„RevistaăRomân ădeăSociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXIII,ănr.ă3–4,ăp.ă265–281,ăBucureşti,ă2012
ă
EUROPENEăDEăDEZVOLTAREă
ADELAăŞERBAN∗ă ALINAăJURAVLEă(GASLER)ă
ă
ABSTRACTă
ă
THEăROMANIANăRURALăAREASă
INăTHEăCONTEXTăOFăEUROPEANăDEVELOPMENTăSTRATEGIESă
Thisă articleă presentsă ană analysisă ofă theă Romaniană rurală areasă fromă theă perspectiveăofăcertainăindicatorsărelatedătoăagriculturalăeconomy,ăemploymentăandătheă qualityăofăhumanăresources,ăinsistingăonăseveralăofătheăsignificantăproblemsăthatăareă slowingădownăruralădevelopmentăinăRomania.ăTheseăproblemsăareădiscussedăinărelationă withătheăobjectivesăandătheăimpactăofănationalăandăEuropeanădevelopmentăstrategies.ă
TheăEUăstrategicăguidelinesăandăobjectivesăsetăasăaămainăpriorityătheăincreasedă competitivenessăofătheăruralăeconomy,ăespeciallyăofătheăagriculturalăeconomy,ăwhichă correspondsătoătheăspecificăneedsăofătheă“old”ăMemberăStatesă(EU15),ăasăreflectingăaă specifică historicală developmentă path.ă Ină theă natională rurală strategy,ă prioritizingă competitivenessăobjectivesătoătheădetrimentăofămarketăintegrationăandămodernizationă objectivesă provesă toă beă inappropriateă foră theă immediateă challengesă posedă byă theă Romanianăruralăeconomy,ăwhereătheăvastămajorityăofăagriculturalăholdingsăareăoutsideă theăcommercialăandăproductionămechanismsăofătheămarket.ăThisăcouldăexplainătheălowă valuesăofăimplementationăindicatorsăforătheănationalăruralădevelopmentăplană(PNDR)ă measuresăandătheălowăabsorptionărateăofăallocatedăfundsăandăcontractsăconcludedăină relationătoămostămeasures.ă
Keywords: rurală areas,ă developmentă gap,ă subsistenceă agriculture,ă Commonă AgriculturalăPolicy.
Integrareaă Românieiă înă Uniuneaă European ă presupune,ă peă lâng ă aspectulă administrativ,ăformal,ăalăader rii,ăcuplareaăproceselorăsocialeăromâneştiălaărealit ţileă maiălargiăaleăuneiăcomunit ţiăregionaleădeăstateăşiăeconomii,ăconectareaăviziuniiădeă managementăguvernamentalălocalălaăoăviziuneădejaăconturat ăşiăînţeleas ăcaăprocesă regională incluzivă susţinută peă ună setă deă principiiă comuneă (dezvoltareă durabil ,ă economieă bazat ă peă cunoştere,ă egalitateă deă şanseă etc.).ă Dină cealalt ă direcţie,ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
ă
integrareaăreal ăpresupuneăputinţaăstatuluiăromânădeăaăidentificaăcorectăproblemeleă spaţiuluiă românesc,ă deă aă gândiă (şi,ă deopotriv ,ă aă solicitaă sprijină pentru)ă c iă deă atenuareă aă decalajeloră deă dezvoltareă economic ă şiă social ,ă aducândă deă asemeneaă realit ţileă Românieiă întreă realit ţileă referenţialeă avuteă înă vedereă laă proiectareaă viziuniiăcomunitareădespreădezvoltare.ă
Analizaăefectuat ă–ăşiăprezentat ăînăcadrulăacestuiăarticolă–ăindic ăexistenţaă unuiăgradăridicatădeădecuplareăaărealit ţilorăruraleăromâneştiădeăceleăaleămajorit ţiiă statelorămembreăUEăşiădezavantajulăfuncţionalăalăRomânieiăderivatădinăinadecvareaă prioritiz riiăobiectivelorăstrategiceălaăstareaăacestorărealit ţi.ă
RURALULăROMÂNESC.ăCOORDONATEăSTATISTICEăGENERALEă
România,ăaăşapteaăţar ăcaăm rimeădinăUniuneaăEuropean ,ăcuăunăruralăcareă acoper ă 87%ă dină suprafaţaă total ă aă ţ riiă şiă 45%ă dină populaţie,ă dintreă careă 29,5%ă ocupat ă înă agricultur ,ă aveaă înă 2010ă oă pondereă aă agriculturiiă înă PIBă deă doară deă 4,1%ă(INS,ă2010),ăreflectândărealitateaăuneiălumiăruraleăcareăcereăoăreconfigurareăaă politicilorăpubliceăşiădeădezvoltare.ă
Pricipaliiă indicatoriă legaţiă deă situaţiaă ocup riiă şiă aă propriet ţiiă funciareă dină ruralulă românescă reflect ă oă situaţieă diferit ă atâtă deă optimulă proiectată ală Uniuniiă EuropeneăcâtăşiădeămediaăUE,ăindicândăoăneconcordanţ ăîntreărealit ţileăromâneştiă şiăfezabilitateaăimplement riiăfuncţionaleăîntr-unătimpăscurtăaămodelelorăeconomiceă şiădeădezvoltareăsusţinuteăprinăstrategiileăeuropene.ăRomâniaăprezint ăfaţ ădeămediaă UEănuănumaiăunădecalajădeădezvoltareăeconomic ,ăcâtăşiăunădecalajădeărealitateăsocial .ă
Înă 2010,ă populaţiaă ocupat ă înă agricultur ă înă ruralulă românescă reprezentaă aproximativă29,5%ădinătotalulăpopulaţieiăocupateădinăRomâniaăşiă61,2%ădinătotalulă persoaneloră ocupateă dină mediulă rurală (INS,ă 2010),ă înă timpă ceă laă nivelulă Uniuniiă Europeneărataăocup riiăînăagricultur ăînăanulă2006ăeraădeădoară4,9%ă(Eurostat,ă2007).ăă
Înăacelaşiătimp,ărataăocup riiăînămediulăruralăromânescăatingeaăînă2009ădoară 53,9%,ă dep rtându-seă semnificativă deă optimulă Uniuniiă Europeneă pentruă ocupare,ă proiectată laă 70%.ă Subocupareaă indic ă deopotriv ă ună deficită deă dezvoltareă economic ă înă zoneleă rurale,ă imposibilitateaă deă absorbţieă aă forţeiă deă munc ă înă activit ţiădeopotriv ăagricole,ăcâtăşiănon-agricole,ădarăşiăunăgradăsemnificativădeăriscă cuăpotenţialăridicatădeăadâncireăaăsubdezvolt riiălocale.ă
Totodat ,ă laă nivelulă ruraluluiă românescă exist ă ună fenomenă deă îmb trânireă accentuat ăaăforţeiădeămunc ăagricol :ădinătotalulăpopulaţieiăocupateăînăagricultur ă înă2009,ă17,5%ăaveauăpesteă65ădeăani,ăiară54,4%ăpesteă45ădeăaniă(INS,ă2010);ămaiă multă deă jum tateă dină totalulă lucr toriloră înă agricultur ă suntă deă vârstaă aă douaă şiă aă treia,ădistribuţieănemaiîntâlnit ăînănicioăalt ăramur ăeconomic .ăă
ă
familialiă neremuneraţiă (INS,ă 2008).ă Înă 2009ă num rulă salariaţiloră şiă patroniloră s-aă redusă(4,03%ăsalariaţi),ăînătimpăceălucr toriiăpeăcontăpropriuăreprezentauă54,17%,ă iară lucr toriiă familialiă neremuneraţiă 42,49%,ă înregistrândă oă creştereă uşoar ă (INSă 2009).ă Dateleă indic ă aşadară realitateaă uneiă agriculturiă dominat ă puternică deă exploataţiiăfamilialeădeăsubzistenţ ,ăîntreprinderileăagricoleăconstituindăoăminoritateă aăc reiădezvoltareăesteăcelăpuţinăimprobabil .ă
Câtevaă dateă potă ilustraă sugestiv,ă consider mă noi,ă situaţiaă problematic ă aă structuriiă exploataţiiloră agricoleă româneşti.ă Celeă circaă 31ă 000ă deă exploataţiiă cuă personalitateă juridic ă existenteă înă prezentă (reprezentândă doară 0,80%ă dină total),ă utilizeaz ăcircaă44%ădinăsuprafaţaăagricol ăutil ă(RGA,ă2010)ăşiădispun,ăînămedie,ă deă aproximativă 191ă hectare.ă Restulă deă 99%ă deă exploataţii,ă f r ă personalitateă juridic ,ă utilizeaz ă maiă puţină deă 60%ă dină suprafaţaă agricol ă util ă şiă dispun,ă înă medie,ădeă1,95ăhectare.ăă
