„Revistaăromân ădeăsociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXIV,ănr.ă5–6,ăp.ă387–401,ăBucureşti,ă2013
ă
SIMONAăST NIC *ăABSTRACTă
ă
DIASPORAăANDăTHEă“BRAINăDRAIN”ăPHENOMENONă
ă
TheăroleăthatătheăhighlyăskilledăemigrantsăorăDiasporasăplayăinăscientificăandă technologicală developmentsă ină theă countryă ofă origină isă stillă poorlyă understoodă andă studied,ă althoughă ită isă extremelyă important,ă dueă toă theă importanceă ofă scienceă andă technologyăforăimprovingătheăhumanăconditionăandăeconomicădevelopment.ăă
Theămigrationăofăhighlyăskilledăpeopleăbetweenăcountriesăwithădifferentălevelsă ofădevelopmentăhasălongăbeenăaăcriticalăissueăandăanăunsolvedăproblem.ăă
Theă worldă knowledgeă gapă highlightsă theă needă toă findă alternativeă waysă toă circumventătheăexodusăofăscientistsăandăskilledăprofessionalsăbyăpromotingătheăpotentialăofă scientificăDiasporasătoăcontributeătoătheădevelopmentăofătheirăcountriesăofăorigin.ăă
Theăbenefitsăthatăhighlyăskilledăemigrantsăcanăbringătoătheirăhomeăcountriesăareă increasinglyăregardedăasăimportantăforădevelopment.ăThus,ăinăorderătoăcreateăeffectiveă diasporaălinkagesăwithătheădevelopmentăprocessătakingăplaceăinătheăcountriesăofăorigin,ă ităisănecessaryătoăacquireăfurtherăknowledge-basedăevidenceăonătheăscientificădiasporaă inădestinationăcountries,ăonătheănationalăsystemsăofăscienceăandătechnology,ăasăwellăasă onălabourăandăhighlyăskilledămobilityăpoliciesăandăinitiatives.ă
ă
Keywords:ădiaspora,ăscientificădiaspora,ăhighlyăskilledăemigrants,ăcountryăofă origin,ăcountryăofădestination.ă
1.ăDEFINIREAăCONCEPTULUIăDEă„DIASPORA”ăŞIăEVOLUŢIAăLUIă
Înă
Dicţionarul explicativ al limbii române
,ăcuvântulă„diaspora”
1ădesemneaz ă
comunit ţileă evreieştiă împr ştiateă înă afaraă Palestineiă înă urmaă captivit ţiiă
*ă Universitateaă dină Bucureşti,ă Direcţiaă pentruă Protecţiaă Copiluluiă Sectoră 4,ă Bd.ă Metalurgieiăă nr.ă89,ăsectoră4,ăBucureşti;ăe-mail:ă[email protected].
ă
babilonieneă(sec.ă6ăî.ăHr.)ăşi,ămaiătârziu,ăaăc deriiăIerusalimuluiă(anulă70ăd.ăHr.).ă
Termenulădeă„diaspora”ăp trundeăînălimbaăromân ădinăfrancez ,ăcare,ălaărândulăei,ă
îlăîmprumut ădinălimbaăgreac ,ăşiăesteăcompusădină„dia”,ăceăînseamn ă„împrejurul”ă
şiă„spora”,ăceăînseamn ă„aăîmpr ştia”.ăă
Cuvinteăcumăarăfi:ă„cet ţeniădeăorigineănaţional ”,ă„non-rezidenţi”,ă„aădouaă
generaţie”,ă „n scuţiă înă str in tate”,ă „lucr toriiă migranţi”,ă „migranţiă temporariă sauă
sezonieri”ă suntă uneoriă folositeă caă sinonimeă pentruă diaspora
2.ă Maiă mult,ă termenulă
„diaspora”ăaăajunsătreptatăs ăfieăidentificatăcuă„comunitateaătransnaţional ”
3.ăă
Ambeleăconcepte,ădiasporaăşiăcomunit ţileătransnaţionale,ăseăbazeaz ăpeăună
procesă–ăşiăpeăactivit ţileălegateădeăacestăprocesă–ăcareădep şeşteăgraniţele.ăAcestă
procesăesteăcunoscutăsubădenumireaădeătransnaţionalism
4.ă
Laă începutulă aniloră 1990,ă antropologulă Baschă şiă colaboratoriiă s iă (1994,ă
SUA)ă auă subliniată faptulă c ă migranţiiă peă careă îiă studiauă auă dezvoltată practiciă
