PATTERNS AND TRENDS OF SUICIDES IN ROMANIA BETWEEN 1996 AND 2012

(1)

„Revistaăromân ădeăsociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXV,ănr.ă3–4,ăp.ă175–202,ăBucureşti,ă2014ă

EVOLU IIăŞIăTENDIN EăALEăFENOMENULUIăSUICIDARăă

ÎNăROMÂNIA,ăÎNăPERIOADAă1996–2012

∗

_ă

SORINăM.ăR DULESCU∗∗_ă

ABSTRACTă

PATTERNSăANDăTRENDSăOFăSUICIDESăINăROMANIAăBETWEENăă 1996ăANDă2012ă

ThisăarticleăprovidesăanăassessmentăofăsuicidesăinăRomania,ărelyingămostlyăonă theăannualăreportsăofătheăNationalăInstituteăforăForensicăMedicineăandăonăstatisticală dataă issuedă byă theă Worldă Healthă Organization,ă byă Eurostată oră byă natională oră internatională bodies.ă Iă analyzeă theă dynamică ofă suicidesă ină Romaniaă overă 16ă yearsă (1996–2012)ă andă ină particulară theă variationă ofă suicidesă basedă onă variablesă suchă asă gender,ăage,ălocationă(countyăorădevelopmentăregion)ăorăseasonalăchanges.ă

ăă

Keywords:ănumberăofăsuicides,ăsuicideărates,ăsuicideămethods,ătheădistributionă ofăsuicideăratesăbyăsocio-demographicăvariables.ă

1.ăDINAMICAăSINUCIDERILORăÎNăROMÂNIAăULTIMILORă15ăANIă

Înăconcordan ăcuăstatisticileăanualeăpublicateădeăc treăInstitutulăNa ionalădeă Medicin ă Legal ă „Minaă Minovici”ă dină Bucureşti,ă anual,ă seă înregistreaz ă înă Româniaăunănum rădeăcircaă2ă500–3ă500ăsinucideri,ăcuădiferiteăvaria ii,ămaiămariă sauămaiămici,ădeălaăunăanălaăaltul.ă

Deşiă statisticileă men ionateă nuă auă înc ă acurate eaă necesar ă uneiă analizeă

riguroaseă aă fenomenuluiă suicidară dină România1_{,ă eleă ofer ,ă totuşi,ă premiseleă uneiă}

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

∗_{ă Analiz ă bazat ,ă cuă prec dere,ă peă informa iileă cuprinseă înă rapoarteleă anualeă aleă Institutuluiă}

Na ionalădeăMedicin ăLegal ă„MinaăMinovici”ădinăBucureşti.ă

∗∗_{ă Institutulă deă Sociologieă ală Academieiă Române,ă Caleaă 13ă Septembrieă nr.ă 13,ă sectoră 5,ă}

050711,ăBucureşti,ăRomânia;ăe-mail:ămihai46@clicknet.roă

1_{ăEsteădeăremarcatăşiădeăneexplicatăfaptulăc ăstatisticaăsinuciderilorădinăRomâniaăraportat ădeă}

(2)

ă

evalu riădeăansambluăaămoduluiăînăcareăacestăfenomenăaăevoluatăîntr-oăperioad ădeă 16ăaniă(1996–2012).ă

Astfel,ăcomparativăcuăanulă1996,ăpân ăînăanulă2003,ăsinuciderileădinăRomâniaă auăînregistratăoătendin ăcvasiconstant ădeăcreştere.ă Aceast ăcreştere,ăcareăaăatinsă circaă16%ăînă2003ăcomparativăcuă1996,ăaăexistatăanădeăanăcuăoăsingur ăexcep ieă(înă 2001,ăfa ădeăanulăprecedent),ăînregistrândăunăritmămediuădeăsporăanualădeă6,7%ă (veziăTabelulănr.ă1ăşiăGraficulănr.ă1).ăă

ă

Tabelulănr.ă1ă

Evolu iaăsinuciderilorăînăRomânia,ăînăperioadaă1996–2012ă

Sursa:ăRapoarteleăanualeăaleăInstitutuluiăNaţionalădeăMedicin ăLegal .ă

GRAFICUL 1

EVOLUTIA SINUCIDERILOR IN ROMANIA, IN PERIOADA 1996-2012 (Sursa: Rapoartele anuale ale INSTITUTULUI NATIONAL DE MEDICINA LEGALA)

2.9333.1743.318 3.541

3.967

3.1203.4863.481 2.5942.913

3.187

2.7052.8022.9533.0502.7842.753

0 500 1.000 1.500 2.000 2.500 3.000 3.500 4.000 4.500

96 97 98 99 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 ă ANULă

ă SINUCIDERIăNUM Ră fa ădeăanulăprecedentăCreştereăsauăsc dereă Creştereăsauăsc dereăfa ădeăanulă1996ă deceselorăviolenteă%ădinătotalulă

1996ă 2ă933ă –ă –ă dateăabsenteă

1997ă 3ă174ă +ă8,0ă +8,0ă dateăabsenteă

1998ă 3ă318ă +ă4,3ă +11,6ă 26,0ă

1999ă 3ă541ă + 6,3 +17,2ă 25,3ă

2000ă 3ă967ă + 10,7 +26,1ă 30,1ă

2001ă 3ă120ă – 27,1 +6,0ă 28,3ă

2002ă 3ă486ă + 10,5 +15,9ă 31,0ă

2003ă 3ă481ă + 0,1ă +15,7ă 29,4ă

2004ă 2ă594ă – 34,2 –13,1ă 28,8ă

2005ă 2ă913ă + 11,0 –0,7ă 26,6ă

2006ă 3ă187ă + 8,6 +8,0ă 27,7ă

2007ă 2ă705ă – 17,8 –8,4ă 22,8ă

2008ă 2ă802ă + 3,5 –4,7ă 23,6ă

2009ă 2ă953ă +ă5,1ă +0,7ă 25,3ă

2010ă 3ă050ă + 3,2 +3,9ă 26,1ă

2011ă 2ă784ă – 9,6ă –5,4ă 27,0ă

2012ă 2ă753ă – 1,1 –6,1ă 26,8ă

Graficulănr.ă1ă

(3)

ă

Ulterior,ă începândă dină anulă 2004ă şiă pân ă înă 2012,ă evolu iaă fenomenuluiă suicidară aă cunoscută oă serieă deă fluctua ii,ă concretizateă fieă înă descreşteri,ă fieă înă creşteriă deă laă ună ană laă altul.ă Înă ceeaă ceă priveşteă ritmulă anual,ă cuă excep iaă aniloră 2004,ă 2007ă şiă 2011,ă cândă seă înregistreaz ă sc derileă celeă maiă mariă fa ă deă aniiă preceden i,ătendin aăgeneral ăpentruăîntreagaăperioad ăanalizat ăesteăunaădeăcreştereă moderat ădeălaăunăanălaăaltul.ă

Exceptândă aceast ă evolu ieă neregulat ,ă seă poateă apreciaă c ,ă înă întreagaă perioad ă1996–2012,ăauăexistatătreiăvârfuriăascendente:ăînăanulă2000ă–ăatunciăcândă s-auăcomisăceleămaiămulteăsinucideriă(3ă967)ădinăistoriaăceloră16ăaniăanaliza iă–,ăînă perioadaă2002–2003ă(3ă486,ărespectivă3ă481ădeăsinucideri)ă–ăatunciăcândăfenomenulă suicidară şi-aă reluată tendin aă deă creştere,ă întrerupt ă deă sc dereaă abrupt ă careă aă începutădinăanulă2001ă–,ăşiăînăanulă2010ă(3ă050ădeăsinucideri),ăcareăreprezint ăvârfulă celămaiăînaltăalăuneiănoiăperioadeădeăcreştereăcareăs-aămanifestatăîncepândăcuăanulă 2007ă şiă pân ă înă anulă 2010.ă Înă ultimiiă ani,ă 2011ă (2ă784ă deă sinucideri)ă şiă 2012ăă (2ă753ădeăsinucideri),ăfenomenulăsuicidarădinăRomâniaătindeăs ărevin ăîntrucâtvaălaă nivelulăatinsăînăanulă1996ă(2ă993ădeăsinucideri).ăăă

Dincoloădeăacesteăconstat ri,ăesteădeămen ionatăşiăfaptulăc ăînăfiecareăan,ăînă intervalulă1998–2012ă(deămen ionatăc ădateleăpentruăaniiă1996ăşiă1997ălipsescădină statisticileăInstitutuluiăNa ionalădeăMedicin ăLegal ),ăsinuciderileăauăreprezentatăoă pondereă situat ă întreă 23–31%ă dină totalulă deceseloră violenteă careă auă avută loc,ă înă

perioadaă men ionat ,ă înă Româniaă (veziăGraficulă nr.ă 2),ă situându-seă caă pondereă

imediatădup ăaccidenteleărutiere.ă

2.ăMETODEăPRINCIPALEăDEăCOMITEREăAăACTULUIăSUICIDARă

Aşaăcumăsubliniaz ăexper iiăînădomeniu,ăceiăeuropeniăînăspecial,ăidentificareaă metodeloră (tehnicilor)ă utilizateă deă sinucigaşiă pentruă a-şiă luaă via aă constituieă oă premis ănecesar ăaăstrategiilorădeăprevenireăşiăinterven ieăînăacestădomeniu.ă

ă

GRAFICUL 2

EVOLUTIA PONDERII SINUCIDERILOR IN TOTALUL MORTILOR VIOLENTE DIN ROMANIA, IN PERIOADA 1998-2012 (Sursa: Rapoartele anuale ale INSTITUTULUI

NATIONAL DE MEDICINA LEGALA)

26 _25.3

30.1

28.3 31 29.4 28.8

26.6 27.7

22.8 23.6 25.3

26.1 27 26.8

0 5 10 15 20 25 30 35

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

(4)

ă

Înă concordan ă cuă statisticileă Institutuluiă Na ională deă Medicin ă Legal ,ă ceaă maiă frecvent ă metod ă deă comitereă aă suicidului,ă folosit ă înă România,ă esteă

spânzurarea.ăAstfel,ăpesteă72%ădintreăsinucigaşiăalegăs -şiăpun ăcap tăvie iiăprină

aceast ămetod ă(veziăDiagramaănr.ă1).ăă

ă

Aceast ăpondereăesteăcomparabil ăcuăceaăaăsinucigaşilorădină rileăEuropeiădeă

Est,ăcareăprefer ăspânzurareaăcaămetod ădeăsinucidereăpreponderent 2_.ă

Urmeaz ,ăînăordine,ăintoxica iileă(voluntare)ăşiăprecipit rileă(arunc rileădeălaă

în l ime),ăcareăsuntăfolositeădeăaproximativă8–9%ădintreăsinucigaşi.ăDeămen ionată c ăacesteămetodeăsuntăfolosite,ădeăasemenea,ădarăîntr-oăpropor ieămaiămareădecâtăînă România,ădeăsinucigaşiiădinăalteă riăeuropene,ăprecumăAngliaăşiă rileănordiceă(careă aleg,ăcaăprincipal ămetod ,ădup ăspânzurare,ăintoxica iile),ădeăceiădinăLuxemburg,ă