ă
Tabelul nr. 1
ă
StructuraăexpoataţiilorăagricoleădinăRomânia,ădup ătipulălorăşiăsuprafaţaăexploatat .ă
ă Aniă exploataţiiăTotală agricoleă
Exploataţiiăagricoleă f r ăpersonalitateă
juridic ă
Exploataţiiăagricoleă cuăpersonalitateă
juridic ă
2007ă ăăă3ă931ă 3ă914ă ăăăă17ă
Exploataţiiăagricoleă(mii)ă
2010ă ăăă3ă856ă 3ă825ă ăăăă31ă
2007ă 13ă753ă 8ă966ă 4ă787ă
Suprafaţaăagricol ăutilizat ă
(ha)ă 2010ă 13ă298ă 7ă445ă 5ă853ă
2007ă 3,50ă 2,29ă 270,45ă
Suprafaţaăagricol ăutilizat ă ceărevineăînămedieăuneiă
exploataţiiăagricoleă(ha)ă 2010ă 3,45ă 1,95ă 190,84ă Sursa:ăRecens mântulăGeneralăAgricolă2010ă−ăRezultateăprovizorii,ăiunieă2011,ăp.ă13.ă
ă
ă
Tendinţeleă repartiţieiă funciareă înă Româniaă descriuă tabloulă uneiă realit ţiă polarizate:ăpeădeăoăparteăunănum rămareădeăgospod riiăexploatândăsuprafeţeămiciă (medieăccaă1,95ăha),ăiarădeăcealalt ăparteăunănum ră micădeăîntreprinderiăagricoleă mari,ă deţinândă înă medieă 190ă ha,ă reprezentândă 44%ă dină suprafaţaă agricol ă aă ţ rii.ă Segmentulă propriet ţiloră cuă dimensiuniă deă aproximatvă 30ă haă (mediaă fermeloră europene)ă fiindă insignifiantă înă peisajulă funciară românesc.ă Pentruă aă m suraă potenţialulăeconomicăalăuneiăexploataţiiăagricole,ăUniuneaăEuropean ăaăpropusăcaă instrumentămetodologicădeălucruăUnitatea de dimensiune europeanăă(UDE)1.ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
ă
Aceastaăreprezint ăoămarj ăbrut ăstandard,ăfolosit ăcaăetalonădeăclasificareăaă exploataţiiloră agricoleă înă spaţiulă EU-27ă (Deciziaă Comisieiă nr.ă 85/377/CEE)ă şiă valoareaăeiăaăfostăestimat ălaănivelulăUniuniiăEuropeneălaă1ă200ăeuroă(PNDR,ă2009,ă24).ă
Determinareaă UDEă seă faceă prină apelă laă oă list ă deă coeficienţiă standardă deă
output,ă estimaţiă regională prină referinţ ă laă mediaă peă ună num ră deă aniă anterioriă aă indicatorilorădeăproducţieăagricol ăpentruăfiecareătipădeăactivitate.ăValorileăacestoră coeficienţiăsuntăcalculateă(şiăre-estimateăperiodic)ădeăinstituţiiăabilitateădinăfiecareă ţar ,ă pentruă toateă tipurileă deă producţieă agricol ă şiă operaţionateă într-oă form ă standardizat ăprinăraportareălaăhectară(pentruăculturileăagricole)ăşiăpeăcapădeăanimală deţinută(pentruăcreştereaăanimalelor).ăÎnăcazulăRomâniei,ăcoeficienţiiăsuntăcalculaţiă înă bazaă dateloră colectateă deăReţeaua de Informaţii Contabile Agricoleă (RICA),ă înfiinţat ăprinăordonanţaă67/13.08.2004,ăşiătransmişiăc treăEurostată(Regulamentulă CEă1242/2008).ă
Pentruătoateătipurileădeăactivit ţiăagricole,ămarjaăbrut ăstandard2ăseăcalculeaz ă
prină înmulţireaă num ruluiă deă hectareă deă cultur /num rulă deă animaleă deţinuteă cuă coeficientulă regională asociată respectiveiă culturi/speciiă deă animale.ă Sumarizareaă marjelorăbruteăstandardăpentruătoateăactivit ţileăagricoleădesf şurateăînăcadrulăuneiă exploataţiiăagricoleăd ăvaloareaăacesteiaăînăUDE.ă
Oăexploataţieăagricol ăcuămarjaăbrut ăstandardămaiămic ădeă1ăUDEăindic ăoă exploataţieă deă subzistenţ ,ă insuficientă dezvoltat ă pentruă aă realizaă producţieă comercial ăşiăaăîndepliniăcriteriiăminimeădeăeficienţ ăeconomic ă(PNDR,ă2009).ă
Mediaăeuropean ăaăexploataţiilorăfamilialeăînă2007ăeraădeă2,1ăUDE/exploataţie,ă iară ceaă aă întreprinderiloră agricoleă deă 73ă UDE/exploataţieă (Eurostat,ă 2009).ă Prină comparaţie,ădimensiuneaăeconomic ămedieălaănivelănaţionalăaătuturorăexploataţiiloră dinăRomâniaăeraăînă2007ădeă3ăUDEă(Eurostat,ă2009).ăă
ConformăEurostat,ălaăaderareaăRomânieiăînă2007,ă78%ădinătotalulăexploataţiiloră agricoleă dină ţaraă noastr ă erauă exploataţiiă deă subzistenţ ,ă cuă oă dimensiuneă economic ă subă 1ă UDE,ă iară 97,25%ă aveauă oă marj ă economic ă brut ă standardă deă pân ă laă 8ă UDE,ă majoritateaă producândă doară pentruă propriulă consum,ă nefiindă integrateăînăpiaţ 3ă(Eurostat,ă2009).ăă
ă
Tabelul nr. 2
Distribuţiaăexploataţiilorăagricoleădup ăUDEă
Dimensiuneaăeconomic ă (UDE)ă
ă
>1ă 1-<8ă 8-<16ă 16-<40ă 40-<100ă >=100ă Num răexploataţiiă 3ă064ă550ă 842ă600ă 13ă000ă 6ă400ă 2ă900ă 1ă800ă
Pondereăînătotalăexploataţiiă 78%ă 19,25%ă 1,49%ă 0,73%ă 0,33%ă 0,20%ă ă
Sursa:ăEurostat,ă2009.ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
2ăStandardăgrossămargină(SGM).ă
3ă64%ădinăproprietariiăexploataţiilorăagricoleăcuădimensiuneaăeconomic ămaiămareădeă1ăUDEă
ă
Înă cadrulă Programuluiă Naţională deă Dezvoltareă Rural ă (PNDR)ă ală Românieiă pentruăperioadaădeăreferinţ ă2007−2013,ăauăfostăîncadrateăînăcategoriaăexploataţiiloră deă subzistenţ ă exploataţiileă ceă auă oă dimensiuneă economic ă maiă mic ă deă 2ă UDEă (PNDR,ă 2009).ă Dină dateleă PNDRă (Programulă Naţională deă Dezvoltareă Rural )ă exploataţiileă maiă miciă deă 2ă UDEă reprezentauă 91%ă dină totalulă exploataţiiloră dină Româniaăşiăacopereauăaproximativă45%ădinăsuprafaţaăagricol ăutil ăaăţ rii,ădeţinândă înămedieă1,63ăhaă(PNDR,ă2011).ăTotăstatisticileăPNDRăarat ăc ăpopulaţiaăocupat ă înăagricultur ădinăsegmentulădeăvârst ăsubă40ădeăaniăeraălaănivelulăanuluiă2007ădeă aproximativă 10%ă şiă exploataă 10%ă dină suprafaţaă agricol ă util ,ă înă timpă ceă agricultoriiădeăpesteă65ădeăaniăreprezentauă43%ăşiăexploatauăoă suprafaţ ăagricol ă util ădeă31%.ăMaiămultădecâtăatât,ădintreăagricultoriiăcuăvârst ăsubă65ădeăani,ăceiă careăpân ăînă2013ăvorădep şiăvârstaăpension riiăreprezentauăînc ă22%ădinănum rulă totală ală persoaneloră ocupateă înă agricultur ă şiă eiă exploatauă 24%ă dină suprafaţaă agricol ă util ă aă României.ă Numaiă 1%ă dină ceiă careă deţineauă exploataţiiă întreă 1–8ă UDEăaveauăvârstaămaiămic ădeă34ădeăaniăşiădoară8%ădeăsubă39ădeăaniă(PNDR,ă2011).ăă Ună altă impedimentă înă caleaă dezvolt riiă durabileă aă agriculturii,ă şiă implicită aă zonelorăruraleădinăRomânia,ăîlăconstituieălipsaăunorăpoliticiăcoerenteăaleăstatuluiădeă dezvoltareăeconomic ăintegrat ăînămediulăruralăşiădeăinvestireăînăresurseleăumane.ăă
Nuăînăultimulărând,ăînăultimiiă20ădeăani,ăîntreăoraşăşiăsatăaăavutălocăunăschimbă inegală deă resurseă umane,ă constandă înă depopulareaă mediuluiă rurală deă segmenteleă tinereă şiă competitive.ă Depopulareaă şiă repopulareaă mediuluiă rurală nuă seă produceă uniformă laă nivelulă staturiloră demograficeă şiă niveluriloră deă educaţie,ă transformândă mediulăruralăîntr-oăputernic ăregiuneădeăriscăsocialăşiăeconomic.ă