transnaţionaleă peă careă teoriileă migraţiei,ă atunciă existente,ă nuă leă abordau.ă Eiă auă
teoretizatătransnaţionalismulăînămigraţie:ăproceseleăprinăcareă migranţiiăconstruiescă
şiămenţinărelaţiiăsocialeămultipleăcareăleag ăsociet ţileălorădeăorigineădeăsociet ţileă
autonomeăsauăautocefale,ăcare,ădinăpunctădeăvedereăcanonic,ădepindădeăBisericileăMameădinăcareăs-auă desprins,ăadic ,ăcontinu ăs ăr mân ăsubăjurisdicţiaăBisericilorădinăcareăs-auădetaşată(LiviuăStană(1963),ă
Ortodoxia şi diaspora. Situaţia actuală şi poziţia canonică a diasporei ortodoxe,ă Revistaă „Ortodoxia”,ăă
nr.ă1,ăp.ă3).ăTermenulădeădiasporaădesemneaz ăunăconceptăbiblicăbinecunoscut,ămenţionându-seăprimaă dat ăcuăreferireălaădiasporaăiudaic ădinăAntichitate.ăÎnăNoulăTestamentăseăfaceăreferireălaăaşa-numitaă diaspor ă aă primiloră creştini,ă dup ă cumă urmeaz :ă „Deciă auă zisă iudeii,ă întreă ei:ă Undeă areă s ă seă duc ă Acesta,ăcaănoiăs ănu-lăg sim?ăNuăcumvaăvaămergeălaăceiăîmpr ştiaţiăprintreăeliniăşiăvaăînv ţaăpeăelini?ă
(Ioan 7, 35),ăIacov,ărobulăluiăDumnezeuăşiăalăDomnuluiăIisusăHristos,ăcelorădou sprezeceăseminţii,ă
careăsuntăînăîmpr ştiere,ăsalutareă(Iacov 1,ă1);ăPetru,ăapostolăalăluiăIisusăHristos,ăc treăceiăceătr iescă împr ştiaţiăprintreăstr ini,ăînăPont,ăînăGalatia,ăînăCapadocia,ăînăAsiaăşiăînăBitiniaă(1 Petru 1,ă1)ă–ă(Johnă Meyendorffă(1987),ăVision of Unity,ăNewăYork,ăSVSăPress,ăp.ă139).ăă
2ăDinaă Ionescuă (2005),ăPolicy Needs on Diaspora Data Collection,ă IOM,ă Geneva,ă p.ă 1.ă Disponibilăla:ăhttp://www.unece.org/stats/documents/2005/03/migration/wp.4.e.pdfăă
3ăRainerăBauböck,ăThomasăFaistă(2010),ăDiaspora and Transnationalism. Concepts, Theories
and Methods,ăIMISCOEăResearch,ăAmsterdamăUniversityăPress,ăp.ă73.ăDisponibilăla:ă
http://cadmus.eui.eu/bitstream/handle/1814/14318/Diaspora_and_Transnationalism.pdf?sequence=4ăă 4ăDeşiătermenulăaăfostăinventatădeăunăcolegăevreuăalăluiăRandolphăBourne,ăpromovareaăluiăaă f cut-oăîns ăRandolphăBourne,ăîncepândăcuăsecolulăXX,ăpentruăaădescrieă„unănouămodădeăgândireăcuă privireă laă relaţiileă dintreă culturi”.ă Deă obicei,ă literaturaă deă specialitateă vorbeşteă despreă „transnaţionalism”ăatunciăcând,ăînăcursulăprocesuluiădeămigraţie,ăapar,ăîntreăţaraădeăorigineăşiăţaraădeă destinaţie,ăleg turiăeconomice,ăculturale,ăsocialeăfoarteăputernice.ăă
Transnaţionalismulă esteă definită caă „procesulă prină careă imigranţiiă dezvolt ă şiă susţină relaţiiă socialeă multipleă careă leag ă împreun ă societ ţileă loră deă origineă şiă destinaţie.ă Numimă acestă procesă transnaţionalismă pentruă aă subliniaă faptulă c ă mulţiă imigranţiă construiescă ast ziă câmpuriă socialeă ceă traverseaz ă graniţeleă geografice,ă culturaleă şiă politice”ă (Lindaă Basch,ă Ninaă Glickă Schiller,ă Cristinaă Szanton-Blancă (1994),ăNations Unbound: Transnational Projects, Postcolonial Predicaments, and
Deterritorialized Nation-states,ă Newă York,ă Routledge,ă p.ă 7,ă citată deă Ludgeră Priesă (2001):ăPart I
Introduction: 1. The Approach of Transnational Social Spaces: Responding to New Configurations of