MaltaăşiăSpaniaă(careăprefer ,ăimediatădup ăspânzurare,ăprecipit rile)3_.ăă

Exceptândă asemeneaă metode,ă înă Româniaă maiă suntă folosite,ă dară într-oă

propor ieă maiă mic ,ăsubmersiaă sauă îneculă (3,5%),ăpl gileă autoproduseă (1,8%)ă şiă

arsurile,ălaăegalitateăcuăîmpuşc turileă(2,1%).ăDeosebireaăfa ădeăalteă riăeuropeneă

seămanifest ,ămaiăales,ăînăprivin aăîmpuşc turilorăcuăarmeădeăfoc,ăcare,ăexceptândă

spânzurarea,ă reprezint ă oă metod ă preferat ă deă sinucigaşiiă dină Serbia,ă Croa ia,ă

Elve ia,ăFinlanda,ăFran aăşiăNorvegia4_{,ădarăesteămultămaiăpu inăfolosit ădeăceiădină}

România,ăastfelăc ănumaiă1,2ădintreăaceştiaăoăprefer ăcaămijlocădeăsinucidere.ăă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

2_{ăVladetaăAjdacic-Gross,ăMitchellăGăWeiss,ăMariannăRing,ăUrsăHepp,ăMatthiasăBopp,ăFelixă}

Gutzwiller,ăWulfăRössler,ăMethodsăofăSuicide:ăInternationalăSuicideăPatternsăderivedăfromătheăWHOă MortalityăDatabase,ăînă„BulletinăofătheăWorldăHealthăOrganization”,ă86,ă2008,ăp.ă726–732.ă

3_ă_Ibidem_.ă_ă

ă

4_ă_{Cifr ăpreluat ădinăstatisticileăprezentateădeăEuragenasă(}_{EuropeanăRegionăEnforcingăActionă}

AgainstăSuicide),ăconformăcuăhttp://www.who.int/mental_health/media/romania.pdf.ă

ă

72.5 9.2

8.1 3.5 1.81.21.2 2.5

DIAGRAMA 1

METODELE SUICIDARE CELE MAI FRECVENTE FOLOSITE IN ROMANIA, IN PERIOADA 1999-2012

(Sursa: Rapoartele anuale ale INSTITUTULUI NATIONAL DE MEDICINA LEGALA)

SPANZURARE

INTOXICATII

PRECIPITARE

SUBMERSIE

PLAGI

AUTOPRODUSE

Diagramaănr.ă1ă

MetodeleăsuicidareăceleămaiăfrecventeăfolositeăînăRomânia,ăă înăperioadaă1998–2012ăă

(Sursa:ăRapoarteleăanualeăaleăInstitutuluiăNa ionalădeăMedicin ăLegal )ă

ă

INTOXICA IIă SPÂNZURAREă

PRECIPITAREă

SUBMERSIEă PL GIă

(5)

ă

3.ăRATAăSUICIDAR ăÎNăROMÂNIAă

Înăperioadaă1998–2012,ărataăsuicidar ,ăadic ănum rulădeăsinucigaşiălaă100ă000ădeă locuitoriă dină România,ă s-aă situată întreă 11,9ă (ceaă maiă sc zut ă rat ,ă careă aă fostă înregistrat ăînăanulă2007)ăşiă17,4ă(ceaămaiăridicat ărat ,ăcareăaăfostăstabilit ăînăanulă 2000).ăPeătoat ădurataăacesteiăperioade,ăceleămaiăridicateărateădeăsuicidă(pesteă15ălaă sutaădeămiiădeălocuitori)ăauăfostăstabiliteăînăanulă1999,ă2000ăşiă2003,ăiarăceleămaiă sc zuteă(subă13ălaăoăsut ădeămiiădeălocuitori)ăauăfostăînregistrateăînăanulă2007ăşiă

2008ă(veziăGraficulănr.ă3).ăă

ă

Dac ă consider mă valideă informa iileă publicateă înă 2007,ă deă c treă Cristinaă

Bradatan,ăînăInternationalăJournalăofăComparativeăSociology5_,_ă_{seăpoateăapreciaăc ă}

valorileăînregistrateădeărataădeăsuicidădinăRomânia,ăînainteădeă1989ăşiăînăprimiiă8ăaniă

dup ăpr buşireaăregimuluiăcomunist,ăauăfostăsensibilămaiămiciă(veziăGraficulănr.ă3ă

BIS)ădecâtăceleăînregistrateădup ă1997ăşiăpeăcareăInstitutulăNa ionalădeăMedicin ă

Legal ăle-aăsemnalatăînărapoarteleăsaleăanuale.ă

Nuă putemă cunoaşteă îns ă cuă certitudineă dac ă informa iileă cuprinseă înă acesteă rapoarteăsuntămaiăvalideădecâtăstatisticileăInstitutuluiăNa ionalădeăStatistic ăpeăcareă

autoareaăcitat ăleăprezint ăînăarticolulăs uădinăInternationalăJournalăofăComparativeă

Sociologyăşiăpeăcareănoiăle-amăconsemnatăînăGraficulănr.ă3BIS.ă

Deăexemplu,ăraportat ălaăvaloareaăcelorlal iăani,ăvaloareaărateiădeăsuicidădină anulă2000,ăraportat ădeăInstitutulăNa ionalădeăMedicin ăLegal ăesteăăinexplicabilădeă mare,ă motivă pentruă care,ă credemă c ă ară puteaă s ă fieă atribuit ă unoră eroriă deă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

5_{ăCristinaăBradatan,ă}_{AboutăSomeă19th-CenturyăTheoriesăofăSuicide.ăInterpretingăSuicideăinăaă}

EastăEuropeanăCountry,ăînă„InternationalăJournalăofăComparativeăSociology”,ă48,ă2007,ăp.ă423.ă

GRAFICUL 3

EVOLUTIA ANUALA A NUMARULUI DE SINUCIDERI LA 100.000 DE LOCUITORI, IN ROMANIA, IN PERIOADA 1998-2012 (Sursa: Rapoartele anuale ale INSTITUTULUI

NATIONAL DE MEDICINA LEGALA)

14,6 15,6 17,4

13,9 14,1 15,9 14,9 _13,4 14,6

11,9 12,9 13,6 14 13,5 13,3

0 5 10 15 20

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

(6)

ă

înregistrare,ăfrecvente,ădeăaltfel,ăînăuneleăstatisticiădinăRomânia.ăAceast ăideeăpareă confirmat ădeăvalorileădiferiteăaleărateiăsuicidareădinăRomânia,ăcareăaparăşiăînăalteă statisticiă aleă Institutuluiă Na ională deă Medicin ă Legal ,ă spreă deosebireă deă celeă eviden iateăînădiferiteăstatisticiăeuropene.ăă

ă

Deăexemplu,ăconformăcuăWikipediaă(TheăFreeăEncyclopedia)6_{,ărataădeăsuicidă}

consemnat ăpentruăRomânia,ăînăanulă2009,ăaăfostădeă11,9ălaăsutaădeămiiădeălocuitoriă

(11,2ă–ăînăconcordan ăcuăstatisticileăEUROSTAT7_{),ăînătimpăce,ăpentruăacelaşiăan,ă}

înăstatisticaăInstitutuluiăNa ionalădeăMedicin ăLegal ,ăaceeaşiărat ăareăvaloareaădeă 13,6ălaăoăsut ădeămiiădeălocuitori.ă

Începândă dină anulă 2003,ă rataă deă suicidă caracteristic ă Românieiă aă sc zută înă modăconstantă(înămodămaiăpronun atădup ăanulă2007),ăcuăfluctua iiăîns ădeălaăunăană laăaltul.ăPeăansamblulăperioadeiă1998–2012,ădac ăignor măfluctua iileăinexplicabileă înregistrateăînăanumi iăaniă(deăexemplu,ăînă2000ăsauă2003),ătendin aăgeneral ăesteă unaădeădescreştere.ă

Dac ăneăraport m,ăînămodăcomparativ,ălaăvalorileărateiăsuicidareăatinseăînăalteă riăeuropene,ăînăRomânia,ăaceast ărat ăaăsc zutădinăanulă1995ă(înăcondi iileăînăcareă

aăfostăînregistrat ăoăvaloareădeă12,3ălaăsutaădeămiiădeălocuitori8_{)ăşiăpân ăînăanulă2010ă}

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

6_{ăConformăcuăhttp://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_suicide_rate.ă} 7_{ăVezi:ăhttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tabţtable&pluginţă}

1&pcodeţtps00122&languageţen.ă

Vezi:ă Suicideă ratesă (peră 100ă 000),ă byă gender,ă Romania,ă 1990–2009,ă conformă cuă http://www.who.int/mental_health/media/romania.pdf.ă

8_{ăCifr ă preluat ă dină lucrareaă lucrareaă}_{Healthă ată aă Glance:ă Europeă 2012ă}_{(Graficulă 1.7.1.ă –ă}

SuicideăMortalityăRates,ă2010ă(orănearestăyear),ăOECDăPublishing,ă2012,ăp.ă29.ăTrebuieămen ionată faptulăc ărataădeăsuicidăspecific ăRomâniei,ăcareăesteăconsemnat ăînăgraficulădinăaceast ălucrareă–ă11,2ă (înăanulă2010)ăesteămaiămic ădecâtăceaăstabilit ăînăRaportulăanualăalăInstitutuluiăNa ionalădeăMedicin ă Legal ă–ă14,0ă(pentruăacelaşiăan,ă2010).ă

ă _{GRAFICUL 3 BIS}

EVOLUTIA NUMARULUI DE SINUCIDERI LA 100.000 DE LOCUITORI, IN ROMANIA, IN PERIOADA 1983-2002 (Sursa: Cristina Bradatan, 2007)

10,9 11,6 11,3

12,5 _12,1

11,6 11,5

9,4 9,8

12 12,6 13 12,6 12,7 12,8

0 2 4 6 8 10 12 14

1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 Graficulănr.ă3Bisă

(7)

ă

(atunciăcândăaceast ărat ăaăatinsăvaloareaădeă11,2ălaăoăsut ădeămiiădeălocuitori9_)ăcuă

aproximativă 9%,ă adic ă oă valoareă egal ă cuă sc dereaă înregistrat ă pentruă aceast ă perioad ădeătimpăînăAngliaă(–9%),ădarăsubăsc dereaăratelorăsuicidareăatinseă(întreă 1995–2010)ă înă Suediaă (–13%),ă Belgiaă (–15%),ă Slovaciaă (–16%)ă etc.ă Înă rândulă rilorăeuropene,ăceleămaiăpronun ateăşiăspectaculoaseăsc deriăaleărateiăsuicidareăs-auăînregistratăînăEstoniaă(–55%),ăLetoniaă(–44%)ăşiăBulgariaă(–40%),ăiarăceleămaiă miciă auă fostă înregistrateă înă Irlandaă (–3%),ă Olandaă (–4%)ă şiă Greciaăă (–6%).ă Singureleă riă dină Europaă careă auă avută creşteriă aleă rateiă deă suicid,ă înă intervalulă1995–2010,ăauăfostăMaltaă(61%),ăPortugaliaă(9%)ăşiăPoloniaă(5%).ă