POLITICAăAGRICOL ăCOMUN .ăSTRATEGIAăUNIUNIIăEUROPENEăPRIVINDă DEZVOLTAREAăMEDIULUIăRURALă−ăREPEREă
Integrareaă Românieiă înă Uniuneaă European ă presupune,ă întreă altele,ă angajamentulă statuluiă română deă aă implementaă politiciă deă dezvoltareă gânditeă şiă proiectateă deă organismeă decizionaleă aleă Uniunii,ă careă devină astfelă principaleleă direcţiiă deă intervenţieă instituţional .ă Unaă dintreă acesteaă esteă Politicaă Agricol ă Comun ă aă Uniuniiă Europene,ă care,ă prină ceiă doiă piloniă aiă s i,ă st ă laă bazaă Programuluiănaţionalădeădezvoltareărural .ă
ă
definitoriuăraportareaăstatuluiăromânălaăruralulăromânescăşiăcanalizareaăfonduriloră pentruădezvoltare.ăă
Economiileă agricoleă aleă ţ riloră Europeiă Occidentale,ă participanteă vremeă deă pesteăjum tateădeăsecolălaăimplementareaădeăpoliticiăagricoleăcomune,ăauătrecutăprină etapeăgradateădeădezvoltareăşiădeăevoluţie,ăconstruindu-şiăoăstabilitate,ăoăcoerenţ ăşiă ocaziaărezolv riiăunorăsituaţiiăsocialeădificile.ăComplexitateaătraseuluiăşiăetapizareaă efectelorăeconomiceăcumulativeăfacăcelăpuţinăimprobabil,ăînăopiniaănoastr ,ăputinţaă recuper riiălorăîntr-unătimpăscurtădeăc treăeconomiiăruraleăcuătraseeădiscontinueăşiă uneoriăchiarăregresive,ăcumăesteăceaăaăRomâniei.ăă
Pân ăînăaniă’80,ăPACăs-aăconcentratăpeăcreştereaăproducţieiăşiăpeăprotejareaă pieţeiă interneă prină sistemeă comuneă deă preţuri,ă garantateă şiă prină mecanismeă deă protecţieă vamal ă faţ ă deă concurenţaă produseloră dinafaraă Comunit ţiiă Economiceă Europene.ăGenerândăsupraproducţieăşiăcosturiăuriaşeăpentruăachitareaăsubvenţiilor,ă PACă cunoaşteă primaă reform ă laă începutulă aniloră ’80,ă prină instituireaă coteloră deă producţieă pentruă tipurileă deă produseă excedentare,ă înă vedereaă temper riiă creşteriiă ritmuriloră deă producţie.ă Primaă reform ă semnificativ ,ă ceaă dină 1992,ă aă vizată reducereaă intervenţionismului,ă liberalizareaă pieţeloră mondialeă şiă introducereaă mecanismuluiă pl ţiloră compensatoriiă c treă fermieri,ă pentruă aă acoperiă pierderileă suferiteă deă aceştiaă prină sc dereaă preţuriloră garantate.ă Totodat ,ă seă urm reşteă reducereaăactivit ţilorăagricoleăşiădezvoltareaăramurilorănon-agricoleăaleăeconomieiă rurale.ă Reformaă PACă dină 1999ă mut ă şiă maiă multă accentulă peă aspecteă legateă deă protejareaă mediuluiă înconjur toră şiă garantareaă calit ţiiă produseloră agricoleă şiă reorienteaz ă obiectiveleă politiciiă agricoleă aă UEă c treă descentralizare,ă competitivitateă economic ,ă c treă oă maiă puternic ă liberalizareă aă agriculturiiă şiă susţinereaă dezvolt riiă globaleă aă economieiă rurale4.ă Dup ă 1999ă începeă s ă seă
vorbeasc ă totă maiă multă despreă asigurareaă unoră niveluriă echitabileă deă venituriă fermierilorăşiădezvoltareaădeăactivit ţiăeconomiceăcomplementareăşiăalternativeăînă mediulărural,ăpentruăgenerareaăsustenabilit ţiiăeconomiceădurabile,ăpentruăcreareaă locurilorădeămunc ăşiăcombatereaădepopul riiăînămediulărural,ăpentruăîmbun t ţireaă niveluluiădeătraiăşiăpromovareaăegalit ţiiădeăşanseă(IER,ă2003,ăp.ă20).ăComunit ţileă ruraleăînceteaz ăs ămaiăfieăpriviteăînăprincipalăcaăsurseăaleădezvolt riiăagricole,ăciăcaă zoneăpluridimensionaleăaleăvieţiiăsocialeăşiăeconomice.ă
Înă urmaă întruniriiă Consiliuluiă Europeană laă Berlină dină 1999,ă s-auă stabilită m surileăcareăauăconstituităcelăde-alădoileaăpilonădeăintervenţieăalăPACă−ăPoliticaădeă dezvoltareărural ă(reglementat ăînăbazaăRegulamentuluiăConsiliuluiăNr.ă1257/1999ă dină17ăMaiă1999),ăcareăseăadaug ăPilonuluiăIădejaăexistent,ăcelăalăm surilorădeăpiaţ .ă TotălaăBerlinăs-aăadoptatăşiăAgenda 2000,ăcareăcuprindeaădetaliereaădirecţiilorădeă reform ăsusţinuteădeăUniuneăprinăpoliticileăeuropeneăcuăincidenţ ăînărural.ăAgendaă însumeaz ă 22ă deă m suriă deă dezvoltareă rural ,ă dintreă careă stateleă membreă auă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
ă
liberateaădeăaăleăselectaăşiăimplementaăînăpoliticileălorănaţionaleădeădezvoltareăpeă aceleaăcareăsuntăadecvateăsituaţieiălorăinterne.ăă
Totă acumă seă stabileşteă ună plafonă pentruă bugetulă PAC,ă pentruă limitareaă cheltuielilorăbugetareăşiăimpiedicareaăpoliticilorăprotecţioniste.ăAreăloc,ăînăacelaşiă timp,ăşiăreformaăPilonuluiăîntâi,ăprintr-oănou ăreducereăaăpreţurilorăgarantateăşiăoă nou ă creştereă aă niveluluiă pl ţiloră comensatoriiă c treă produc tori,ă condiţionat ă deă reducereaăproducţieiă(IER,ă2003).ăă
Reformaădină2003−2004ăaccentueaz ăcomplementaritateaăcelorădoiăpiloniăaiă strategieiă agricoleă comune,ă primulă asigurândă nivelulă minimă ală venituriloră fermierilor,ăiarăalădoileaăsprijinindădezvoltareaămultisectorial ăaămediuluiărural,ăcaă mediuăintegrat,ăeconomic,ăsocialăşiănatural.ăSeădecupleaz ăacumăacordareaăpl ţiloră compensatoriiădeănivelulăproducţieiăpentruăanumiteătipuriădeăproduse,ăseăintroducă criteriiă deă eco-condiţionalitateă pentruă acordareaă subvenţiiloră şiă seă reducă pl ţileă compensatoriiăc treăfermeleămariă(CE,ă2006).ăSistemulădeăacordareăaăpl ţilorăesteă simplificat,ăfiindăintrodus ăoăSchemă pentru plata unică pe suprafaţă,ăcare,ăînăcazulă ţ rilorănou-aderate,ăplafoneaz ăpl ţileăcompensatorii,ăprinăacordulădeăaderare,ălaăună nivelă redusă faţ ă deă vechileă ţ riă membreă şiă leă condiţioneaz ă deă respectareaă unoră cerinţeăreferitoareălaăprotecţiaămediuluiăşiăcalitateaăproduseloră(CE,ă2006).ă
Înă2005ăareălocăoănou ăreform ,ăcareăreuneşteăm surileăşiăorient rileăstrategiceă stabiliteălaăConferinţaăeuropean ăprivindădezvoltareaărural ădeălaăSalzburgădină2003ă şiăConsiliileădeălaăLisabonaăşiăGoteborgădină2005,ăstatuându-seăastfelăfundamenteleă politiciiă deă dezvoltareă rural ă aă Uniuniiă Europeneă pentruă perioadaă 2007−2013ă şiă Programulă Leaderă pentruă Iniţiativ ă Comunitar ă (EC,ă 2008).ă Dină 2007ă Fondulă EuropeanădeăOrientareăşiăGarantareăAgricol ă(FEOGA)ăseăîmparteăînădou ăfonduriă distincteă pentruă fiecareă pilonă ală PAC:ă Fondulă Europeană deă Garantareă Agricol ă (FEGA)ă pentruă Pilonulă Iă şiă Fondulă Europeană Agricolă pentruă Dezvoltareă Rural ă (FEADR)ăpentruăPilonulăalăII-lea.ă