the Social and the Spatial,ăp.ă18.ăÎn:ăNew Transnational Social Spaces. International Migration and
Transnational Companies in the Early Twenty-first Century,ăLondon,ăRoutledge,ăp.ă3–33.ăDisponibilă
ă
loră deă locuire.ă Migranţiiă tr iescă înă comunit ţiă transnaţionaleă (Levitt,ă Sørensen,ă
2004)ă sauă înă spaţiiă socialeă transnaţionale,ă iară cercet toriiă careă împ rt şescă
perspectivaătransnaţional ăasupraămigraţieiăseăconcentreaz ăînăspecialăpeămodulădeă
viaţ ătransnaţional
5.ă
Termenulădiasporaăesteăadeseaăfolosităast ziăpentruăaădescrieăoriceăpopulaţieă
careăesteăconsiderat ă„f r ăteritoriu”ăsauă„transnaţional ”ă–ăcareăareăsauăcareăaăavută
originileăîntr-oăţar ,ăaltaădecâtă ceaăînăcareălocuieşteă înăprezent,ăşiăaleă c reiăreţeleă
sociale,ăeconomiceăşiăpoliticeătraverseaz ăfrontiereleăsauăseăîntindăînăîntreagaălume.ăă
Georgiouă menţioneaz ă dublaă dimensiuneă aă conceptuluiă deă diaspora:ă unaă
sociologic ă(diaspora,ăoăcategorieăsocial ătipic ăpentruăculturaămobilit ţii,ărespectivă
pentruă„mobilitateaăideilor,ăartefactelorăşiăaăoamenilorăînătimpăşiăspaţiu”)ăşiăunaăteoretic ă
(diaspora,ă oă categorieă analitic ă necesar ă pentruă înţelegereaă unoră „condiţiiă socialeă
precumăcoeziuneaăsocial ,ăconflictul,ăculturaăglobal ăşiăglobalizareaăcultural ”)
6.ăă
Termenulă „diaspor ă ştiinţific ”ă aă fostă definită caă fiindă „oă comunitateă
autoorganizat ă deă oameniă deă ştiinţ ă şiă ingineriă expatriaţi,ă careă lucreaz ă pentruă
dezvoltareaăţ riiădeăorigine,ăînăspecialăînădomeniulăştiinţei,ătehnologieiăşiăinformaţiei”
7.ăă
Ancienăşiăcolaboratoriiăs iă(2009)ădefinescăreţeleleădeăcunoştinţeăaleădiasporeiă
caă fiindă „reţeleleă dină str in tateă careă mobilizeaz ă cunoştinţele,ă expertiza,ă
contactele,ă deprinderile,ă expertizaă înă afaceriă şiă resurseleă financiareă şiă politiceă aleă
celorădinădiaspora,ăv zuteăcaăoăresurs ăcolectiv ăpentruăbeneficiulădiasporeiălocaleă
şiăglobale,ăprecumăşiăpentruăcelăalăţ riiădeăorigine”
8.ăă
5ă Lindaă Basch;ă Ninaă Glickă Schiller;ă Cristinaă Blancă Szantonă (1994),ăNations unbound:
transnational projects, postcolonial predicaments, and deterritorialized nation-states,ăNewăYork,ăRoutledge.ă
PeggyăLevitt,ăNinnaăNyberg-Sørensenă(octombrieă2004),ăThe transnational turn în migration
studies,ă„GlobalăMigrationăPerspectives”,ănr.ă6,ăGeneva,ăGlobalăCommissionăonăInternationalăMigration.ă
Disponibilăla:ăhttp://www.solidarnosc.org.pl/uploads/oryginal/0/5f5d0_Transnational_turn.pdfăă CitaţiădeăViorela,ăFoamete-Ducuă(2011):ăStrategii ale maternităţii transnaţionale: cazul femeilor
din Româniaă –ă tez ă deă doctorat,ă Universitateaă Babeş-Bolyaiă –ă Cluj-Napoca.ă Coordonatoră ştiinţific:ă
Prof.ă univ.ă dr.ă Mariaă Roth.ă Disponibilă la:ă http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/ă sociologie/Foamete_Ducu_Viorela_Ro.pdfă
6ăMyriaăGeorgiouă(2006),ăDiaspora, Identity and the Media: Diasporic Transnationalism and
Mediated Spatialities,ăNewăYork,ăHamptonăPress,ăp.ă15,ăcitatădeăCameliaăBeciuă(2012):ăDiaspora şi