Esteădeămen ionatăşiăfapulăc ămediaăsc deriiărateiădeăsuicidăpentruătoateă rileă

europene,ăînăîntreagaăperioad ă1995–2010,ăaăfostădeă–31%10_ă(veziă_{Graficulănr.ă4}_),ă

adic ădeăpesteă3ăoriădecâtăsc dereaă(multăpreaălent )ăcareăaăavutălocăînăRomânia.ă

ă

ConformăcuădateleăcuprinseăînăraportulăOECDădinăanulă2010,ărataădeăsuicidă atins ăînăRomâniaăaăfostădeă11,2ălaăsutaădeămiiădeălocuitori,ăvaloare,ădeăasemenea,ă diferit ădeăaceeaăcomunicat ădeăc treăInstitutulăNa ionalădeăMedicin ăLegal ,ăcareă esteădeă14ălaăsutaădeămiiădeălocuitori.ăDac ăconsider măcaăfiindăvalideănumaiădateleă

cuprinseăînăraportulăOECDă(HealthăatăaăGlance:ăEuropeă2012),ărataăsuicidar ădină

Româniaăseăsitueaz ăcuăpu inăsubămediaăînregistrat ăînă rileăeuropene,ăcareăaăatinsă 12,3ăînăacelaşiăanădeăraportare,ă2010.ăă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

ă9ă_{HealthăatăaăGlance:ăEuropeă2012,ăedit.ăcit.}_,ăp.ă29.ă 10ă_Ibidem._ă

ă

-55-44 -40

-38 -37 -37 -36 -34 -32-31 -29 -29

-22 -21 -20 -19-16 -15 -13

-9 -6 -4 -3 5 9

61

-18 -3

10

-60 -40 -20 0 20 40 60 80

EE LV BG DK SK AT FI LT LU EU25 HU DE IT FR CZ ES SK BE SE UK EL NL IE PL PT MT CH N IS

GRAFICUL 4

Schimbarea inregistrata in ratele de suicid din terile europene, in perioada 1995-2010 (Sursa: Health at a Glance:Europe 2012)

(8)

ă

Deă altfel,ă înă graficulă întocmit,ă înă raportulă men ionată deă c treă exper iiă europeni,ă careă cuprindeă rateleă suicidareă aleă diverseloră riă europeneă stabiliteă înă 2010,ăRomâniaăocup ăloculă15,ărataăeiădeăsuicidăfiindăapropiat ădeăceaăaăunoră riă precumă Irlandaă şiă Slovacia,ă deă pesteă treiă oriă maiă mareă decâtă aceeaă aă Grecieiă sauă Cipruluiă şiă deă aproximativă dou ă oriă maiă mareă decâtă rataă deă suicidă caracteristic ă

ItalieiăsauăSpanieiă(veziăGraficulănr.ă5).ă

ă

3.1.ăDISTRIBU IAăRATEIăDEăSUICIDăÎNăFUNC IEăDEăJUDE ELEăŞIăREGIUNILEă ROMÂNIEIă

ă

Distribu iaă sinucideriloră înă func ieă deă jude eleă Românieiă eviden iaz ă disparit iămari,ărataădeăsinucideriălaă100ă000ădeălocuitoriăvariind,ădeăexemplu,ădeălaă circaă 8,9ă sinucigaşiă laă sutaă deă miiă deă locuitoriă înă Caraş-Severin,ă laă pesteă 32%ă sinucigaşiălaăoăsut ădeămiiădeălocuitoriăînăHarghita.ă

Pentruă aă eviden iaă tendin eleă constante,ă caracteristiceă diferiteloră jude e,ă amă luatăînăconsiderareăoăperioad ădeă11ăani:ă1999–2012,ădinăcareăamăexclusăaniiă2000,ă 2001ăşiă2002ăpentruăcareăRapoarteleăInstitutuluiăNa ionalădeăMedicin ăLegal ănuă furnizeaz ăniciunăfelădeădateăcuăprivireălaărateleădeăsuicidăpeăjude e.ăDinăînsumareaă mediiloră anualeă aă rezultat,ă pentruă fiecareă jude ,ă oă valoareă medieă care,ă înă opiniaă noastr ,ă reflect ,ă înă modă multă maiă adecvată decâtă fiecareă medie,ă anual ă înă parte,ă num rulădeăsinucideriălaăoăsut ădeămiiădeălocuitori.ă

ă

Graficul 5

Rata de mortalitate prin sucid in tarile europene, in anul 2010 (Sursa: Health at a Glance: Europe, 2012, p. 29)

3 3,6

5,4 5,8 6,47,4 8,2

8,8 9,3 9,79,9 9,9 10,8

11,1 11,212,3 12,312,8 12,8

14,9 15,416,816,8 17,2 18,3

20,721,7 31,5

8 11,5 11,5

14,7 15,1

0 5 10 15 20 25 30 35

EL IT UK PT BG DK SK RO SE CZ PL FI _EE _HU _MK N _CH

(9)

ă

ă Tabelulănr.ă2ă

Ierarhizareaăjude elorăRomânieiăînăfunc ieădeămediaăratelorăanualeădeăsuicidă

Jude eă _{peăunăintervalădeă11ăani)}Rataădeăsuicidă(înămedie,ă _{(continuare)ă}Jude eă Rataădeăsuicidă(înămedie,ă_{peăunăintervalădeă11ăani)ă}

Harghitaă 32,3ă Botoşaniă 13,1ă

Covasnaă 31,6ă Oltă 13,0ă

SatuăMareă 23,3ă Bucureştiă 12,3ă

Mureşă 21,4ă Clujăă 12,3ă

Constan aă 19,2ă Braşovăăă 12,3ă

Doljă 18,8ă Ialomi aă 12,3ă

Aradă 18,6ă Vasluiă 12,2ă

S lajă 17,4ă Vâlceaă 12,1ă

Tulceaă 17,3ă Maramureşăăă 11,8ă

Giurgiuă 16,2ă Dâmbovi aă 11,8ă

Iaşiă 16,1ă Prahovaă 11,8ă

Bihoră 15,9ă Teleormană 11,6ă

Hunedoaraăă 15,3ă Albaăă 10,8ă

Timişă 14,6ă Gorjă 10,8ă

Ilfovă 14,1ă Mehedin iă 10,6ă

C l raşiă 13,9ă Buz uă ă9,9ă

Neam ă 13,8ă Suceavaă ă9,9ă

Gala iă 13,7ă Bistri a-N s udă ă9,7ă

Br ilaă 13,7ă Vranceaă ă9,6ă

Bac uă 13,4ă Argeşă ă9,3ă

Sibiuă 13,4ă Caraş-Severină ă9,0ă

Sursa:ăRapoarteleăanualeă1999–2012,ăInstitutulăNaţionalădeăMedicin ăLegal .ă

ă

AşaăcumăseăpoateăobservaădinăTabelulănr.ă2,ăjude eleăcuăcelămaiămareănum ră

deăsinucideriălaăsutaădeămiiădeălocuitori,ăsunt,ăînăordine,ăHarghita,ăCovasnaăşiăSatuă

Mare,ăiarăjude eleăcuăceaămaiămic ărat ăsuicidar ăsuntăCaraş-SeverinăşiăArgeşă(veziă

Tabelulănr.ă2).ăEsteădeămen ionatăfaptulăc ăetniciiămaghiariă(care,ăconformădateloră ultimuluiărecens mânt,ănum r ăaproximativă1ă300ă000ădeăpersoane,ăadic ă6,5%ădină totalulăpopula ieiădinăRomânia)ăauăoăpondereăridicat ăînăstatisticaăsinuciderilorădină România,ă astfelă c ă jude eleă careă auă oă popula ieă majoritar ă maghiar ă (Harghitaă –ă pesteă 86%ă dină totalulă popula ieiă sauă Covasnaă –ă pesteă 75%ă dină totalulă popula ieiă jude ului)ăauăînregistratăşiăînregistreaz ăceleămaiămariărateăsuicidare.ăDeăasemenea,ă jude eăprecumăSatuăMareă(undeă40%ădinăpopula ieăcuprindeăetniciă maghiari)ăsauă Mureşă(înăcareăaproapeă39%ădinăpopula ieăesteădeăna ionalitateămaghiar )ăauăavutăşiă

au,ăînăcontinuare,ărateădeăsuicidădintreăceleămaiăridicateădinăRomâniaă(veziăTabelulă

(10)

ă

Tabelulănr.ă3ă ă

Distribu iaărateiădeăsuicidăînăfunc ieădeăjude eleăcareăcuprindăetniciămaghiariăfieăînăpropor ieă majoritar ,ăfieăînăpropor iiăsituateăînăjurulăaă40%ă

JUDE Eă Maghiariă _{popula ieiăjude uluiă}%ădinătotalulă RATAăDEăSUICIDă_{laănivelulăjude uluiă}

Harghitaă 262.463ă 86,1ă 32,3ă

Covasnaă 154.998ă 75,1ă 31,6ă

SatuăMareă 131.456ă 40,0ă 23,3ă

Mureşă 206.550ă 38,9ă 21,4ă

Sursa:ăPrelucrareădup ădateleărecens mântuluiădină2011,ăexistenteălaăInstitutulăNaţionalăă deăStatistic .ă

ă

Cuăscopulădeăaăreprezentaăînămodăilustrativădiferen aădintreăjude eăînăceeaăceă priveşteă rateleă deă sinucidere,ă amă stabilit,ă înă modă opera ional,ă 5ă niveluriă deă ierarhizare:ă nivelăfoarteă ridicată ală rateiă suicidare,ă nivelăridicat,ă nivelămoderat,ă

apropiatădeămedie,ănivelăsc zutăşiănivelăfoarteăsc zut.ăÎnămodăevident,ăintervaleleă

scaleiădeăierarhizareăfolositeădeănoiăofer ădoarăoăimagineăsugestiv ăaădatelorăpeăcareă

le-amăprelucrat,ămotivăpentruăcareănuăsuntăegaleă(veziăTabelulănr.ă4).ă

ă

Tabelulănr.ă4ă

Ierarhizareaăjude elorăRomânieiăînăfunc ieădeănum rulădeăsinucideriălaă100ă000ădeălocuitoriă

Nivelulărateiă suicidareă

Nr.ădeă sinucideriălaă

100.000ădeă locuitoriă

Jude eă

Nivelăfoarteă

ridicată ăPesteă20ă Harghita,ăCovasna,ăSatuăMare,ăMureş.ă

Nivelăridicată 16–19ă Bihor,ăIaşi,ăGiurgiu,ăTulcea,ăS laj,ăArad,ăDolj,ăConstan a.ă

Nivelămoderată 12–15ă Botoşani,ăSibiu,ăBac u,ăBr ila,ăGala i,ăNeam ,ăăC l raşi,ăVâlcea,ăVaslui,ăIalomi a,ăBraşov,ăCluj,ăBucureşti,ăOlt,ă Ilfov,ăăTimiş,ăHunedoara.ă

