaăCaransebeş,ăşi,ămaiăviiădecâtătoate,ăamintiriăaleă unorădrepturi,ăînăspecialădrepturiădeămaterialălemnos.ăNuăamădescoperităîns ănicioă
amintireălegat ădeăstructura administrativăăăsauădeăstatutul juridic alăComunit iiă
deă Avere.ă Adeseaă Comunitateaă deă Avereă esteă totunaă cuă statul,ă ceeaă ceă indic ă oă indiferen ăaăs teanuluiăfa ădeăregimulăjuridicăalăinstitu ieiădeăadministrare,ăatâtaă vremeă câtă elă nuă aă f cută –ă sauă nuă faceă –ă parteă dină conducereaă acesteiă institu ii.ă Aceast ă observa ieă seă înscrieă totuşiă înă logicaă raportuluiă ran/istorieă maiă susă men ionat.ă Dară oă logic ă aă trecutuluiă nuă trebuieă s ă fieă neap rată şiă oă logic ă aă prezentului.ă Întreă aniiă 2000ă şiă 2006,ă cadrulă legislativă permiteă reînfiin areaă Comunit iiă deă Avereă şi,ă încetulă cuă încetul,ă neă aştept mă caă acestă evenimentă s ă permeabilizezeăvia aăcotidian ăaăs tenilor.ăSitua iaăîntâlnit ăesteădeparteădeăaăaveaă acestă aspect.ă Întâlnimă aceeaşiă indiferen ă nuă numaiă fa ă deă oă structur ă
administrativ ăsauăfa ădeăregimulăeiăjuridic,ăciăşiăfa ădeăorice formă de proprietate
care depăşeşte caracterul strict individual.ăLaănivelădeăinstitu iiălocaleă(prim rii)ăauă existatădemersuri,ămaiămultăsauămaiăpu inăsus inute,ădeăinformareăaăcet enilor,ăs-auă întocmităuneoriătabeleăcuăurmaşiiăfoştilorăgr niceriăcareăvorăbeneficiaădeăpeăurmaă Comunit iiă deă Avere,ă s-auă solicitată cereriă deă înscriereă înă acesteă tabele.ă Cuă toateă acestea,ă Comunitateaă deă Avereă r mâneă oă institu ieă rupt ă şiă departeă deă existen aă cotidian ălocal .ăNeăconfrunt măcuăoălips ăaproapeătotal ăaăunorăpresiuni,ăini iativeă şiăinteresăaleăs tenilorăfa ădeăstadiulăactivit ilorădeăreînfiin areăaăComunit iiădeă Avere.ă Exist ă doară activit ileă structuriiă administrativeă actualeă aă Comunit iiă deă Avere,ă înă colaborareă cuă prim riile,ă activit iă deă natur ă „ezoteric ”ă pentruă mareaă majoritateă aă s tenilor.ă Peă deă alt ă parte,ă uneleă opiniiă sus ină c ă aceast ă stareă esteă între inut ăcuăbun ăştiin ădeăanumiteăpersoane,ădinăstructuraăadministrativ ăsauănu,ă careăarăurmaăs ăbeneficiezeădeăpeăurmaăacesteiăsitua ii.ăă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