experienţa transnaţională. Practici de mediatizare în presa românească,ă „Revistaă român ă deă
sociologie”,ă serieă nou ,ă anulă XXIII,ă nr.ă 1–2,ă p.ă 49–66,ă Bucureşti,ă p.ă 52.ă Disponibilă la:ă http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.1-2-2012/03-CBeciu.pdfăă
7ăRémiăBarré,ăValériaăHernandez,ăJean-BaptisteăMeyer,ăDominiqueă Vinckă(2003),ăScientific
Diasporas: How Can Developing Countries Benefit from Their Expatriate Scientists and Engineers?,ă
Paris,ăFrance,ăInstitutădeăRechercheăpourăleăDéveloppement,ăIRDăEditions.ă
8ăDelphineăAncien,ăMarkăBoyle,ăRobăKitchină(2009),ăThe Scottish Diaspora and Diaspora
Strategy: Insights and Lessons from Ireland.ă Scottishă Government.ă Materialulă aă fostă prezentată înă
cadrulăWorkshop-uluiă dină 26–28ă ianuarieă 2009,ă Natională Universityă ofă Ireland,ă Maynooth:ăExploring
Diaspora Strategies: An International Comparison.ăDisponibilăla:ăhttp://www.nuim.ie/nirsa/diaspora/PDFs/ă
ă
Exist ă 4ă tipuriă deă reţeleă deă cunoştinţeă aleă diasporei,ă bazateă peă tipologiaă
dezvoltat ădeăO’ăNeilă(2009)
9:ă
1.
reţeleleă deă cunoştinţeă globaleă suntă aceleă reţeleă transnaţionaleă careă facă
leg turaăîntreăregiunileălumiiăşiăţaraădeăorigine,ăincluzândăschimburileăcomerciale,ă
întâlnirileădeăafaceri,ăîndrumarea,ăsprijinulăşiăaccesulălaăfactoriiădeădecizie;ă
2.
reţeleleă deă cunoştinţeă aleă specialiştiloră suntă aceleă reţeleă specifice,ă dină
diferiteăsectoareădeăactivitate,ăprecumăcomunicaţiileăşiăinformatica,ăsectorulăjuridică
şiă biotehnologia,ă careă genereaz ă leg turiă strânseă şiă specificeă cuă ţaraă deă origine,ă
pentruă aă ajutaă laă extindereaă sectoareloră respective,ă deă exemplu,ă prină oferireaă deă
expertiz ,ăîndrumare,ăcunoştinţeăşiăsuportăfinanciar;ă
3.
reţeleleă deă cunoştinţeă aleă profesioniştiloră suntă aceleă reţeleă aleă
profesioniştilorăşiăexpatriaţilorăcuăcalificareăînalt ălocalizaţiăînăoraşeleăcosmopolite.ă
Accentulăseăpuneăatâtăpeăreţeleleăsociale,ăcâtăşiăpeăreţeleleădeăafaceriăşiăpeăschimbulă
deăcontacte,ăcunoştinţe,ăîndrumareăşiăidei.ă
4.
reţeleleă deă cunoştinţeă transnaţionaleă suntă aceleă reţeleă careă auă caă scopă
creareaă deă leg turiă economiceă întreă ă ţaraă deă origineă şiă ţaraă deă destinaţie.ă Aiciă
diasporaă joac ă rolulă unuiă
broker
ă ală relaţiiloră pentruă oă anumit ă ţar .ă Resurseleă
dezvoltateă înă reţeaă includă cunoaştereaă pieţelor,ă cunoştinţeă culturaleă şiă accesă laă
oportunit ţileătransnaţionale.ă
Safran
10ădefineşteădiasporeleăcaăfiindă„comunit ţiăminoritareădeăexpatriaţi”ăaiă
c rorămembriăîmp rt şescăurm toareleăcaracteristici:ă
1.
eiăsauăstr moşiiălorăauăfostăîndep rtaţiădintr-unăcentruăoriginarăc treădou ă
sauămaiămulteăregiuniăperifericeăsauăstr ine;ăă
2.
eiăp streaz ăoă„memorieăcolectiv ”,ăoăviziuneăsauăunămitădespreăţaraăloră
natal ă–ăcuăprivireălaăaşezareaăgeografic ,ăistoriaăşiărealiz rileăsale;ă
3.
eiăcredăc ănuăsuntăşi,ăprobabil,ănuăpotăfiăpeădeplinăacceptaţiăînăţaraăgazd ă
şiăprinăurmareăseăsimtăînstr inaţiăşiăizolaţi;ă
4.