Nivelăsc zută 10,6–11,8ă Mehedin i,ăGorj,ăAlba,ăăTeleorman,ăPrahova,ăDâmbovi a,ă_{Maramureş.ă} Nivelăfoarteă

sc zută Subă10ă Caraş-Severin,ăArgeş,Vrancea,ăBistri a-N s ud,ăSuceava,ăBuz u.ăă Sursa:ăPrelucrareădup ărapoarteleăanualeă(1999–2012)ăaleăInstitutuluiăNaţionalăă

deăMedicin ăLegal .ă

ă

(11)

ă

3.2.ăDISTRIBU IAăRATEIăDEăSUICIDăÎNăFUNC IEăDEăREGIUNILEăDEăDEZVOLTAREăă ALEăROMÂNIEIă

Înă func ieă deă regiunileă deă dezvoltare,ă celeă maiă ridicateă rateă deă suicid,ă înă medie,ă auă fostă identificateă înă Centrulă şiă Nord-Vestulă României,ă adic ă înă jude eleă

transilv neneăşiăceleădinăMaramureşăşiăCrişanaă(veziăTabelulănr.ă5).ă

Dimpotriv ,ăceleămaiăsc zuteărateădeăsuicidăauăfostăînregistrate,ăînămedie,ăînă SudulăRomâniei,ăadic ăînăjude eleădinăMuntenia.ăEsteădeămen ionat,ăînăacelaşiătimp,ă faptulă c ă zonaă ă Nord-Estă şiă zonaă Sud-Vest,ă al turiă deă Bucureştiă şiă Ilfovă au,ă înă medie,ăoărat ădeăsuicidăsimilar ă(13,1–13,2ălaăsutaădeămiiădeălocuitori).ă

ă

Tabelulănr.ă5ă

Num rulădeăsinucideriălaă100ă000ădeălocuitoriăînăfunc ieădeăregiunileădeădezvoltareăaleăRomânieiă

REGIUNIăDEă

DEZVOLTAREă JUDE Eă

RATAăDEă SINUCIDEREă (înămedieăpeăregiune)ă laă100ă000ădeălocuitori

Jude ulăcuăceleămai multeăsinucideriă laănivelăregională NORD-ESTă Bac u,ă Botoşani,ă Iaşi,ă Neam ,ă Suceava,ă_Vasluiă 13,1ă Iaşiă

SUD-ESTă Br ila,ă Buz u,ă Constan a,ă Gala i,ă_{Vrancea,ăTulceaă} 13,9ă Constan aă SUDă Argeş,ă C l raşi,ă Dâmbovi a,ă Giurgiu,ă_{Ialomi a,ăPrahova,ăTeleormană} 12,4ă Giurgiuă SUD-VESTă Dolj,ăGorj,ăMehedin i,ăOlt,ăVâlceaă 13,1ă Doljă

VESTă Arad,ăCaraş-Severin,ăHunedoara,ăTimişă 14,4ă Aradă NORD-VESTă Bihor,ăBistri a-N s ud,ăCluj,ăMaramureş,ă_{Satu-Mare,ăS lajă} 15,1ă Satu-Mareă

CENTRUă Alba,ă Braşov,ă Covasna,ă Harghita,ă_{Mureş,ăSibiuă} 20,3ă Harghitaă BUCUREŞTIă

plusăILFOVă −ă 13,2ă Ilfovă

Sursa:ăPrelucrareădup ărapoarteleăanualeăaleăInstitutuluiăNaţionalădeăMedicin ăLegal .ă ă

Exist ,ăîns ,ăchiarăînăcadrulăaceleiaşiăregiuni,ădisparit iămariăîntreăjude e.ăDeă exemplu:ă

–ăînăzonaăNord-Est:ăîntreăjude ulăIaşiă(16,1ălaăoăsut ădeămiiădeălocuitori)ăşiă jude ulăSuceavaă(9,9ălaăsutaădeămiiădeălocuitori);ă

–ăînăzonaăSud-Est:ăîntreăjude ulăVranceaăsauăBuz u,ăpeădeăoăparteă(ambeleăcuă oărat ădeăsuicidădeă9,6–9,9ălaă100ă000ădeălocuitori),ăşiăConstan aă(19,2ălaă100ă000ă deălocuitori),ăpeădeăalt ăparte;ă

–ăînăzonaăSud:ăîntreăjude ulăGiurgiuă(16,2)ăşiăjude ulăArgeşă(9,3);ă

–ăînăzonaăSud-Vest:ăîntreăjude ulăDoljă(18,8)ăşiăjude ulăMehedin iă(10,4)ăsauă jude ulăGorjă(10,6);ă

(12)

ă

–ăînăzonaăNord-Vest:ăîntreăjude ulăSatu-Mareă(23,3%ălaă100ă000ădeălocuitori)ă şiăjude ulăBistri a-N s udă(9,7ălaă100ă000ădeălocuitori);ă

–ăînăzonaăCentru:ăîntreăjude ulăHarghitaă(32,3ălaăoăsut ădeămiiădeălocuitori)ăşiă jude ulăAlbaă(10,8ălaăsutaădeămiiădeălocuitori);ă

Pentruăoăanaliz ădetaliat ăaădistribu ieiărateiădeăsuicidăînăanulă2011,ăpeăjude eă

şiăregiuniădeădezvoltare,ăesteăutil ăşiăconsultareaăH r iiănr.ă1.ăă

3.3.ăEVOLU IAăRATEIăSUICIDAREăPEăFIECAREăJUDE ăÎNăPARTEăŞIăLAăNIVELă REGIONAL,ăDINăANULă1999ăŞIăPÂN ăÎNăANULă2012ă

Exceptândă aniiă 2000,ă 2001ă şiă 2002ă (aniă pentruă careă Institutulă Na ională deă Medicin ă Legal ă fieă furnizeaz ă dateă incomplete,ă fieă nuă furnizeaz ă niciună felă deă date),ăevolu iaărateiădeăsuicidădup ăoăperioad ădeă11ăaniă(2012ăcomparativăcuă1999)ă indic ăfaptulăc ăs-auăînregistratăcreşteriăaleăeiăînă11ăjude eăşiădescreşteriăaleăeiăînăalteă 20ădeăjude e,ăplusăînămunicipiulăBucureşti.ăÎnă10ăjude e,ăaceast ărat ăaăr masă(înă

limiteleăaă+1%ăsauă–1%)ărelativăconstant ă(veziăTabelulănr.ă6).ă

Celeămaiăpronun ateăcreşteriăauăfostăînregistrateăînăjude eleăVasluiă(cuăpesteă

10ălaăsutaădeămiiădeălocuitori)ăşiăGiurgiuă(pesteă7ălaăoăsut ădeămiiădeălocuitori).ăÎnă

schimb,ă celeă maiă mariădescreşteriă aleă rateiă deă suicidă auă avută locă înă urm toareleă

jude e:ăAradă(–12,7ălaăsutaădeămiiădeălocuitori),ăDoljă(–12,4),ăMaramureşă(–11,4),ă Timişă (–11)ă şiă Satuă Mareă (–10,6).ă Creşteriă sauă descreşteriă minimeă (±1)ă auă fostă stabiliteăînăjude eăprecum:ăTulcea,ăIaşi,ăTeleorman,ăGala i,ăSuceava,ăSibiu,ăMehedin i,ă CaraşăSeverin,ăC l raşiăşiăBistri a.ă

ă

Hartaănr.ă1ă ă

Rataăsuicidar ăînăanulă2011,ăînăfunc ieădeăjude eleăRomâniei,ăconformăcuăPlatonăArnold,ăă SuicidesăinăRomania,ăperă100ă000ăpeople,ă“WIKIMEDIAăCOMMONS”,ă27ăNovemberă2012ă

ă ă

(13)

ă

Tabelulănr.ă6ă

ă

Tendin eleădeăevolu ieăaărateiăsuicidare,ăînăfiecareăjude ,ăîntr-oăperioad ădeă11ăaniăă (2012,ăcomparativăcuă1999)ă

JUDE Eă Rataădeăsuicidăă_1999ă Rataădeăsuicidă_2012ă Creştereăsauădescreştereă

Harghitaă 39,8ă 30,0ă –9,8ă

Covasnaă 36,9ă 34,0ă –2,9ă

Ilfovă 8,24ă 12,0ă +3,8ă

Constan aă 20,2ă 18,4ă –1,8ă

SatuăMareă 30,4ă 19,8ă –10,6ă

Bihoră 12,8ă 15,8ă +3,0ă

Tulceaă 21,9ă 21,8ă –0,1ă

Mureşă 28,3ă 20,2ă –8,1ă

Aradă 25,9ă 13,2ă –12,7ă

Ialomi aă 11,1ă 15,4ă +4,3ă

Hunedoaraă 19,0ă 14,2ă –4,8ă

Iaşiă 18,0ă 18,2ă +0,2ă

Giurgiuă 14,7ă 21,8ă +7,1ă

Neam ă 16,1ă 11,5ă –4,6ă

Teleormană ăă9,8ă 10,3ă +0,5ă

Gala iă 12,8ă 13,3ă +0,5ă

Dâmbovi aă 12,4ă ăă9,1ă –3,3ă

Oltă 13,3ă 10,7ă –2,6ă

S lajă 20,8ă 18,4ă –2,4ă

Timişă 20,4ă ăă9,4ă –11,0ă

Doljă 25,2ă 12,8ă –12,4ă

Vasluiă ăă3,9ă 14,0ă +10,1ă

Vâlceaă 10,8ă 15,3ă +4,5ă

Vranceaă ăă8,9ă ăă6,8ă –2,1ă

Bucureştiă 19,3ă 10,6ă –8,7ă

Clujă 15,5ă 11,7ă –3,8ă

Suceavaă 10,6ă 10,2ă –0,4ă

Sibiuă 11,8ă 12,5ă +0,7ă

Prahovaă ăă8,1ă 12,6ă +4,5ă

Mehedin iă 12,1ă 12,9ă +0,8ă

Maramureşă 18,7ă ăă7,3ă –11,4ă

Gorjă 13,6ă 12,4ă -–1,2ă

CaraşăSeverină 10,8ă ăă9,9ă –0,9ă

C l raşiă 13,4ă 12,5ă –0,9ă

Braşovă 14,0ă 12,2ă –1,8ă

Buz uă ăă6,8ă ăă9,8ă +3,0ă

Botoşaniă 17,7ă ăă9,9ă –7,8ă

Br ilaă 15,6ă 11,5ă –4,1ă

Bistri a-N s udă 10,4ă ăă9,4ă –1,0ă

Bac uă ăă9,3ă 13,2ă +3,9ă

Argeşă ăă7,4ă 11,2ă +3,8ă

Albaă ăă8,3ă 13,0ă +4,7ă

(14)

ă

Peăansamblulăperioadeiă1999–2012,ădescreşterileărateiăsuicidareăauăfostămaiă pronun ateădecâtăcreşterileăei.ăă