Înă 2008ă areă locă ultimaă modificareă dină şirulă foarteă lungă deă amendamenteă şiă reformeăaduseăPACăşiăeaăesteărezultatulăunuiăprocesădeăevaluareăaăpoliticiăcomuneă intitulată metaforică „Controlulă deă s n tateă ală PAC”.ă Elă aă condusă laă eliminareaă aproapeăcomplet ăaăpl ţilorăcompensatoriiădeăproducţie,ălaădirecţionareaăaă10%ădină pl ţileădirecteăpentruăsprijineaăzonelorădefavorizateăsauăvulnerabileăşiălaăacordareaă uneiăsumeădeă90ădeămilioaneădeăeuroăpentruăsprijinireaăacestorăzoneădinănoileăţ riă membre,ă sprijinireaă financiar ă aă tineriloră fermieri,ă eliminareaă clauzeloră deă eco-condiţionalitateăînăsituaţiiăcareănuădepindădeăresponsabilitateaăfermierilor,ălimitareaă intervenţieiă peă piaţ ă pentruă oă seam ă deă produseă agricole,ă desfiinţareaă primeloră pentruăculturileăenergeticeăş.a.ă(www.ec.europa.eu,ă2008).ă
ă
Dac ălaăînceputăviziuneaăuneiăagriculturiăintensiveădeătipăindustrialăaădominată gândireaăstrategieiădeădezvoltare,ămaiăapoiăîşiăfaceălocătreptatăpreocupareaăpentruă consecinţeleă deterior riiă mediului,ă s n t ţiiă alimentare,ă dezvolt riiă durabile.ă Problemaă competitivit ţiiă economiceă aă produseloră agricoleă europeneă peă oă piaţ ă mondial ă interesat ă totă maiă multă deă siguranţ ă alimentar ă şiă deă calitate,ă conştientizareaăriscurilorăpentruămediu,ăprovocateădeăpracticileăintensiv-industriale,ă aă condusă laă evaluareaă lucid ă aă consecinţeloră peă termenă lungă aleă uneiă creşteriă economiceă iresponsabileă şiă laă oă regândireă aă strategiiloră deă dezvoltareă prină
managementă durabil/sustenabilă ală resurselor.ă Implementareaă strategieiă deă
Dezvoltareă Durabil ă aă UEă laă nivelulă sectoareloră agro-alimentară şiă forestier,ă StrategiaăGoteborg,ăvineăcaăunăr spunsătocmaiălaăacesteăprobleme-provoc ri.ă
Concomitentăcuăconştientizareaăriscurilorăpentruămediuăşiăpentruăs n tateăaleă agriculturiiăindustrialeăşiăapariţiaăinteresuluiăpentruăsustenabilitateăşiăcompetitivitateă bazat ă peă calitate,ă apareă şiă conştientizareaă necesit ţiiă unoră politiciă deă incluziuneă socio-economic ă înă mediulă rural.ă Înă acestă contextă esteă lansat ă Strategiaă deă laă Lisabonaă(2000,ăşiăulteriorărevizuit ăînă2005)ăşiămaiănouaăStrategiaăEuropaă2020.ă Aceastaă seă datoreaz ă peă deă oă parteă nevoiiă deă accelerareă aă dezvolt riiă calit ţiiă resturselorăumane,ăpentruăaăprecipitaăatingereaăunuiăanumitănivelădeădezvoltareăşiăaă reduceădecalejeleăinterneăşi,ăpeădeăalt ăparte,ăesteăşiăconsecinţaăintegr riiăînăUniuneaă European ăaăunorănoiăstateămembre,ăaleăc rorăproblemeăerauădeparteădeăaăfiăriscuriă datorateăsupradezvolt rii,ăciăconstauăînăriscuriădeăsubdezvoltare,ăconsecinţeăaleăunoră graveădecalajeădeădezvoltareăregional .ăă
RURALULăROMÂNESCăŞIăDECALAJULăDEăDEZVOLTAREă
Viziuneaă şiă orient rileă strategiceă aleă Uniuniiă Europeneă suntă oă consecinţ ă fireasc ă aă contextuluiă istorică înă careă aă evoluată vechiulă nucleuă deă stateă ală Uniuniiă Europeneă şiă seă raporteaz ă înă modă fundamentală laă realit ţileă acestora;ă setulă deă problemeleăfundamentaleăcareăformeaz ăfocus-ulăPoliticiiăAgricoleăComuneăţinăînă modă esenţială deă specificitateaă economiiloră stateloră careă auă fondată mecanismeleă instituţionaleăaleăpieţeiăeuropeneăcomune.ă
ă
intervenţiiă politiceă cumulate,ă careă auă vl guită putereaă asociativ ă şiă potenţialulă economicăalăruraluluiăromânesc.ă
Înă 2007,ă cândă Româniaă eraă admis ă înă Uniuneaă European ,ă dimensiuneaă economic ămedieălaănivelulăceloră15ăvechiăstateămembreăeraădeă27,9ăUDE,ăînătimpă ceămediaăînăcazulăexploataţiilorăromâneştiăeraădoarădeă3ăUDE,ăcifreleăindicândăoă diferenţ ănet ădeăcapacitateădeăproducţieăpentruăpiaţ .ăÎnătimpăceălaănivelulăUEă15ă doară 32,24%ă dină totatulă exploataţiiloră erauă maiă miciă deă 1ă UDE,ă înă Româniaă aproximativă78%ădinăexploataţiiăaveauămaiăpuţinădeă1ăUDE,ăfiindădeciăexploataţiiă deăsubzistenţ ă(Eurostat,ă2009).ăDeăasemenea,ăstructuraăexploataţiilorămaiămariădeă 1ăUDEăînăţ rileăUEă15ăşiăRomâniaădifer ăsemnificativ,ăînăţ rileăUEă15ăpolarizareaă dintreănum rulăexploataţiilorădeămiciădimensiuniăeconomiceăşiăceleădeădimensiuniă mediiăşiămariăfiindămaiăslab ă(Eurostat,ă2009).ăAcestaănuăesteă şiăcazulăRomâniei,ă unde,ăaşaăcumă amăindicatăanterior,ă97,23%ădinăexploataţiileă maiămariădeă1ăUDEă aveauăîntreă1ăşiă8ăUDE.ăAşadar,ăpentruăstateleăUEă15,ălaănivelulăc roraăseădefinescă orient rileă strategiceă aleă Uniuniiă înă preajmaă anuluiă 2000,ă competitivitateaă aceleiă proporţiiăsemnificativeădinăexploataţiiăceăsuntăorientateăc treăpiaţ ăesteăoăproblem ă deămaxim ăimportanţ .ăPentruăRomânia,ăoăproblem ămultămaiăadecvat ărealit ţiloră esteăneintegrareaăpeăpiaţ ă(chiarăşiăceaălocal )ăşiăînăoriceăcompetiţieăeconomic ăaă vasteiămajorit ţiăaăexploataţiilor.ă
Ună argumentă înă plusă îlă constituieă şiă dezechilibrulă puternică ală balanţeiă comercialeă aă Românieiă laă nivelulă anuluiă 2007,ă peă zonaă schimburiloră deă produseă agricole,ăvaloareaăimporturilorădep şindăvaloareaăexporturilorăcuă433ădeămilioaneă deă euro,ă oă sum ă semnificativ ,ă raportată laă valoareaă importuriloră şiă exporturiloră româneştiă(INS,ă2008).ăDatorit ăslabeiăcapacit ţiădeăaccesareăaăpieţeiăeuropeneădeă c treă produc toriiă autohtoniă şiă imposibilitateaă atingeriiă cuă costuriă reduseă aă unuiă anumită standardă deă calitate,ă eliminareaă taxeloră pentruă schimburileă cuă Uniuneaă European ă dobândit ă prină aderareă aă constituită ună avantajă univocă pentruă pentruă produc toriiă deă produseă agricoleă dină Uniuneă careă acceseaz ă laă preţă deădumpingă piaţaă româneasc ă şiă incomparabilă maiă puţină produc toriiă româniă peă pieţeleă europene.ă Acestă dezechilibruă indic ,ă înă acelaşiă timp,ă neacoperireaă pieţeiă necesaruluiă deă consumă internă cuă produseă deă origineă local ă şiă accentuareaă marginaliz riiăeconomiceăaăpotenţialuluiădeăproducţieăautohton.ă
ă
78%ă dintreă exploataţiileă existente.ă M surileă alese,ă pentruă implementare,ă deă c treă autorit ţileăromâneăurm rescăînăacestăscopăs ăfavorizeze,ăpentruăatingereaăacestuiă obiectivăstrategicădeămaxim ăprioritate,ăcomasareaăşiărestructurareaăexploataţiilor,ă sporireaă competitivit ţiiă acestoraă prină modernizareă şiă reînnoireaă generaţional ă aă şefiloră deă exploataţie,ă sprijinireaă spoririiă calit ţiiă produseloră şiă proceseloră deă producţieă prină aliniereaă laă standardeleă comunitare.ă Oă scurt ă trecereă înă revist ă aă unoraă dintreă m surileă prev zuteă pentruă atingereaă acestuiă obiectivă poateă ridicaă semneă deă întrebareă privindă capacitateaă deă rezolvareă aă problemeloră stringenteă aleă României,ăprinăimplementarea,ăprinăintermediulăPNDR,ăaăviziuniiăPAC,ărespectândă orient rileăstrategiceăşiăatingereaăobiectivelorăcomunitare.ă