eiăconsider ăţaraănatal ăcaăadev rataălorăorigine,ălocaţiaăideal ăşiăloculăînă
careăeiăsauăurmaşiiălorăarătrebuiăînăceleădinăurm ăs ărevin ă–ăatunciăcândăcondiţiileă
vorăfiăcorespunz toare;ă
5.
eiă credă c ă ară trebui,ă înă modă colectiv,ă s ă seă impliceă înă menţinereaă sauă
restabilireaăsecurit ţiiăşiăprosperit ţiiăînăţaraănatal ;ă
6.
eiăcontinu ăs ăp strezeăleg turileăcuăţaraădeăorigine,ăînămodăpersonalăsauă
prină interpuşi,ă într-ună felă sauă altul,ă conştiinţaă etnic ă şiă solidaritateaă reprezentândă
elementeleădefinitoriiăaleăexistenţeiăacestorăleg turi.ăă
9ăAineăO’Neillă(2009),ăDiaspora Knowledge Networks. Materialulăaăfostăprezentatăînăcadrulă
Workshop-uluiă dină 26–28ă ianuarieă 2009,ă Natională Universityă ofă Ireland,ă Maynooth:ăExploring
Diaspora Strategies: An International Comparison,ăp.ă23.ăDisponibilăla:ă
http://www.nuim.ie/nirsa/diaspora/PDFs/Exploring%20Diaspora%20Strategies%20Internation al%20Comparison.pdfă
ă
Înăultimiiăani,ăintelectualiiăşiăactiviştiiăauăînceputăs ăfoloseasc ădinăceăînăceă
maiăfrecventătermenulădiasporaăpentruăaăseăcaracterizaăpeăeiăînşişi:ăJamesăCliffordă
menţioneaz ă c ă amă fostă martoriiă apariţieiă „limbajuluiă diasporic”,ă careă pareă s ă
înlocuiasc ăsauăcelăpuţinăs ăcompletezeă„discursulăminoritar”
11.ăCuătoateăacestea,ă
actualaă supraexploatareă şiă subteoretizareă aă noţiuniiă „diaspora”ă înă rândulă
academicienilor,ăintelectualilorătransnaţionaliăşiăliderilorădeălaănivelulăcomunit ţii,ă
deopotriv ă –ă careă v dă termenulă caă devenindă oă referinţ ă general ă careă îmbin ă
categoriiă precumă migranţii,ă lucr toriiă temporari,ă minorit ţileă etniceă şiă rasiale,ă
refugiaţii,ăexpatriaţiiăşiăturiştiiă–ăpuneăînăpericolăutilitateaădescriptiv ăaătermenuluiă
(Vezi:ăSafran,ă1991,ăTatla,1993,ăCohen,ă1995).ăă
Înăcadrulădiferitelorădisciplineăştiinţifice,ătermenulă„diaspora”ăapareăavândăcelă
puţinătreiăînţelesuri.ăAcesteăînţelesuriăseărefer ălaăceeaăceăamăputeaădenumi:ă
−
ă„diasporaăcaăform ăsocial ”,ă
−
„diasporaăcaătipădeăconştiinţ ”ăşiăă
−
„diasporaăcaămodalitateădeăexprimareăcultural ”.ă
2.ăCONEXIUNILEăDINTREăREŢELELEăSOCIALEăDINăDIASPORAăŞIăMIGRANŢIIăă CUăCALIFICAREăÎNALT ă
Georgiouăconsider ăc ăstudiileădespreădiasporaănuămaiăpotăfiăreduseădoarălaă
„relaţiaălinear ”ădintreădiasporaăşiăţaraădeăorigineăşi/sauădeădestinaţie,ăînăcondiţiileăînă
careăactoriiădiasporeiăsuntăconectaţiălaăoăvarietateădeăreţeleă„paraleleăşiăconcurenţiale”
12.ăă
ăÎnă prezent,ă diasporaă seă transform ă într-oă putereă social ă activ ,ă careă esteă
implicat ă înă toateă sfereleă deă activitateă aleă societ ţiiă şiă care,ă laă rândulă s u,ă leă
influenţeaz ă peă acestea.ă Ajungândă înă nouaă locaţie,ă emigranţiiă cuă calificareă înalt ă
tindăs ăseăuneasc ,ămaiăpuţinăcuăscopulădeăaăsupravieţuiăînăţaraădeădestinaţie,ăcât,ă
maiă alesă cuă scopulă deă a-şiă p straă obiceiurile,ă tradiţiile,ă limbaă matern ă şi,ă nuă înă
ultimulă rând,ă contacteleă cuă ţaraă natal .ă Înă acestă scop,ă emigranţiiă seă unescă cuă