Înăceeaăceăpriveşteăjude eleă(Harghita,ăCovasna,ăSatuăMareăşiăMureş)ăcareăauă celeă maiăînalteărateădeăsinucidereădinăîntreagaă ar ,ăînătotăcursulăperioadeiă1999– 2012ă(dinăcareădateleăpentruă2000,ă2001ăşiă2002ăsuntăabsente),ărateleălorădeăsuicidă

auăurmatăevolu iileăconsemnateăînăGraficulănr.ă6:ă

ă

ă ă

Dină punctă deă vedereă ală moduluiă înă careă aă evoluată rataă deă suicidă laă nivelulă celoră 8ă regiuniă deă dezvoltareă aleă României,ă jude eleă careă auă înregistrată celeă maiă mariăcreşteriăşiăceleămaiămariădescreşteriădinăanulă1999ăşiăpân ăînăanulă2011ăauăfostă celeăeviden iateăînăTabelulănr.ă6.ăă

Jude ulă Giurgiuă (dină cadrulă Zoneiă Sud),ă jude ulă Albaă (dină cadrulă zoneiă Centru)ăşiăjude ulăVâlceaă(dinăcadrulăzoneiăSud-Vest)ăauăînregistratăceleămaiămariă creşteriă aleă rateiă deă suicidă înă anulă 2012,ă comparativă cuă anulă 1999,ă înă timpă ceă jude eleă Aradă (apar inândă zoneiă Vest),ă Doljă (apar inândă zoneiă Sud-Vest)ă şiă Maramureşă(apar inândăzoneiăNord-Vest)ăauăavutăceleămaiămariădescreşteriăaleărateiă deăsuicidăînăanulă2012ăînăcompara ieăcuăanulă1999.ă

Oă reprezentareă ilustrativ ă aă moduluiă înă careă auă evoluată rateleă deă suicidă înă zoneleă deă dezvoltareă aleă c roră jude eă auă înregistrată celeă maiă mariă creşteriă şiă descreşteriă aleă acestoră rateă înă anulă 2012,ă spreă deosebireă deă anulă 1999ă esteă

eviden iat ăînăGraficulănr.ă7:ă

GRAFICUL 6

EVOLUTIA RATEI DE SINUCIDERE, IN PERIOADA 1999-2012, IN JUDETELE CARE AU RATA CEA MAI RIDICATA DIN ROMANIA (Sursa: Prelucrare dupa rapoartele anuale

ale Institutului National de Medicina Legala)

39,8

32,8 31,5 36,4 33,3 33 _28,8 ₂₇ 31,2 31,2 30 36,9

29,5 32,8 36 34,7

23,6 24,9 _22,2 23,1 25,2 34 30,4

23,6 25,4 23,3 22,2

17,6 19,3 23,3 25,9 25,9 19,8 28,3

21 22,5 18,4 22,6

19,9 _18,9 _18,5 22,6 22,6 20,2

0 20 40 60 80 100 120 140 160

1999 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

MURES SATU MARE COVASNA HARGHITA

Evolu iaărateiădeăsinucidere,ăînăperioadaă1999–2012,ăînăjude eleăcareăauărataăceaămaiăridicat ădină Româniaă(Sursa:ăPrelucrareădup ărapoarteleăanualeăaleăInstitutuluiăNa ionalădeăMedicin ăLegal )ă

(15)

ă

Tabelulănr.ă6ă

Jude eleăcuăceleămaiămariăcreşteriăşiădescreşteriăaleărateiădeăsuicidălaănivelulăceloră8ăregiuniăă deădezvoltareăaleăRomâniei,ăînăanulă2012,ăcomparativăcuă1999ă

REGIUNIăDEă

RATAăDEă SINUCIDEREă

(înămedieăpeă regiune)ă laă100ă000ădeă

locuitoriă

Jude ulăcuăceleă maiămariăcreşteriă

aleărateiă suicidareălaănivelă regionalăînă2012,ă comparativăcuă

1999ă(%)ă

Jude ulăcuăceleă maiămariă descreşteriăaleă rateiăsuicidareă laănivelăregionalăînă

2012,ăcomparativă cuă1999ă(%)ă NORD-ESTă Bac u,ăBotoşani,ăIaşi,ă_{Neam ,ăSuceava,ăVasluiă} 13,1ă Bac uă(3,9)ă Botoşaniă(–7,8)ă

SUD-ESTă Br ila,ăBuz u,ăConstan a,ă_{Gala i,ăVrancea,ăTulceaă} 13,9ă Buz uă(3,0)ă Br ilaă(–4,1)ă

SUDă Argeş,ăC l raşi,ăDâmbovi a,ăGiurgiu,ăIalomi a,ăPrahova,ă

Teleormană 12,4ă Giurgiuă(7,1)ă Dâmbovi aă(–3,3)ă SUD-VESTă Dolj,ăGorj,ăMehedin i,ăOlt,ă_Vâlceaă 13,1ă Vâlceaă(4,5)ă Doljă(–12,4)ă

VESTă Arad,ăCaraş-Severin,ă_{Hunedoara,ăTimişă} 14,4ă

Niciunulădintreă jude eănuăaă

înregistrată creşteriă

Aradă(–12,7)ă

NORD-VESTă Bihor,ăBistri a-N s ud,ăCluj,ă_{Maramureş,ăSatu-Mare,ăS laj} 15,1ă Bihoră(3,0)ă Maramureşă(–11,4)ă CENTRUă Alba,ăBraşov,ăCovasna,ă_{Harghita,ăMureş,ăSibiuă} 20,3ă Albaă(4,7)ă Harghitaă(–9,8)ă BUCUREŞTIă

plusăILFOVă −ă 13,2ă Ilfovă(3,8)ă Bucureştiă(–8,7ă)ă

Sursa:ăPrelucrareădup ărapoarteleăanualeăaleăInstitutuluiăNaţionalăă deăMedicin ăLegal .ă

ă

Înăconcordan ăcuăacestăgrafic,ăzonaăSudăaăavutăceaămaiămaiămareăcreştereăaă rateiădeăsuicidăînă2012,ăcomparativăcuă1999.ă

Înăacelaşiătimp,ăzoneleă Vest,ăNord-VestăşiăSud-Vestăauăînregistratăceleă maiă mariădescreşteriăaleăacesteiărate.ă

(16)

ă

doară jude ulă Albaă şi,ă într-oă m sur ă nesemnificativ ,ă jude ulă Sibiu,ă auă înregistrată creşteriăaleărateiădeăsuicidăînăanulă2012,ăcomparativăcuă1999.ă

ă

-30 -20 -10 0 10 20 30

NORD-EST SUD-EST SUD SUD-VEST VEST NORD-VEST CENTRU BUCURESTI-ILFOV

GRAFICUL 7

EVOLUTIA CRESTERILOR SI DESCRESTERILOR RATEI DE SUICID, IN FUNCTIE DE REGIUNILE DE DEZVOLTARE ALE ROMANIEI, IN ANUL 2012, COMPARATIV CU 1999 (Sursa: Prelucrare dupa Rapoartele

Anuale ale Institutului Nationale de Medicina Legala)

ZONELE CU CELE MAI MAI MARI DESCRESTERI ALE RATEI DE SUICID

ZONELE CU CELE MAI MARI CRESTERI ALE RATEI DE SUICID

ă

3.4.ăRATAăDEăSINUCIDEREăÎNăRAPORTăDEăSEXULăSINUCIGAŞILORă

Înă ceaă maiă mareă parteă aă riloră lumii,ă actulă suicidară este,ă cuă prec dere,ă oă conduit ă şiă ună modă deă reac ieă tipică masculin .ă Înă acestă sens,ă Organiza iaă Mondial ăaăS n t iiăsubliniaz ăc ,ăindiferentădeăcategoriileădeăvârst ăşiădeă araă considerat ,ă sinuciderileă b rba ilorăsuntădeăaproximativă3ăoriă maiăfrecventeădecâtă

celeăaleăfemeilor11_{.ăÎnăschimb,ătentativeleădeăsinucidereăaleăfemeilorăsuntădeăcircaă3ă}

oriă maiă numeroaseă decâtă celeă aleă b rba ilor.ă Aceast ă diferen ă seă explic ă atâtă prină faptulă c ă b rba iiă folosesc,ă pentruă aă seă sinucide,ă metodeă multă maiă brutaleă şiă letaleă decâtăceleăutilizateădeăfemei,ăcâtăşiăprinăaceeaăc ,ăspreădeosebireădeăfemei,ăb rba iiăseă confrunt ,ăînătimpulăvie iiălorăşi,ămaiăales,ăînăperioadaăvârsteiămijlocii,ăcuămaiămulteă evenimenteăstresanteă(şomajul,ădeăpild ,ăînso itădeăreducereaădrastic ăaăveniturilor),ă c roraănuăleămaiăpotăfaceăfa .ăPentruătoateăacesteămotive,ăsinucidereaăb rba ilorăaă

fostă descris ,ă înă modă sugestiv,ă caă oă „epidemieă silen ioas ”:ă „epidemieă dină cauzaă

înalteiăsaleăinciden eăşiăaăcontribu ieiăsaleăsubstan ialeălaămortalitateaămasculin ăşiă silen ioas ă datorit ă lipseiă deă conştientizareă public ,ă aă absen eiă cercet riiă explicativeăşiărezerveiămanifestateădeăb rba iăînăaăc utaăajutorăpentruăproblemeleă legateădeăsuicid”12_.ăă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

11_{ăWorldăHealthăOrganization,ă}_{http://www.who.int/violence_injury_prevention/violence/world_ă}

report/factsheets/en/selfdirectedviolfacts.pdfă

12ă_{Dană Blisker,ă Jenniferă White,ă}_{Theă Silentă Epidemică ofă Maleă Suicide}_,_ă_{înă „Britishă Columbiaă}

MedicalăJournal”,ăvol.ă53,ăNo.ă10,ăDecemberă2011,ăp.ă529−534.ă Graficulănr.ă7ă

Evolu iaăcreşterilorăşiădescreşterilorărateiădeăsuicid,ăînăfunc ieădeăregiunileădeădezvoltareăă aleăRomâniei,ăînăanulă2012,ăcomparativăcuă1999ă(Sursa:ăPrelucrareădup ărapoarteleăanualeăă

aleăInstitutuluiăNa ionalădeăMedicin ăLegal )ă

ZONELEăCUăCELEăMAIăMARIă DESCREŞTERIăALEăRATEIăDEă SUICIDă

(17)

ă

Oăexcep ieăprivitoareălaătendin eleăconstanteădeăsuicidăaleăb rba ilorăşiăfemeiloră esteăreprezentat ădeăChina,ăînăcareătendin aăesteăinvers ,ăadic ărataădeăsinucidereăaă

femeiloră(maiăalesăaătinerelorădinăariileărurale)ăesteămaiăridicat ădecâtăaăb rba ilor13_.ă

Dincoloădeăfaptulăc ăb rba iiăseăsinucidăîntr-oăpropor ieămaiămareădecâtăfemeile,ă dinamicaă sinucideriloră femeiloră esteă maiă constant ă decâtă ceaă aă b rba ilor,ă careă înregistreaz ă maiă multeă varia iiă deă laă oă perioad ă laă alta.ă Peă deă alt ă parte,ă spreă deosebireădeăfemei,ăaleăc rorărateădeăsinucidereămanifest ăoătendin ănesemnificativ ă deăsc dere,ăb rba iiăînregistreaz ăoătendin ădeăsc dereămultămaiăaccentuat .ăă