1.ăMăsura 121 privind modernizarea exploataţiilor agricole seă adreseaz ă
doarăfermierilorăaleăc rorăexploataţiiădep şescădimensiuneaăeconomic ădeă2ăUDE,ă 91%ădinăexploataţiileădinăRomânia,ăcareăauădimensiuneaăeconomic ăsubă2ăUDE,ă fiindă excluseă dină startă deă laă aceast ă form ă deă sprijin.ă Resurseleă alocateă permită sprijinireaăunuiănum rămaximădeă44ă458ădeăexploataţii,ăceeaăceăreprezint ă11,55%ă dinănum rulădeă384ă910ăexploataţiiămaiămariădeă2ăUDEăexistenteăînă2005,ăanădeă referinţ ă pentruă PNDRă (PNDR,ă 2009).ă Pân ă înă lunaă octombrieă aă acestuiă an,ă fuseser ă încheiateă doară 6ă 116ă deă contracteă deă finanţareă (MADR,ă 2011),ă ceeaă ceă reprezint ă 4,07%ă dină num rulă deă exploataţiiă ceă potă beneficiaă deă sprijină pentruă modernizareă şiă 0,47%ă dină num rulă totală deă exploataţiiă eligibileă pentruă sprijin.ă Cifreleăraportateălaărealit ţiăridic ăîntreb riălegateăpeădeăoă parteă deăcapacitateaăşiă gradulădeăabsorbţieăaăfondurilorăeuropeneădeăc treăagricultoriiăromâni,ăiarăpeădeăalt ă parteădeăpotenţialulăimpactăpeăcareăaceast ă m sur ăîlăpoateăaveaă pentruăcreştereaă real ăaăcompetitivit ţiiăagriculturiiăromâneştiăînăansamblu.ă
2.ăMăsura 141 privind sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţăă
pentruă integrareaă peă piaţ ă seă adreseaz ă fermieriloră careă deţină exploataţiiă deă dimensiuneăeconomic ăcuprins ăîntreă2–8ăUDE.ăLaănivelulăanuluiă 2005,ănum rulă acestoră exploataţiiă eraă deă aproximativă 350ă 000.ă Resurseleă alocateă acesteiă m suriă permităîns ăsprijnireaăunuiănum rădeă76ă172ăexploataţii,ăreprezentândăunăprocentădeă 21,5%ădinătotalulăexploataţiilorăeligibile.ăPân ăînălunaăoctombrieăfuseser ăîncheiateă 32ă965ăcontracteădeăfinanţareălaănivelulăacesteiă m suri,ăreprezentândă43,27%ădină num rulă maximă deă exploataţiiă ceă potă fiă sprijiniteă şiă 9,41%ă dină num rulă totală deă exploataţiiădeă2−8ăUDEă(MADR,ă2011).ăTotuşiăviziuneaăMinisteruluiăAgriculturiiă şiăDezvolt riiăRuraleăpleac ădeălaăpremisaăc ănumaiăexploataţiileăceăpotărealizaăoă valoareăad ugat ăechivalent ăcuăvaloareaăaă4−5ăUDEă(1ăUDEă=ă1ă200ăeuro)ăauăună potenţială reală deă transformareă înă exploataţiiă cuă caracteră comercial5.ă Înă acesteă
condiţii,ăMADRăadmiteăcaăsprijinulăpoateăfiăeficientănumaiăînăcazulăexploataţiiloră maiă mariă deă 4ă UDEă şiă c ă num rulă exploataţiiloră careă auă şanseă realeă s ă realizezeă performanţeleăasumateălaăprimireaăsprijinuluiă(creştereăcuăminimă20%ăaăproducţieiă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
ă
şiăcuăminimă3ăUDEăaădimensiuniiăeconomice)ăvaăfiădeămaximă12ă000ădinătotalulă eligibil6.ă Înă acesteă condiţii,ă laă gradulă deă absorbţieă relativă redusă ală fonduriloră seă
adaug ăşiărisculădeăeşecăalărealiz riiăobiectivelorăasumate.ăă
3.ăMăsura 112 de sprijinire a instalării tinerilor fermieriă seă adreseaz ă proprietariloră cuă vârstaă maiă mic ă deă 40ă deă aniă careă auă înă exploataţieă terenuriă agricoleă deă dimensiuniă economiceă deă minimumă 2ă UDEă şiă careă înfiinţeaz ă sauă preiauăprinătransferădeăproprietate,ăarend ăsauăconcesionareăoăexploataţieăagricol ă deăoădimensiuneăeconomic ăîntreă6ăşiă40ăUDE.ăOăestimareăprivindănum rulăceloră careă potă beneficiaă efectivă deă sprijinulă pentruă instalareă esteă dificilă deă realizat.ă Numeric,ăpersoaneleăcuăvârsteămaiămiciădeă40ădeăaniăceădeţineau,ălaănivelulăanuluiă deăreferinţ ă2005,ăexploataţiiăcuădimensiuneaăeconomic ăpesteă2ăUDEăerauă39ă986ă (PNDR,ă2011).ăEstimareaăîns ăaănum rului,ărespectivăaăprocentuluiădinăîntreg,ăală celorăcareăpotăefectivăpreluaăşiăînfiinţaăfermeădeăminimumă6ăUDEăesteăincert .ăMaiă mult,ă categoriaă deă persoaneă eligibileă pentruă sprijină seă restrângeă semnificativă prină cumulareaăcondiţiilorădeăeligibilitateăimpuse:ătineriiătrebuieăs ăfiăabsolvităcelăpuţină unăliceuăsauăoăşcoal ăprofesional ăcuăprofilăagricolăsau,ădac ăinstituţiaăsecundar ădeă înv ţ mântănuăaăfostăunaădeăprofil,ătrebuieăs ăfiăabsolvităoăformareăprofesional ădeă minimumă 150ă deă oreă înă domeniulă agricol;ă trebuieă s ă demonstrezeă c ă auă sauă c ă urmeaz ă s ă deprind ă competenţeă şiă calific riă profesionaleă potriviteă pentruă activitateaăpeăcareăurmeaz ăs ăoădesf şoare;ătrebuieăs ăprezinteăunăplanădeăafaceriă pentruă activitateaă agricol ă peă careă urmeaz ă s ă oă desf şoare;ă suntă membriă aiă uneiă familiiădeăfermierăşiăauălucratăcelăpuţină50%ădinătimpulălorădeălucruăînăcadrulăfermeiă familialeăsauăalăalteiăferme,ăînăultimeleă12ăluniă(PNDR,ă2011).ăPân ăînăoctombrieă 2011,ăfuseser ăîncheiateăcontracteădeăfinanţareăpentruăaceast ăm sur ăcuă5ă641ădeă tineri,ăreprezentândă14,3%ădinătotalulătinerilorădeţin toriădeăexploataţiiăagricoleăcuă dimensiuneaămaiămareădeă2ăUDEăşiă41,38%ădinănum rulătotalădeăpersoaneăpentruă careăseăpoateăacordaăsprijin,ăînălimitaăresurselorăalocate.ăă
4.ăMăsura 113 privind pensionarea timpurie a fermierilor şi lucrătorilor
agricoli areăcaătargetăfermieriiăsauălucr toriiăagricoliăcuăvârstaădeăminimumă55ădeă
aniăşiăcareămaiăauămaximumă10ăaniăpân ălaăîmplinireaăvârsteiălegaleădeăpensionare,ă iarăimplementareaăsa,ăamânat ăoficialăpân ăînă2010,ănuăaăfostădemarat ăniciăpân ăînă prezent.ă M suraă vizeaz ă acordareaă unoră compensaţiiă b neştiă pentruă renunţareaă laă activitateaă agricol ă (cuă excepţiaă celoră pentruă consumulă propriu)ă şiă cedareaă voluntar ăaădreptuluiădeăexploataţie.ăAmânareaăimplement riiăs-aădatoratăînăprimulă rândă inexistenţeiă unuiă cadruă legislativăşiă instituţională –ă administrativă –ă pentruă ună sistemă deă pensiiă dină agricultur ă şiă aă unuiă sistemă deă evidenţ ă aă fermieriloră şiă muncitoriloră agricoli.ă Creareaă unuiă sistemă deă pensiiă pentruă agricultoriă aă fostă prev zut ăînăLegeaă263/2008ăîns ăintrareaăînăvigoareăaăacesteiălegiăaăfostăamânat ă pân ăcând,ăînăceleădinăurm ,ăaceast ălegeăaăfostăabrogat .ăNouaălegeăaăsistemuluiă unitarădeăpensiiăpubliceăprevedeăobligativitateaăasigur riiănum ruluiăfoarteămicădeă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