diasporeleă dejaă existenteă sauă creeaz ă noileă asociaţiiă diasporale,ă ceeaă ceă cauzeaz ă
dinamismulăconstantăalăcreşteriiănum ruluiădiasporelorălaănivelăinternaţional.ă
Lucasă (2004)ă identific ă reţeleleă socialeă transnaţionaleă caă fiindă celă maiă
puternicămecanismăalădiasporei.ăReţeleleădiasporeiăsuntădistribuiteăglobalălaănivelulă
populaţieiă careă esteă conectat ă prină intermediulă credinţeloră comune,ă etniei,ă
identit ţiiănaţionaleăşiăcareăactiveaz ăşiăreînnoieşteăacesteăleg turiăprinăcreareaădeă
conexiuniălaănivelălocal,ăglobalăşiăcuăţaraădeăorigine.ăPrinăintermediulăacestorăreţele,ă
ţ rileă înă cursă deă dezvoltareă potă accesaă cunoştinţeleă şiă investiţiileă dină alt ă ţar .ă Înă
timpă ceă studenţiiă talentaţiă dină ţ rileă înă cursă deă dezvoltareă continu ă s ă migrezeă
pentruăa-şiăcontinuaăstudiileăşiăpentruăaălucraăînăeconomiileădezvoltate,ăatunciăcândă
11ăJamesăCliffordă(1994),ăDiasporas,ă„CulturalăAnthropology”,ăVol.ă9,ăNr.ă3,ăp.ă311.ăDisponibilăla:ă http://wayneandwax.com/pdfs/clifford_diasporas.pdfăă
ă
voră deveniă antreprenoriă sauă manageriă într-oă companieă multinaţional ,ă eiă seă voră
folosi,ădeăceleămaiămulteăori,ădeăreţeleleădeălaănivelăglobalăşiăînăspecialădeădiasporaă
pentruăaăreinvestiăcunoştinţeleădobânditeăînăstr in tateăşiăexperienţaălorăînăţaraădeă
origineăşi,ănuăînăultimulărând,ăpentruăaăcontribuiălaădezvoltareaădeănoiăunit ţiăînăţaraă
deăorigine.ăÎnăparticular,ăreţeleleădeăexpatriaţiăpotăajutaălaăidentificareaăşiădep şireaă
obstacoleloră careă potă ap reaă înă direcţiaă reinvestiriiă şiă pot,ă deă asemenea,ă accesaă
cunoştinţeleă tehniceă dină alteă ţ ri,ă cunoştinţeă careă potă contribuiă înă modă decisivă laă
dezvoltareaăţ riiădeăorigine.ă
Diferenţaădintreăreţeleleădeălucr toriăinfluenţeaz ,ăînăprimulărând,ămodalit ţileă
prină careă migranţiiă cuă calificareă înalt
13ă suntă recrutaţi.ă Înă primulă rând,ă şcolileă şiă
universit ţileăaparăcaăfiindă„surse”ăpentruăreţeleădeămigranţiăcalificaţi,ămaiăalesăînă
rândulăpersoanelorăcareăauăabsolvităsauăşi-auăfinalizatăstudiileăînăstr in tate.ăMulteă
studiiă arat ă c ă experienţaă deă aă fiă studentă înă str in tateă creşteă semnificativă
probabilitateaădeăaădeveniăulteriorăunămigrantăcalificată(Vezi:ăSalt,ă1997;ăKhadria,ă
2001;ă Hugo,ă 2002).ă Reţeleleă peă careă studenţiiă str iniă leă dezvolt ă potă s ă ofereă
oportunit ţiăpentruăcolegiiăşiăprieteniiăr maşiăacas .ăMeyeră(2001)ăsubliniaz ăfaptulă
c ăcercet toriiătindăs ăintreăînăacestăcercămigratoriuăprinăintermediulăreţelelorăadăhocă
deăcolegiăşiăcolaboratori,ăînătimpăceăingineriiăşiăspecialiştiiăînătehnologiaăinformaţieiă
tindă s ă migrezeă folosindu-seă deă canaleleă instituţionale,ă precumă agenţiileă deă
recrutareăşiăredistribuireă(Findlay,ă1990).ăă
Migraţiaăprofesioniştilorănecesit ădeăceleămaiămulteăori:ă
−
interacţiuneaădintreădiverşiiăintermediariăimplicaţiăînăverificareaăregulilorăşiă
procedurilorădeăemigrare;ă