Statisticileă dină diferiteă riă europeneă (şiă nuă numai)ă confirm ,ă exceptândă diferiteăvaria ii,ătoateăacesteătendin e.ăTotuşi,ăexper iiăsubliniaz ăc ,ăspreădeosebireădeă alteă riă dină afaraă continentuluiă european,ă înă Europa,ă rateleă deă suicidă suntă deăă

4–5ăoriămaiămariăpentruăb rba iădecâtăpentruăfemeiă(veziăTabelulănr.ă7).ă

ă

Tabelulănr.ă7ă

Rataămortalit iiăprinăsuicidăînăfunc ieădeăsexă(rataăstandardizat ădeădecesălaă100ă000ădeălocuitori),ăă înădiferiteă riăeuropene,ăînăanulă2010ă

RIă Rataădeăsuicidăpentruă_{b rba i}_ă Rataădeăsuicidă_pentruă_femei_ă Rataătotal ădeăsuicidă

UEă(27ădeă ri)ă 16,6ă 4,3ă 10,2ă

Belgiaă −ă −ă −ă

Bulgariaă 15,3ă 4,1ă 9,3ă

RepublicaăCeh ă 22,1ă 4,2ă 12,8ă

Danemarcaă −ă −ă −ă

Germaniaă 15,6ă 4,7ă 9,9ă

Estoniaă 27,3ă 4,5ă 14,8ă

Irlandaă 17,4ă 4,5ă 10,9ă

Greciaă 5,2ă 0,6ă 2,9ă

Spaniaă 9,4ă 2,5ă 5,8ă

Fran aă(metropolitan )ă 22,8ă 7,4ă 14,7ă

Italiaă 8,9ă 2,2ă 5,4ă

Cipruă 6,1ă 1,8ă 3,8ă

Letoniaă 35,2ă 4,1ă 18,2ă

Lituaniaă 52,9ă 9,3ă 29,4ă

Luxemburgă 15,8ă 4,0ă 9,7ă

Ungariaă 37,4ă 8,5ă 21,7ă

Maltaă 14,1ă 0,7ă 7,4ă

Olandaăă 12,7ă 5,2ă 8,8ă

Austriaă 20,7ă 5,5ă 12,7ă

Poloniaă 27,8ă 3,8ă 15,3ă

Portugaliaă 13,5ă 3,8ă 8,2ă

Româniaă 20,8ă 3,7ă 11,9

Sloveniaă 29,3ă 6,1ă 17,2ă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

13_{ăA.T.A.ă Chengă andă C.-S.ă Lee,ă}_{Suicideă ină Asiaă andă theă Fară East}_{,ă înă}_{Theă Internatională}

HandbookăofăSuicideăandăAttemptedăSuicideă(edsăK.ăHawtonă&ăC.ăVanăHeeringen),ăChichester:ăJohnă Wileyă&ăSons,ă2000,ăp.ă121−135.ă

(18)

ă

Slovaciaă 19,5ă 3,0ă 10,8ă

Finlandaă 25,7ă 8,1ă 16,8ă

Suediaă 16,4ă 5,9ă 11,1ă

Angliaă 10,1ă 2,9ă 6,4ă

Islandaă −ă −ă −ă

Liechtensteină 30,9ă 23,0ă 26,7ă

Norvegiaă 15,1ă 6,5ă 10,8ă

Elve iaă 16,5ă 6,2ă 11,1ă

Muntenegruă −ă −ă −ă

Croa iaă 24,3ă 6,6ă 14,7ă

FostaăRepublic ă

Iugoslav ăaăMacedonieiă 8,3ăă 3,1ăă 5,7ăă

Turciaă −ă −ă −ă

Sursa:ăEUROSTAT14_.ă

ă

Înă România,ă exist ă relativă maiă pu ineă informa iiă despreă acestă subiect.ă Institutulă Na ională deă Medicin ă Legal ,ă deă exemplu,ă nuă ofer ă informa iiă asupraă raportuluiădintreăsinuciderileăb rba ilorăşiăaleăfemeilorădecâtăcuăîncepereădinăanulă 2003.ă Înă schimb,ă seă potă identificaă asemeneaă informa ii,ă valabileă pentruă perioadaă

1999–2010,ăînăstatisticileăpublicateădeăEUROSTAT15_ă(veziă_{Graficulănr.ă8}_).ăă

Dup ă cumă seă poateă observaă înă acestă grafic,ă înă România,ă aproapeă ană deă an,ă rataădeăsinucidereăpentruăb rba iăaăfostădeăpesteă5ăoriămaiămareădecâtăceaăaăfemeilor,ă înăanulă2004ăşiăînă2009ăpropor iaădintreăacesteărateăajungândăchiarălaăpesteă6.ăDac ă consider măoăperioad ămaiămareădeătimp,ăinclusivăoăparteădinăperioadaădeădinainteă

deă198916_{,ăpropor iaădintreărateleădeăsuicidăcaracteristiceăb rba ilorăşiăfemeilorăesteă}

maiămic ădecâtăceaăcareăaăfostăînregistrat ădup ăanulă1991ă(veziăGraficulănr.ă9).ă

ă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

14_{ăConformă cuă} _{http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tabţtable&pluginţă}

1&pcodeţtps00122&languageţenă

15_ă_Ibidem.ă

16_{ăVeziă informa iileă cuprinseă înăarticolulăcitat,ă semnată deă Cristinaă Bradatană înă„Internatională}

JournalăofăComparativeăSociology”,ă48,ă2007,ăp.ă423.ă

ă

GRAFICUL 8

RATA DE SUICID A BARBATILOR, COMPARATIV CU CEA A FEMEILOR DIN ROMANIA, IN PERIOADA 1999-2010 (Sursa: EUROSTAT, 2012)

21,1 21,8 21,3 23,6

22,1

20,5 _{19,8 20,6}

18,1 18,4 19,9 20,8

4,2 4,2 3,6 4,4 4,2 _3,3 3,7 3,8 3,6 3,5 3,2 3,7

0 5 10 15 20 25

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

RATA DE SUICID PENTRU BARBATI RATA DE SUICID PENTRU FEMEI

Rataădeăsuicidăaăb rba ilor,ăcomparativăcuăceaăaăfemeilorădinăRomânia,ăînăperioadaă1999–2010ă (Sursa:ăEUROSTAT,ă2012)ă

(19)

ă

GRAFICUL 9

RATA DE SUICID A BARBATILOR, COMPARATIV CU CEA A FEMEILOR DIN ROMANIA, IN PERIOADA 1983-2002 (Sursa: Cristina Bradatan, Art.cit.p. 423)

16,717,9 17,4 19,2 18,8

17,9 17,8

14,3 15,4 19,7 20,8

21,7 21,3 22 22,3 21,8 _20,7 _{21,4 20,8} 23,7

5,3 5,5 5,4 6 5,7 5,4 5,6 _4,7

4,5 4,9 5 5 4,5 _{4,1 4,1} _{4,1 4,1} _4,2 3,6 4,4

0 5 10 15 20 25

1983 1984 1985 1986 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 19998 1999 2001 2002

RATA DE SUICID PENTRU BARBATI

RATA DE SUICID PENTRU FEMEI

ă

Esteădeămen ionatăfaptulăc ăînainteădeă1989ăpropor iaămen ionat ănuădep şeaă circaă3/1,ăpentruăcaăîncepândăcuăanulă1992ăs ădep şeasc ă4ăşiă(dup ă1995)ă5ălaă1.ă

Înărapoarteleăsaleăcuăcaracterăpublic,ăInstitutulăNa ionalădeăMedicin ăLegal ă prezint ,ăpentruăperioadaă2003–2012,ăevolu iaăanual ăaăpropor ieiădintreărateleădeă suicidăaleăb rba ilorăşiăfemeilorădinăRomânia,ăpropor ieăcareăseăsitueaz ăîntreă4,3ă(înă

anulă2004)ăşiă5,7ă(înăanulă2010)ă(veziăGraficulănr.ă10).ă

ă

GRAFICUL 10

EVOLUTI A RAPORTULUI DINTRE SINUCIDERILE BARBATILOR SI CELE ALE FEMEILOR, IN ROMANIA, IN PERIOADA 2003-2012 (Sursa: Prelucrare dupa

Rapoartele Anuale ale Institutului National de Medicina Legala)

5,2

4,3 4,5 4,7

5,2 5,1 5,5 5,7 5,5 5,3

0 1 2 3 4 5 6

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ă

Rataădeăsuicidăaăb rba ilor,ăcomparativăcuăceaăaăfemeilorădinăRomânia,ăînăperioadaă1983–2002ă (Sursa:ăCristinaăBradatan,ăp.ă423)

Evolu iaăraportuluiădintreăsinuciderileăb rba ilorăşiăceleăaleăfemeilor,ăînăRomânia,ăînăperioadaă 2003–2012ă(Sursa:ăPrelucrareădup ărapoarteleăanualeăaleăInstitutuluiădeăMedicin ăLegal )

ă

(20)

ă

3.4.1.ăPROPOR IAăDINTREăRATELEăDEăSUICIDăALEăB RBA ILORăŞIăFEMEILORăÎNăFUNC IEă DEăJUDE ELEăŞIăREGIUNILEăDEăDEZVOLTAREăALEăROMÂNIEIă

Distribu ia,ăînăfunc ieădeăjude eleăRomâniei,ăaăpropor ieiădintreărateleădeăsuicidă

aleăb rba ilorăşiăfemeilor,ăvalabil ăpentruăanulă2012,ăesteăeviden iat ăînăTabelulănr.ă8.ă

Celeămaiămulteăjude eă(13)ăsuntăcaracterizateăprintr-oăpropor ieăsituat ăîntreă4–5,ă10ă jude eă auă oă propor ieă întreă 2–3,ă alteă 9ă jude eă seă distingă printr-oă propor ieă deă 6–7ă şiă numaiădou ăjude eăauăaceast ăpropor ieăegal ăcuă8–9.ăÎnăfine,ă7ăjude eădinătotalăsuntă caracterizateăprinăpropor ieădeăpesteă10ădintreărateleădeăsuicidăaleăb rba ilorăşiăfemeilor,ă darătrebuieăprecizatăc ăjude eleăTulceaă(42,0),ăBihoră(27,7)ăşiăNeam ă(21,0)ăauăvaloriă neobişnuitădeămariăaleăacesteiăpropor iiă(veziăTabelulănr.ă8).ă

ă

Tabelulănr.ă8ă

Propor iaăîntreărateleădeăsuicidăaleăb rba ilorăşiăfemeilor,ăînăfunc ieădeăjude eleăRomâniei,ăînăanulă2012ă JUDE Eă

RAPORTULăÎNTREă SINUCIDERILEăB RBA ILORă

ŞIăCELEăALEăFEMEILORă Nr.ădeăjude eă Jude eleă

2−3ă 10ă CaraşăSeverin,ăBucureşti,ăVâlcea,ăGorj,ăDolj,ăIalomi a,ăMehedin i,ăBraşov,ă Botoşani,ăIlfovă