ă
persoaneă ceă suntă legală constituiteă pentruă aă desf şuraă oă activitateă economic ă agricol .ă Înă acelaşiă timp,ă nuă seă cunoaşteă precisă rataă acopeririiă asiguratorieă aă populaţieiă deă agricultoriă înaintaţiă înă vârst .ă Informaţiileă oferiteă deă Programulă NaţionalădeăDezvoltareăRural ăsuntătrunchiateăpân ălaăaceast ădat ,ăastfelăîncâtănuă suntă clareă condiţiileă necesareă pentruă primireaă acestuiă sprijină financiară –ă nuă esteă precizat ă relaţiaă beneficiariloră cuă sistemulă deă pensii,ă aă c ruiă înfiinţareă sauă îmbun t ţireă esteă aşteptat ,ă şiă nuă esteă precizat ă dimensiuneaă economic ă aă suprafeţeloră prev zuteă pentruă cedare.ă PNDRă estimeaz ă num rulă maximă deă beneficiariăaiăacesteiăm suriălaă8ă477ăşiăsuprafaţaăeliberat ăprinăcedareălaă751ă155ă deă hectare,ă ceeaă ceă înseamn ,ă înă medie,ă oă suprafaţ ă deă 88,61ă haă peră beneficiar.ă Raportulă deă evaluareă ex-anteă aă PNDRă admiteă acesteă aştept riă caă fiindă nerealisteă (PNDR,ă2011:ă589)ămaiăalesăînăcondiţiileăînăcare,ălaănivelulăanuluiă2010,ăsuprafaţaă medieăaăexploataţiilorăînăRomâniaăeraădeă3,5ăhaă(RGA,ă2010).ăMaiămult,ăm suraăseă adreseaz ă atâtă fermieriloră câtă şiă lucr toriloră agricoli,ă aşadară persoaneloră careă nuă suntăproprietariiăpropriilorăexploataţii,ăciăsuntăforţ ădeămunc ăsalariat .ăDac ăarăfiăs ă lu măînăconsiderareănumaiăexploataţiileăcuădimensiuneaăeconomic ămaiămareădeă1ă UDE,ădeţinuteădeăpersoaneăcuăvârstaăîntreă55−64ădeăani,ălaănivelulăanuluiă2007ăerauă 220ă100,ăreprezentândă25,4%ădinătotalulăceloră866ă700ăexistenteă(Eurostat,ă2009),ă deă undeă ară rezultaă c ă m suraă vaă sprijiniă cedareaă terenuriloră agricoleă deă c treă ună procentădeă2,88%ădinătotalulăcategorieiăvizate.ăDac ăbeneficiariiăeligibiliăarăincludeă şiă categoriaă celoră cuă exploataţiiă maiă miciă deă 1ă UDE,ă aştept rileă PNDRă suntă nerealiste,ăraportateălaăcifre,ă iarăimpactulălaănivelulăeconomieiăagricoleăromâneştiă completă insignifiant.ă Dac ă m suraă îiă exclude,ă atunciă impactul,ă caă şiă înă cazulă m suriiă 121ă şiă dină aceleaşiă motive,ă nuă poateă fiă decâtă redus,ă evitândă punctulă nevralgicăalăsituaţieiăagricoleăromâneşti.ă
Ală doileaă obiectivă peă listaă priorit ţiloră strategiceă aleă Axei nr. 1ă vizeaz ă sprijinireaă dezvolt riiă segmentuluiă deă procesare/prelucrareă aă produseloră agricole,ă pentruăîncurajareaăuneiămaiăbuneăintegr riăpeăpiaţ ăaăexploataţiilorădeădimensiuniă medii.ăUnaădinăm surileăaferenteăacestuiăobiectivăstrategicăesteăceaădeăsprijinire a
înfiinţării grupurilor de producători,ă iară implementareaă presupuneă sprijinireaă
asocieriiă produc toriloră şiă acordarea,ă de-aă lungulă uneiă perioadeă deă 5ă ani,ă aă unoră sumeă proporţionaleă cuă volumulă producţieiă comercializate.ă Sumeleă alocateă potă sprijiniăunănum rămaximădeă1ă108ăgrupuriădeăproduc toriă(PNDR,ă2009)ăîns ,ăpân ă înă lunaă octombrieă aă acestuiă an,ă fuseser ă încheiateă doară 12ă contracteă deă finanţareă (MADR,ă 2011),ă reprezentândă 1,08%ă dină num rulă maximă posibilă deă grupuriă deă produc toriăsprijnite.ă
Alătreileaăobiectivăcaăimportanţ ăaăprioritiz riiăînăcadrulăplanurilorănaţionaleă strategiceăîlăconstituieăcreştereaăcompetitivit ţiiăprinăsporul de cunoaştere câştigat
de resursele umane,ă implementată prină dou ă m suri:ă acordarea de formare
profesională,ăinformare şi difuzare de cunoştinţe (111)ăşiăfurnizarea de consultanţă şi consiliere agricolă (143).ăă
ă
mediuluiă rural,ă prină plusulă deă cunoaştereă implicită şiă beneficiileă aduseă deă acesta,ă inclusivăsporireaăşanselorădeăocupare,ăaşadarădeăparticipareălaăcreştereaăeconomic ă şiă dezvoltare.ă Statisticileă existenteă arat ă c ă atâtă nivelulă studiiloră câtă şiă celă ală particip riiă laă programeă deă formareă profesional ă înă mediulă rural,ă esteă extremă deă redus.ăLaănivelulăanuluiă2009,ăînămediulăruralăromânesc,ădintr-oăpopulaţieăocupat ă deă 4ă 334ă 000ă persoane,ă doară 2,93%ă aveauă studiiă superioare,ă 50,5%ă aveauă studiiă mediiă şiă 46,51%ă aveauă ună nivelă sc zută ală studiilor.ă Dintreă aceştiaă 74,65%ă aveauă doarăstudiiăgimnaziale,ă23,46%ăaveauădoarăşcoalaăprimar ,ăiară38ă000ădeăpersoaneă erauăanalfabete.ăDinătotalulăpersoanelorăocupateăînăruralăcuăvârsteădeăpesteă45ădeă ani,ă61,6%ăaveauăunănivelădeăşcolarizareăcelămultăgimnazială(INS,ă2010).ă
Seăconstat ăînăruralulăromânescădeăast ziăoămigrareămasiv ăaăpopulaţieiăcuăună stocădeăeducaţieăridicatăşiăoăconcentrareăaăpopulaţieiăcuănivelăsc zutădeăinstrucţie,ă peădeăoăparteădatorat ăponderiiăsegmentelorăînăvârst ădinătotalulăpopulaţieiărurale,ă peădeăalt ăparteălipseiăinstituţiilorădeăînv ţ mântălaănivelălocal,ălipseiăpersonaluluiă didacticăşiăaădot rilorănecesareăactivit ţiiădidactice,ălipseiăposibilit ţiiădeăaccesălaăoă instituţieădeăînv ţ mânt,ămaiăalesădintreăceleăsuperioareăniveluluiăgimnazial,ălipseiă deă resurseă materialeă careă s ă leă permit ă terminareaă sauă continuareaă studiiloră înă mediulă urbană etc.ă Înă 2004,ă doară 6,5%ă dintreă comuneă aveauă instituţiiă localeă deă înv ţ mântăundeăputeaăfiăasiguratătotăciclulădeăpreg tireăşcolar ădeălaănivelulăprimară pân ălaăcelălicealăşiăpost-liceal7.ăÎnă2011,ăauăfostăînchise,ăprinăcomasare,ăcaăurmareăaă
politiciloră Guvernuluiă deă reducereă aă cheltuieliloră bugetare,ă aproximativă 1ă 500ă deă unit ţiăşcolareăcuăunănum răredusădeăeleviă(situaţieăspecific ăcuăprec dereămediuluiă rural),ă ad ugându-seă ună riscă şiă oă dificultateă înă plusă procesuluiă educaţională dină localit ţileăreraleăaleăRomâniei.ă