13ăMaiămulţiătermeniăsuntăutilizaţiă pentruăaădefiniăconceptulădeă „highlyăqualifiedăpersonnel”ă (personală înaltă calificat):ă „highlyă skilledă workers”ă (lucr toriiă cuă calificareă înalt ),ă „qualifiedă personnel”ă(personalăcalificat),ă„Humanăresourcesăinăscienceăandătechnology”ă(resurseleăumaneădină ştiinţ ă şiă tehnologie),ă „scientistsă andă engineers”ă (oameniiă deă ştiinţ ă şiă inginerii),ă „ITă workers”ă (lucr toriiă dină domeniulă IT)ă sauă simpluă „brains”ă (creiere)ă –ă înă expresiileă „braină drain”ă (exodulă creierelor),ă„brainăgain”ă(câştigulăcreierelor)ăsauă„brainăcirculation”ă(circulaţiaăcreierelor).ăNuăexist ă unăconsensăînăceeaăceăpriveşteădefinireaăconceptuluiă„highlyăskilledăpeople”ă(persoaneăcuăcalificareă înalt ),ăoădefiniţieăacceptat ăesteăîncadrareaălorăînăcategoriaăcelorăcareădeţinăoăcalificareăsuperioar .ă Termenulă „skill”ă seă refer ă laă calific rileă necesareă pentruă aă desf şuraă anumiteă activit ţiă peă piaţaă muncii.ă Înă sensulă celă maiă general,ă acestaă reflect ă nivelulă capitaluluiă umană deă peă piaţaă muncii.ă Aptitudinileă suntă multidimensionale,ă deoareceă majoritateaă locuriloră deă munc ă necesit ă maiă multeă aptitudiniăpentruăîndeplinireaăcorespunz toareăaăsarcinilor,ădeălaăabilit ţiăpsihiceăprecumăcoordonareaă ochi-mân ,ă dexteritateă şiă putere,ă pân ă laă celeă cognitiveă (gândireă analitic ă şiă sintetic ,ă abilit ţiă numericeă şiă verbale)ă şiă abilit ţileă interpersonaleă (supervizare,ă conducere).ă (Laudelineă Auriol;ă Jerryă Sextonă(2002),ăCapitolul 1: Human Resources in Science and Technology: Measurement Issues and
International Mobility.ă ÎnăInternational Mobility of the Highly Skilled,ă „Papersă andă Proceedings”,ă
ă
−
contactulăcuăautorit ţileăcuăatribuţiiăînădomeniulămigraţiei;ă
−
asigurareaăcondiţiilorădeăangajareăşiărecunoaştereăaăcalific rilor;ă
−
negociereaăsalariilor;ă
−
facilitareaătransportuluiăşiăcaz rii.ăă
Înăprezent,ăexist ănumeroaseăagenţiiăspecializateăcareăseăocup ă deăastfelădeă
situaţii.ăRecentaăproliferareăaăagenţiilorăinternaţionaleădeăintermediereădeăacestătipă
confirm ăfaptulăc ăglobalizareaăpieţeiămunciiăînaltăcalificateănuăpoateăap reaăf r ăoă
reţeaămasiv ădeăinvestiţii
14.ăUnăexempluănotabil,ăînăspecialădinădomeniulăăIT,ăesteă
agenţiaăcunoscut ăînătoat ălumeaăcaă„bodyăshopping”
15.ăKhadriaă(2001)ăarat ăc ,ăînă
timpăceăfenomenulăexistaăînc ădinăaniiă1980,ă„bodyăshopping”ăesteăconsideratăacumă
multă maiă organizat,ă omniprezent,ă implic ă experţiă independenţiă şiă esteă adeseaă
monitorizat,ăsubăameninţareaăaplic riiădeăsancţiuni,ăatâtădeăguverneleădinăţ rileădeă
origine,ăcâtăşiădeăguverneleădinăţ rileădeădestinaţie.ă
Aşaă cumă Xiangă aă prezentat,ă agenţiileă careă furnizeaz ă firmeloră lucr toriă dină
domeniulăIT,ăpeăperioadeăscurteădeătimp,ăpot:ăă
−
r spundeănevoilorăangajatoruluiăînăcelămaiăscurtătimp;ă
−
urm riăîndeaproapeănevoileăpieţeiămuncii;ă
−
funcţionaăcaăună„tampon”ăîntreăpiaţaămunciiăşiăangajator;ă
−