4−5ă 13ă Dâmbovi a,ăGiurgiu,ăSibiu,ăSuceava,ăTeleorman,ăMureş,ăHarghita,ăăArad,ă Constan a,ăVaslui,ăOlt,ăSatuăMare,ăArgeşă 6−7ă 9ă Hunedoara,ăGala i,ăTimiş,ăCovasna,ă_{Buz u,ăPrahova,ăBac u,ăBistri a,ăIaşiă}

8−9ă 2ă Maramureş,ăC l raşiă

10ăşiăpesteă 7ă Br ila,ăAlba,ăS laj,ăVrancea,ăTulcea,ă_{Bihor,ăNeam ă}

5,3ă −ă Medieăna ional ă

Sursa:ăPrelucrareădup ăRaportulăanualădină2012ăalăInstitutuluiăNaţionalădeăMedicin ăLegal .ă

Tabelulănr.ă9ă

Propor iaăîntreărateleădeăsuicidăaleăb rba ilorăşiăfemeilor,ăînăfunc ieădeăzoneleădeădezvoltareăă aleăRomâniei,ăînăanulă2012ă

REGIUNIăDEă

Propor iaăîntreărateleă deăsuicidăaleă b rba ilorăşiăfemeiloră (înămedieăpeăregiune)ă

Jude ulăcuăceleă maiămariă propor iiălaănivelă

regională NORD-ESTă Bac u,ăBotoşani,ăIaşi,ăNeam ,ă_{Suceava,ăVasluiă} 8,3ă Neam ă

SUD-ESTă Br ila,ă Buz u,ă Constan a,ă Gala i,ă_{Vrancea,ăTulceaă} 14,0ă Tulceaă SUDă Argeş,ăC l raşi,ăDâmbovi a,ăGiurgiu,_{Ialomi a,ăPrahova,ăTeleormană} 5,5ă C l raşiă SUD-VESTă Dolj,ăGorj,ăMehedin i,ăOlt,ăVâlceaă 3,6ă Oltă

(21)

ă

NORD-VESTă Bihor,ăBistri a-N s ud,ăCluj,ă_{Maramureş,ăSatu-Mare,ăS lajă} 11,6ă Bihoră CENTRUă Alba,ăBraşov,ăCovasna,ăHarghita,ă_{Mureş,ăSibiuă} 6,0ă Albaă BUCUREŞTIă

plusăILFOVă −ă 3,1ă Ilfovă

Sursa:ăPrelucrareădup ăRaportulăanualădină2012ăalăInstitutuluiăNaţionalădeăMedicin ăLegal .ă

ă

DinăpunctulădeăvedereăalăzonelorădeădezvoltareăaleăRomâniei,ăceleămaiămariă propor iiă întreă rataă deă suicidă aă b rba iloră şiă ceaă aă femeilor,ă înă anulă 2012,ă auă fostă înregistrateă deă zonaă Sud-Estă şiă Nord-Vest,ă iară celeă maiă miciă propor iiă auă fostă

înregistrateăînăzonaăSud-VestăşiăzonaăSudă(veziăTabelulănr.ă9).ăTrebuieăprecizatăîns ă

c ă acesteă valoriă mediiă suntă influen ateă deă propor iileă specificeă jude eloră componenteăaleăzoneiărespective.ă

3.5.ăRATAăDEăSINUCIDEREăDINă RILEăEUROPENE,ăINCLUSIVăDINăROMÂNIA,ăă ÎNăRAPORTăDEăVÂRSTAăSINUCIGAŞILORă

Înă concordan ă cuă evalu rileă exper ilor,ă vârstaă esteă unaă dintreă celeă maiă importanteă variabileă careă intervineă înă comitereaă actuluiă suicidar.ă Statisticileă dină întreagaălumeăeviden iaz ăfaptulăc ,ăînămodăgeneral,ărateleădeăsuicidăcrescăodat ăcuă vârsta,ăastfelăc ,ăînăcifreăabsolute,ămaiăalesăînăcazulăb rba ilor,ăgrupurileăceleămaiă miciădeăvârst ,ăcuăexcep iaăminorilorăpân ăînă14ăani,ăauăşiăceleămaiăridicateărateădeă

suicid.ăTotuşi,ăvârstniciiăauăceleămaiăridicateărateădeăsuicidă(veziăTabelulănr.ă10).ă

ă

Tabelulănr.ă10ă

Num rulădeăsinucideriăşiărateleădeăsinucidereăaleăb rba ilorăşiăfemeilorădinăîntreagaălume,ăînăanulă2008ă

ă ₅₋_14ă

aniă 15aniă−29ă 30aniă−44ă 45aniă−59ă 60aniă−69ă 70aniă−79ă

80ăaniăă şiă

pesteă TOTALă ă

TOTALă

SINUCIDERIă 5ă961ă 136ă532 128ă196 117ă916 52ă222ă 43ă984ă 21ă676ă 506ă487ă %ă sinucideriă

dinăTOTALă 1,2ă 27,0ă 25,2ă 23,3ă 10,3ă 8,7ă 4,3ă 100%ă B RBA Iă

Rataăsuicidar ă 0,9ă 15,3ă 17,8ă 23,4ă 28,2ă 42,2ă 60,1ă 14,9ă TOTALă

SINUCIDERIă 5ă764ă 94ă959ă 60ă378 48ă413ă 24ă791 24ă077ă 17ă145ă 275ă527ă %ă sinucideriă

dinăTOTALă 2,1ă 34,5ă 21,9ă 17,6ă 9,0ă 8,7ă 6,2ă 100%ă ă

FEMEIă

Rataăsuicidar ă 1,0ă 11,2ă 8,6ă 9,5ă 12,4ă 18,7ă 27,8ă 8,2ă Sursa:ăPrelucrareădup ăP.ăVärnik17_{,ăp.ă765.ă}

ă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

17_{ăPeeteră Värnik,ă}_{Suicideă ină theă World}_,_ă_{înă „Internatională Journală Environmentală Researchă}

(22)

ă

ÎnăEuropa,ăcuărareăexcep ii,ăstatisticileăindic ăaceleaşiătendin eă(veziăTabelulă

nr.ă11).ă

ă

Num rulădeăsinucideriăşiărateleădeăsinucidereăaleăb rba ilorăşiăfemeilorădinăEuropa,ăînăanulă2008ăăăăăăăăăăă

ă ₅₋_14ă

aniă 15aniă−29ă 30aniă−44ă 45aniă−59ă 60aniă−69ă 70aniă−79ă 80ăaniăă

şiă

pesteă TOTALă ă

TOTALă

SINUCIDERIă 509ă 19ă653 25ă842 28ă615 10ă480 9ă329ă 5ă070ă 99ă480ă %ă sinucideriă

dinăTOTALă 0,5ă 19,7ă 26,0ă 28,8ă 10,5ă 9,4ă 5,1ă 100%ă B RBA Iă

Rataăsuicidar ă 1,0ă 19,9ă 26,8ă 33,6ă 29,2ă 37,9ă 53,2ă 23,1ă TOTALă

SINUCIDERIă 203ă 4ă001ă 5ă228ă 7ă017ă 3ă464ă 3ă559ă 2ă924ă 26ă395ă %ă sinucideriă

dinăTOTALă 0,8ă 15,2ă 19,8ă 26,6ă 13,1ă 13,5ă 11,2ă 100%ă ă

FEMEIă

Rataăsuicidar ă 0,4ă 4,2ă 5,4ă 7,7ă 8,1ă 9,9ă 14,0ă 5,8ă Sursa:ăPrelucrareădup ăP.ăVärnik18_{,ăp.ă765.ă}

ă

Înăceeaăceăpriveşteădistribu iaă rilorăeuropeneăcareăauăceleămaiămariărateădeă

suicidăaleăgrupurilorăceleămaiăvârstnice,ăaceastaăesteăredat ăînăGraficulănr.ă11.ă

ă

GRAFICUL 11

DISTRIBUTIA IN FUNCTIE DE GRUPURILE TINERE, MIJLOCII SI VARSTNICE, A RATELOR DE SUICID, IN TARILE CARE AU AVUT CELE MAI MARI VALORI ALE ACESTOR RATE IN ANUL 2010 (Sursa: Prelucrare dupa statisticile EUROSTAT, 2012)

0 13,6

5,9 7,4 2,5

7,1 9,6 _4,7

3 7,2 4,5 12,8

6,8 _5,3 3,9

0

7,9 11,7 6,8 6,3 71,2 49,8 44,2 18,9 13,1 25 31,7 27,4 18,3 22,9 16,9 18,3

23,6 ₂₂ 23,2

13,3 30

23,4 _21,2 _22,2

0

47,1 48,3

41,2 _38,4 42,6 33,5

38,7 54,7

33,4 _31,4

28 30,6 _25,7 22,1

33,8

14,6 16,2 18 19,6 0 10 20 30 40 50 60 70 80

Liechtenstein Lituania Ungaria Austria Portugalia Croatia Slovenia Franta Bulgaria R.Ceha Germania Estonia Letonia Elvetia Slovacia Luxemburg PoloniialFinlanda Suedia România

15-19 ani 50-54 ani 85 ani si peste

ă

Conformă acestuiă grafic,ă întocmită peă bazaă statisticiloră EUROSTAT,ă printreă rileăcareăauăînregistrat,ăînăanulă2010,ăceleămaiăridicateăvaloriăaleăratelorăsuicidareă specificeăgrupurilorăcareăauăvârstaăceaămaiăavansat ă(85ădeăaniăşiăpeste)ăseănum r ă Bulgariaă (54,7),ă Ungariaă (48,3),ă Lituaniaă (47,1),ă Croa iaă (42,6),ă Austriaă (41,2),ă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

18_ă_Ibidem.ă

Graficulănr.ă11

(23)

ă

Fran aă(38,7),ăPortugaliaă(38,4),ăSloveniaă(33,5),ăRepublicaăCeh ă(33,4),ăGermaniaă (31,4),ăLetoniaă(30,6),ăEstoniaă(28,0),ăElve iaă(25,7),ăSlovaciaă(22,1).ăRomânia,ălaă rândulăei,ăareăoărat ăsuicidar ăaăgrupurilorădeăvârst ă85ădeăaniăşiăpesteădeă19,6,ăsubă mediaă (23,2)ă celoră 27ă riă componenteă aleă Uniuniiă Europene,ă eviden iateă înă statisticileăEUROSTAT.ăEsteădeămen ionatăşiăfaptulăc ,ăînăanulă2010,ăIrlandaă(1,7),ă Angliaă(6,2),ăGreciaă(8,0)ăşiăfostaăRepublic ăIugoslav ăaăMacedonieiă(8,0)ăauăavută celeămaiămiciărateădeăsuicidăcaracteristiceăgrupuluiădeăvârst ă85ădeăaniăşiăpeste.ă