Dinăceiă34ă000ădeăpatroniădinămediulăruralăînăanulă2009,ă85%ăaveauăstudiiă mediiă(INS,ă2009).ăÎnărândulălucr torilorăpeăcontăpropriuădoară0,52%ăaveauăstudiiă superioare,ă38,24%ăstudiiămediiăiară61,21%ăaveauăunănivelăsc zutăalăstudiilor.ăÎnă cazulă lucr toriloră familialiă neremuneraţi,ă pondereaă celoră cuă nivelă redusă deă studiiă (gimnazialăşiăprimar)ăesteăşiămaiăridicat ,ă69%,ăînătimpăceă30,60%ăauăstudiiămediiă (INS,ă 2009).ă Înă acelaşiă timp,ă înă acelaşiă ană 2009,ă rataă ocup riiă înă mediulă rurală înă funcţieădeănivelulăstudiilorăeraădeă81,2%ăpentruăceiăcuăstudiiăsuperioare,ădeă68,9%ă pentruăceiăcuăstudiiămediiăşiădeă54,1%ăpentruăceiăcuăstudiiădeănivelăsc zut,ăindicândă oănecesitateădeăinvestireăînăcalificareaăforţeiădeămunc ăpentruăpromovareaăocup riiă acesteia.ăFormareaăiniţial ăaăresurselorăumaneădinămediulăruralăromânescăarătrebuiă s ăfieăcompletat ădeăparticipareaălaăprogrameădeăformareăprofesional ăaăadulţilor.ă Laănivelulăanuluiă2005,ărataădeăparticipareăaăpopulaţieiădinămediulăruralălaăprogrameă deăformareăprofesional ăcontinu ăeraădeădoară0,5%ă(INSă2005,ăapudăPNDR,ă2009),ă acesteaă fiindă singureleă dateă disponibileă pentruă rataă global ă aă particip riiă laă programeădeăformareăprofesional ăaăadulţilorăînămediulărural.ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
ă
− Măsura 111, privind serviciile de formare profesională, consiliere şi
difuzare de cunoştinţe,ă areă caă obiectivă finanţareaă programeloră deă preg tireă
profesional ă gratuit ă aă agricultorilor.ă Pân ă înă octombrieă 2011,ă fuseser ă semnateăă 10ă contracteă deă finanţareă (MADR,ă 2011).ă Raportulă anuală deă progreseă ală PNDRă pentruă 2010ă neă informeazaă despreă semnareaă aă 9ă astfelă deă contracte.ă Proiecteleă finanţateă astfelă urmauă s ă asigureă formareaă aă maximumă 3ă 992ă tineriă fermieriă şiă 10ă295ă proprietariă ceă deţină fermeă deă semisubzistenţ .ă Oă raportareă simpl ă aă num ruluiăacestoraălaăcifraătotal ăaăpersoanelorădinăcategoriaădinăcareăfacăparteăneă vaă puteaă daăună primă indiciuă privindă amploareaă beneficiiloră implement riiă acesteiă m suriăprinăacesteăproiecteăcontractate.ăă
− Măsura 143 privind furnizarea de servicii de consultanţă şi consiliereăareă
caă obiectivă îmbun t ţireaă managementuluiă exploataţiiloră pentruă creştereaă performanţeiă deă producţieă prină sprijinireaă aplic riiă pentruă finanţ riă PNDRă şiă respectareaă standardeloră comunitare.ă Caă şiă înă cazulămăsurii privind serviciile de formare profesională, consiliere şi difuzare de cunoştinţe,ă aplicanţiiă suntă entit ţiă publiceă şiă privateă careă potă acordaă serviciiă deă consultanţ ă şiă consiliere8,ă iară
beneficiariiă acestoră serviciiă ară trebuiă s ă fie,ă într-oă prim ă etap ,ă ă proprietariiă deă exploataţiiămaiămariădeă2ăUDE,ăcareăsunt,ălaănivelulăîntregiiăţ ri,ăaproximativă350ă 000.ă Pân ă înă anulă 2010,ă beneficiariiă finaliă auă fostă ceiă careă deţineauă fermeă deă semisubzistenţ ,ătineriăfermieriăînăvedereaăinstal rii,ăfermieriiăcareăaplic ăpentruăaă beneficiaă deă pl ţiă pentruă respectareaă unoră standardeă deă protejareă aă mediului,ă fermieriiăcareăaplic ăpentruăm suraăprivindăprimaăîmp durireăaăterenurilorăagricole,ă fermieriădinăcadrulăunorăfermeăcomerciale,ămembriăaiăgrupurilorădeăproduc toriăsauă aiă altoră formeă asociativeă pentruă uneleă acţiuniă deă consiliere/consultanţ ă general .ă Începândă cuă anulă 2010,ă deă acestă sprijină voră beneficiaă doară fermieriiă careă deţină fermeădeăsemisubzistenţ .ăEsteăpropus ăsprijinireaăunuiănum rămaximădeă132ă937ă deă persoane,ă ceeaă ceă reprezint ă 35,51%ă dină num rulă totală ală celoră careă auă exploataţiiădeădimensiuniămaiă mariădeă 2ăUDE.ăPânaăînăoctombrieă 2011,ăfuseser ă încheiateă7ăcontracteădeăfinanţareăpentruăaceast ăm sur .ăă
Alteădou ăm suriăimportanteăînăcontextulăaspectelorăanalizateăprinăprezentulă raport,ă deă laă nivelulă Axeiă aă 3-aă deă aceast ă dat ă (m suraă 312ă –ăSprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderiă şiă 313ă –ăÎncurajarea activităţilor
turistice),ăarătrebuiăs ăcontribuieălaărealizareaăobiectivuluiăstrategică„menţinereaăşiă
dezvoltareaăactivit ţilorăeconomiceăprinăcreştereaănum ruluiădeălocuriădeămunc ”ă (PNDR,ă 2009).ă Acesteă m suriă îşiă propună s ă r spund ă problemeiă unuiă anticipată „exod”ă ală forţeiă deă munc ă dină agricultur ,ă consecinţ ă aă eficientiz riiă producţiei,ă modernizare,ăcomasareăşiărestructurare,ădarăşiănecesit
ţiiădeăaădezvoltaăsectorulănon-ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
8ă Înă domeniulă form riiă profesionaleă şiă serviciiloră deă consultanţ ă existaă înă Româniaă Agenţiaă
ă
agricolăînăgenereăşiădeăaăincludeăpeăpiaţaămunciiăunănum rămaiămareădeăpersoane,ă pentruăsporireaăpotenţialuluiădeăcreştereăeconomic .ăă
Prină m suraă 312,ă esteă posibil ă sprijinirea,ă pentruă creareaă deă micro-întreprinderi,ăaăunuiănum rămaximădeă10ă091ădeăiniţiatori,ăîns ăpân ăînămaiă2010ă fuseser ă încheiateă doară 2ă 191ă contracteă deă finanţareă (MADR,ă 2011),ă ceeaă ceă reprezint ăcircaă21%ădinăpotenţialulăacord riiădeăsprijinăpentruăaceast ăm sur .ăă
Aceeaşiă situaţieă poateă fiă întâlnit ă şiă înă cazulă m suriiă 313,ă înă cadrulă c reiaă puteauăfiăfinanţateăpân ălaă7ă665ădeăproiecte,ăîns ăpân ălaănivelulăluniiămaiă2010ă fuseser ăîncheiateădoară925ăcontracteădeăfinanţare,ăceeaăceăreprezint ă12,06%ădină potenţialulădeăcontractare.ăă
Înăcazulătuturorăm surilorăexemplificate,ăfieăgradulădeăabsorbţieăalăfondurilor,ă fieăeficacitatea/impactulăînăraportăcuăamploareaăunuiăprocesăsauăuneiăsituaţiiăesteă sc zut,ăindicândăoăineficienţ ăsauăoăneadecvareădeăproiectareăşiăconstruct.ă
CONCLUZIIă
Dateleăstatisticeăexistenteădescriuăunămediuăruralăromânescăsupusăunuiăprocesă deă depopulareă şiă secundată deă ună procesă deă îmb trânireă demografic ,ă ceeaă ceă semnific ăoădiminuareăaăforţeiădeămunc ădisponibileăşiăoărat ăsc zut ădeăînlocuireăaă celeiă vârstnice,ă cuă ună potenţială deă munc ă maiă redus.ă Statutulă profesională ală agricultoriloră români,ă dară şiă structuraă polarizat ă aă suprafeţeloră utilizateă deă c treă aceştiaă şiă aă dimensiuniiă economiceă aă exploataţiiloră indic ă existenţaă unuiă num ră foarteăridicatădeăentit ţiăagricoleăcuăunăgradăredusădeăcapitalizareăşi,ăprinăaceasta,ăună potenţialăredusădeăcreştereăeconomic .ăCeaămaiămareăparteăaăexploataţiilorăagricoleă nuă suntă integrateă înă economiaă deă piaţ ,ă practicândă agriculturaă deă subzistenţ ,ă iară nivelulăredusăalăstudiilorăşiăparticip riiălaăformareaăprofesional ăcontinu ădinărurală constituieăunădezavantajăcompetitivăsemnificativăşiăoădiminuareăaăpotenţialuluiădeă creştereăeconomic ,ăînăparadigmaădezvolt riiăbazateăpeăcunoaştere.ăTotodat ,ădateleă arat ăc ănivelulăredusăalăstudiilorăesteăasociat,ăînăacelaşiătimp,ăcuărateămaiăreduseăaleă ocup rii.ă
Integrareaă înă Uniuneaă European ă aă noiloră stateă membreă devineă înă acestă contextă atâtă oă oportunitate,ă câtă şiă ună factoră deă ameninţare,ă prină decalajeleă deă dezvoltareă dintreă ţ rileă membre.ă Prină politicaă saă deă dezvoltareă rural ,ă ceă areă oă component ă puternic ă deă integrare-coeziune,ă UEă încearc ă angrenareaă acestoră noiă stateă membreă într-ună proiectă înă careă Uniuneaă esteă aşteptat ă s ă devin ă „ceaă maiă dinamic ăşiămaiăcompetitiv ăeconomieăbazat ăpeăcunoaştere”.ăăă
ă
rezolvareaă acestoraă trebuieă s ă seă realizezeă înă principală cuă mijloaceleă puseă laă dispoziţieă deă Uniuneaă European 9.ăPentruă caă Uniuneaă s ă poat ă deveniă ună blocă
comunitară puternic,ă înă stateleă cuă decalajeleă deă dezvoltareă celeă maiă însemnateă impactulănecesarăalăPACăarătrebuiăs ăfieăunulăcâtămaiăputernic.ăă
Analizaă implement riiă politiciiă Uniuniiă Europeneă deă dezvoltareă aă mediuluiă ruralălaănivelulăruraluluiăromânescărelev ăfaptulăc ,ăînăcondiţiileăînăcareăînăRomâniaă seă înregistreaz ă ună decalajă deă dezvoltareă semnificativ,ă impactulă implement riiă acesteiaă prină Programulă Naţională deă Dezvoltareă Rural ă esteă unulă nesatisf c tor.ă Analizaă situaţieiă ocup riiă şiă aă unoră indicatoriă aiă economieiă agrareă dină ruralulă românescă relev ă problemeă structuraleă grave,ă ceă constauă înă primulă rândă înă neintegrareaăpeăpiaţ ăaăaproapeă90%ădinătotatulăexploataţiilorăexistente,ăînăsub-ocupareă peăpiaţaămunciiăşiăînălipsaăunorăstrategiiădeădezvoltareăeconomic ăalternative.ă
Orient rileă strategiceă şiă obiectiveleă Uniuniiă stabilescă dreptă prioritateă principal ă creştereaă competitivit ţiiă economieiă ruraleă şiă aă celeiă agricoleă înă special,ă faptă ceă corespundeă nevoiloră specificeă aleă vechiloră stateă membreă (UEă 15),ă aşaă cumă s-auă conturatăeleăprintr-unătraseuăistoricădeădezvoltare.ăă
Prioritizareaăobiectivelorădeăcompetitivitate,ăînădefavoareaăcelorădeăintegrareă peă piaţ ă şiă modernizare,ă seă dovedeşteă inadecvat ă provoc riloră imediateă aleă economieiăruraleăromâneşti.ăAcestăfaptăexplic ăînămareăm sur ăvalorileăsc zuteăaleă indicatorilorădeăimplementareăpentruăm surileăPNDRăşiărataăredus ădeăabsorbţieăaă fondurilorăalocateăşiăaăcontract rilorărealizateăpentruăceaămaiămareăparteădintreăm suri.ă
Restructurareaă mediuluiă rurală românescă prină capitalizare,ă transformareaă exploataţiiloră deă semisubzistenţ ă înă exploataţiiă comerciale,ă instalareaă tineriloră fermieriăşiăpensionareaăanticipat ăseăadreseaz ,ăînăraportăcuăresurseleădisponibile,ă uneiăproporţiiămici,ăsauăfoarteămiciădinăexploataţiileăromâneşti.ăă
Celeămaiăimportanteădintreăm surileăpropuseăînăcadrulăprezentuluiăarticol,ădină punctulădeăvedereăalărezolv riiăproblemelorăstringenteăaleăagriculturiiăromâneştiăau,ă pân ă înă acestă moment,ă rateă deă contractareă aă proiecteloră foarteă mici,ă faţ ă deă posibilit ţileădeărealizareăprev zuteăînăPNDRăşiăfaţ ădeădezideratulădeăaăproduceăună impactăsemnificativ,ăoărestructurareăaăsectoruluiăagricolăromânescăşiăaăeconomieiărurale.ăă
Într-unăasemeneaăcontext,ăseăpotăridicaănoiăsemneădeăîntrebareăprivindăviitorulă mediuluiăruralăromânescăşiăefectelorăimplement riiăpoliticiiădeădezvoltareărural ăaă Uniuniiă Europene.ă Neă putemă întrebaă dac ă restructurareaă economieiă ruraleă şiă agricoleăromâneştiăseăvaăputeaărealizaăcuăsprijinulăinstituităprinăProgramulăNaţională deăDezvoltareăRural ,ăcineăvaămoşteniăeconomiaăagricol ăromâneasc ăînăcontextulă înăcareăînlocuireaăgeneraţieiăvârstniceădeăagricultoriănuăseăvaărealizaăcontrolat,ăprină infuzieădeăforţ ădeămunc ătân r ,ăşiăcareăvaăfiăviitorulăresurselorăumaneăslabăsauă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
9ăStateleămembreăauăposibilitateaădeăa-şiăstabili,ăprinăPlanulăStrategicăNaţională(transpusăapoiă
ă
mediuă preg titeă ceă nuă voră primiă sprijină semnificativă pentruă integrareă peă piaţ ,ă înă contextulă înă careă exploataţiileă cuă caracteră comercială înaltă competitiveă şiă deă mariă dimensiuniă suntă sistematică încurajateă pentruă aă cuceriă totă maiă multă dină piaţ ă şiă aă creşteăînăsuprafaţ ăutilizat ăşiădimensiuneăeconomic .ăăă
ă
BIBLIOGRAFIEă
ă
1. B DESCU,ăILIEă(coordonator)ă(2007),ăViaţa şi moartea în satul românesc,ăEdiţiaăII,ăBucureşti,ă EdituraăMicaăValahie.ă
2. B DESCU,ă ILIE;ă CUCU-OANCEA,ă OZANA;ă ŞIŞEŞTEAN,ă GHEORGHEă (2009),ăTratat de sociologie rurală,ăBucureşti,ăEdituraăMicaăValahie.ă
3. DUMITRU,ăMIHAIL;ăDIMINESCU,ăDANA;ăLAZEA,ăVALENTINă(2004),ăDezvolta-rea rurală şi reforma agriculturii româneşti,ă Institutulă Europeană dină România,ă Centrulă Română pentruă PoliticiăEconomice,ănr.ă10−11.
4. GIURCA,ă DANIELAă (2008),ăSemi-Subsistence Farming – Prospects for the Small Romanian Farmer to Choose between a „Way of Living” or Efficiency înăAgriculturalăEconomicsăandă RuralăDevelopment,ăvol.ă5,ăp.ă215–230.ă
5. RUSU,ă MARIOARAă(coordonator);ă Danielaă Giurc ,ă Luciană Lucaă (2007),ăAnaliza evoluţiei şi orientărilor Politicii Agricole Comune dintr-o perspectivă românească, Institutulă Europeană dinăRomânia,ăStudii de strategie şi politici,ăstudiulănr.ă3.ă
6. Institutulă Europeană dină Româniaă înă colaborareă cuă Humană Dynamicsă (2003),ăPolitica Agricolă Comună, Seria Micromonografii −ăPoliticiăEuropene.ă
ă
SURSEăDOCUMENTAREă
ă
1. PNDRă−ăPlanul Naţional de Dezvoltare Rurală: 2007−2013,ăMinisterulăAgriculturiiăşiăDezvolt riiă Rurale,ăversiunileăconsolidateăiulieă2009,ă2011,ăwww.madr.ro;ăSituaţiaăproiectelorădinăcadrulă PNDRăpeăsesiuniă–ăoctombrieă2011,ăwww.madr.ro.ă
2. CEă−ă Comisiaă European ,ăwww.ec.europa.eu,ă documente.ă Eurostată−ăhttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/ portal/page/portal/eurostat.ă
3. RGAă −ă Recens mântulă Generală Agricolă 2010ă –ă Rezultateă provizorii,ă iunieă 2011,ă
http://www.recensamantagricol2010.ro.ă 4. INSă−ăInstitutulăNaţionalădeăStatistic :ă
–ăBazaădeădateăTempo,ăă2008−2011,ăhttps://statistici.insse.ro,ăă –ăAnuarulăStatistică2009.ă
5. IERă−ăRapoarteleăanualeăalăInstitutuluiăEuropeanădinăRomânia.ă
6. CVCEă−ăThe reform of the common agricultural policy (CAP),ăCentreăVirtuelădeălaăConnaissanceă surăl’Europeă(CVCE),ăaugustă2011,ăhttp://www.cvce.eu.ă
ă