Deăasemenea,ădintreăaceleă riăcareăauăînregistrat,ăînăanulă2010,ăceleămaiămariă rateă deă suicidă aleă grupuriloră careă auă vârstaă deă 50–54ă deă ani,ă potă fiă men ionate:ă Liechtensteină(71,2),ăLituaniaă(49,8),ă44,2ă(Ungaria),ăLuxemburgă(33,8),ăSloveniaă (31,7),ă Poloniaă (30,0),ă Fran aă (27,4),ă Croa iaă (25,0),ă Letoniaă (23,6),ă Finlandaă (23,4),ăSlovaciaă(23,2),ăRepublicaăCeh ă(22,9),ăElve iaă(22,0),ăSuediaă(21,2).ăEsteă deămen ionatăfaptulăc ,ăexceptândăLiechtenstein,ăLuxemburg,ăPolonia,ăFinlandaăşiă Suedia,ătoateăacesteă riăau,ăaşaăcumăamămen ionatădeja,ăşiăoărat ăsuicidar ăridicat ăaă grupuluiădeăvârst ă85ădeăaniăşiăpeste.ăÎnăceeaăceăpriveşteăRomânia,ăaceastaăareăoărat ă deă suicidă aă persoaneloră cuă vârstaă întreă 50–54ă deă aniă deă 22,2,ă situat ă deasupraă medieiă(18,3)ă rilorămembreăaleăUniuniiăEuropene.ăÎnăschimb,ăBulgaria,ăcareăareă rataă ceaă maiă ridicat ă deă suicidă aă grupuluiă celă maiă mareă deă vârst ă are,ă înă acelaşiă timp,ăoărat ăsuicidar ăaăgrupuluiădeăvârst ă50–54ădeăani,ăegal ăcuămediaăînregistrat ă deă rileăcareăfacăparteădinăUniuneaăEuropean .ăPrintreă rileăcareăauăavutăvalorileă celeămaiămiciăaleărateiădeăsuicidăspecificeăgrupuluiădeăvârst ă 50–54ădeăaniăseăpotă enumeraăCipruă(1,1),ăGreciaă(6,0)ăşiăItaliaă(9,0).ă

Valorileăceleămaiămiciăaleărateiăsuicidareăauăfostăînregistrate,ăînăanulă2010,ădeă c treăgrupulădeăvârst ă15–19ăani.ăDintreă rileăcuărateădeăsuicidămaiămariălaăacestă grupădeăvârst ădecâtăceleăînregistrateăînăalteă ri,ătrebuieămen ionateăLituaniaă(13,6),ă Estoniaă(12,8),ăFinlandaă(11,7),ăSloveniaă(9,6)ăetc.ăRomâniaăareăoăvaloareăaărateiădeă suicidăspecific ăgrupuluiădeăvârst ă15–19ăaniăegal ăcuă6,3,ăpesteămediaă(4,6)ă riloră componenteăaleăUniuniiăEuropene.ă

3.5.1.ăRATELEăDEăSUICIDăDINăROMÂNIAăÎNăFUNC IEăDEăVÂRST ă

StatisticileăInstitutuluiăNa ionalădeăMedicin ăLegal ,ăcompletădeficitareăsau,ăcelă pu in,ă incomplete,ă înă opiniaă noastr ,ă nuă semnaleaz ă decâtă înă anulă 2003ă şiă 2004ă distribu iaănum ruluiădeăsinucideriăînăfunc ieădeăgrupurileădeăvârst ,ăf r ăaăfaceănicioă referireălaărateleădeăsuicidăspecificeăfiec ruiaădintreăacesteăgrupuri.ăÎnăplus,ăcifreleăcareă indic ă num rulă totală deă sinucideriă dină 2003ă şiă 2004ă suntă multă maiă miciă decâtă celeă men ionateăînăceaămaiămareăparteădinărapoarteleăanualeăaleăinstitutuluiărespectiv.ă

Dac ă consider mă caă fiindă valideă dateleă comunicateă deă acestă institut,ă deşiă avemănumeroaseăîndoieliăînăaceast ăprivin ,ărezult ăc ăgrupurileădeăvârst ăceleămaiă expuseă risculuiă suicidară suntă 41–50ă deă ani,ă 31–40ă deă aniă şiă 51–60ă deă ani.ă Dimpotriv ăgrupurileădeăvârst ăcuăcelămaiămicăriscăsuicidarăsuntă0–10ăani,ă81ădeăaniă

(24)

ă

Distribu iaăsinuciderilorădinăRomânia,ăînă2003ăşiă2004,ăînăfunc ieădeăgrupuriădeăvârst ă

2003ă 2004ă

Grupuriădeăvârst ă _{Num răcazuriă} _{%ădinăTotală} _{Num răcazuriă} _{%ădinăTotal}_ă

ăă0–10ăaniă 9ă 0,4ă 1ă 0,02ă

11–20ăaniă 87ă 4,1ă 69ă 5,1ă

21–30ăaniă 223ă 10,6ă 151ă 11,1ă

31–40ăaniă 355ă 16,8ă 260ă 19,1ă

41–50ăaniă 503ă 23,8ă 302ă 22,2ă

51–60ăaniă 364ă 17,2ă 256ă 18,9ă

61–70ăaniă 309ă 14,6ă 174ă 12,8ă

71–80ăaniă 206ă 9,8ă 112ă 8,2ă

81ăaniăşiăpesteă 56ă 2,7ă 33ă 2,4ă

TOTALă 2ă112ă 100ă 1ă358ă 100ă

Sursa:ăPrelucrareădup ărapoarteleăanualeădină2003ăşiă2004ăaleăInstitutuluiăNaţionalăă deăMedicin ăLegal .ă

ă

Dintreă alteă surseă deă informa ieă peă careă le-amă avută laă dispozi ie,ă celeă maiă credibileăsuntăceleăexistenteăînăstatisticileăşiărapoarteleăOrganiza ieiăMondialeăaleă S n t iiă (O.M.S.).ă Dină p cate,ă nuă întotdeaunaă informa iileă publicateă deă aceast ă organiza ieăinterna ional ăservescăscopurileăuneiăanalizeălaănivelăna ional,ăaşaăcumă esteă ceaă peă careă oă întreprindemă înă acesteă pagini,ă astfelă c ă uneleă dintreă acesteă informa iiăsuntăabsente.ăAstfel,ădinăpunctădeăvedereăalădistribu ieiăratelorădeăsuicidă înăfunc ieădeădiverseăcategoriiădeăvârst ,ăamăpututăidentificaăinforma iiădoarăpentruă

aniiă1990,ă2002,ă2004,ă2007ăşiă2009ă(veziăGraficulănr.ă12).ăăăăă

GRAFICUL 12

DISTRIBUTIA RATELOR DE SUICID DIN ROMANIA, IN PERIOADA 1990-2009, IN FUNCTIE DE GRUPURI DE VARSTA (Sursa: World Health Organization, 1990,2002,2004,2007,2009)

0,4

5,1

10,4 12,1

16,5 _15,7 _15,8 18,6

1,7

6,9

11,7

20,2

25,6

21,3

18,7

8,8

1,2

5,9

10,3

16,3

21,2 21,2

17,9

15,8

0,9

5

8,5

13,9

19,6

17,8

16,8

16

1,1

6,6

9

15,1

20,6

18,2

17,2

15,7

0 5 10 15 20 25 30

sub 15 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65-74 75+

1990 2002 2004 2007 2009

ă

(25)

ă

Dup ă cumă indic ă dateleă dină acestă grafic,ă înă anulă urmândă imediată revolu ieiă dinădecembrieă1989,ăpopula iaăceaămaiăvârstnic ă(75ădeăaniăşiăpeste)ăaveaăceaămaiă mareă rat ă deă suicidă (18,6)ădintreă toateă grupurileă deă vârst ,ă urmat ,ă laă oădiferen ă relativămic ,ădeăgrupulădeăvârst ă45–54ădeăaniă(16,5).ăRateădeăsuicidăridicateăaveau,ă înăanulă1990,ăşiăgrupurileădeăvârst ă65–74ădeăaniă(15,8)ăşiă55–64ădeăani.ăUlterior,ă începândă dină anulă 2002,ă ceaă maiă mareă rat ă deă suicidă dintreă toateă categoriileă deă vârst ăaăfostăob inut ădeăgrupulădeăvârst ă45–54ăani,ătendin ăcareăs-aămen inutăşiăînă aniiă urm toriă (2004,ă 2007ă şiă 2009).ă Esteă deă men ionată c ,ă înă anulă 2004,ă rataă deă suicidăaăacestuiăgrupădeăvârst ă(21,2)ăaăfostăegalat ădeăceaăaăgrupuluiădeăvârst ă55–64ă deă aniă (deă asemenea,ă 21,2),ă grupă careă aă înregistrat,ă înă to iă aniiă analiza i,ă oă rat ă suicidar ă situat ,ă ierarhic,ă peă loculă ală doilea,ă imediată dup ă aceeaă înregistrat ă deă

grupulădeăvârst ă45−54ădeăani.ăRateădeăsuicidărelativăridicateăauăfostăob inute,ăînă

anulă2002ă(20,2)ăşiă2004ă(16,3),ădeăc treăgrupulădeăvârst ă35–44ădeăani,ăiarăînăanulă 2007ă(16,8)ăşiă2009ă(17,2)ădeăcategoriaădeăvârst ă65–74ădeăani.ă

Dinăpunctulădeăvedereăalădistribu ieiăratelorădeăsuicidăînăfunc ieădeăsexăşiădeă

vârst ,ăspreădeosebireădeăb rba i,ăcareăauăînregistrat,ăînăanulă2009∗_{,ăceleămaiăridicateă}

rateădeăsuicidăînăcadrulăgrupuluiădeăvârst ă45–54ădeăani,ăfemeileăauăavutăceaămaiă mareărat ădeăsuicidăînărândulăcategorieiădeăvârst ă75ădeăaniăşiăpeste,ădarăcuămiciă

diferen eăfa ădeăalteăgrupuriădeăfemeiăvârstniceă(veziăGraficulănr.ă13).ă

ă

GRAFICUL 13

DISTRIBUTIA RATELOR DE SUICID DIN ROMANIA, IN ANUL 2009, IN FUNCTIE DE SEX SI VARSTA (Sursa: Prelucrare dupa rapoartele si sttaisticile O.M.S).

1,3 10,5

15,8 26

37,1

33,5 _32,8

31

0,9 2,6 1,9

3,9 4,8 4,8 5,6 6,3

0 5 10 15 20 25 30 35 40

SUB 15 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65-74 75+

RATA DE SUICID PENTRU BARBATI

RATA DE SUICID PENTRU FEMEI

ă

Urmândămodelulăaltoră riăeuropene,ăînăRomânia,ărisculădeăsinucidereăcreşteă propor ionalăcuăvârsta,ăceaămaiămareărat ădeăsuicidăfiindăînregistrat ,ăatâtăînăcazulă femeilor,ă dară maiă alesă ală b rba ilor,ă deă c treă popula iaă deă pesteă 45ă deă ani,ă cuă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

∗_{ăAnulăcelămaiărecentăpentruăcareăamăob inutăinforma iileănecesareăanalizeiănoastre.ă}

Distribu iaăratelorădeăsuicidădinăRomânia,ăînăanulă2009,ăînăfunc ieădeăsexăşiăvârst ăă (Sursa:ăPrelucrareădup ărapoarteleăşiăstatisticileăO.M.S.)