şi,ănuăînăultimulărând,ăîiăpotădispensa,ăatâtăpeăangajatorăcâtăşiăpeăangajat,ădeă
laă sarcinileă deă natur ă administrativ ,ă cumă ară fi:ă obţinereaă vizelor,ă monitorizareaă
regulilor,ăîntocmireaăşiăcompletareaăformularelorăetc.ăă
Agenţiile,ăfieăc ăsuntămici,ămediiăsauămari,ăsuntălegateăfoarteăbineăîntreăeleă
prinăreţeleătransnaţionale.ăUnăaspectănegativăarăfiăacelaăc ămulteăasemeneaăagenţiiă
s-auădovedităaăfiăimplicateăînădiferiteătipuriădeăfraude,ăînăspecialăoferindălocuriădeă
munc ăcareănuăexistauăînărealitate,ăpentruălucr toriiăinteresaţiăsauăprinăfalsificareaă
calific rilorănecesareăpentruăaăobţineăunăanumitălocădeămunc ă(Vezi:ăXiang,ă2001;ă
Martin,ă2002).ă
Fluxurileă internaţionaleă deă specialiştiă cuă preg tireă superioar ă au,ă caă
particularitateădistinctiv ,ăcadrulăinstituţionalăînăcareăseădesf şoar ,ăreprezentatăînă
14ăJean-Baptisteă Meyeră (2001),ăNetwork approach versus brain drain: Lessons from the
diaspora,ă„InternationalăMigration”,ăVol.ă39,ăăNr.ă5,ăp.ă102.ă
15ăConceptulă„bodyăshopping”ăreprezint ăoăpractic ăfrecvent ăînăIndia,ăundeăanumiteăcompaniiă deă consultanţ ă recruteaz ă deă oriundeă dină lumeă lucr toriă înă domeniulă IT;ă înă celeă maiă multeă cazuriă aceştiaă suntă totă dină India,ă pentruă a-iă plasaă diverşiloră clienţiă caă specialiştiă pentruă executareaă unoră proiecte.ăSpreădeosebireădeăagenţiileăconvenţionaleădeărecrutare,ăcareăprezint ălucr toriiăangajatorilor,ă „bodyăshop”ăadministreaz ălucr toriiăînănumeleăangajatoriloră–ădeălaăplataăvizelorădeălucruătemporareă pân ălaăplataăsalariilor,ăleăg sescăcazareăşiăalteăserviciiăsimilare.ăAstfel,ălucr toriiănuăintr ăînăcontactă directăcuăangajatoriiăşiăpotăfiăredistribuiţiăînăoriceămoment,ăfieăc ăagenţiaă„bodyăshop”ăleăofer ăoăalt ă îns rcinareă c treă ună altă client,ă fieă c ă îiă puneă peă oă list ă deă aşteptareă înă c utareaă unuiă noiă activit ţi.ă Lucrândăînăcooperare,ăoperatoriiă„bodyăshop”ăstabilescăleg turiăuniiăcuăalţiiăînăaceeaşiăregiuneăsauăînă ţ riă diferite,ă trimiţândă lucr toriă înă domeniulă ITă acoloă undeă esteă nevoieă deă eiă (Biaoă Xiangă (2007),ă
Global „Body shopping”. An Indian Labor System in the Information Technology Industry,ă Newă
ă
mareăparteădeăpiaţaăintern ăaăforţeiădeămunc ădinăcadrulăcorporaţiilorămultinaţionaleă
şiăalăaltorăorganizaţiiăinternaţionale,ăagenţiileădeărecrutareăşiăoficiileăguvernamentale
16.ăă
Reţeleleătransnaţionaleădeălucr toriăcalificaţiănuăreprezint ănumaiă„bulevarde”ă
bi-naţionaleă deă deplasare.ă Acesteaă determin ă înă modă regulată mobilitateaă lucr toriloră
într-ună spaţiuă internaţional.ă Pentruă oă anumit ă perioad ă deă timp,ă migraţiaă lucr toriloră
înaltăcalificaţiădinăţ rileăînăcursădeădezvoltareăaăfostăprivit ăcaăoăproblem ădeă„braină
drain”
17.ăOdat ăcuărecunoaştereaăcirculaţieiăreţelelorădeălucr toriăînaltăcalificaţi,ămulţiă
sociologiăşiăpoliticieniăauăavutătendinţaădeăa-şiăschimbaădiscursul,ădeălaă
brain drain
ălaă
noţiuniădeăglobalizareăaăcapitaluluiăuman,ă„brainăexchange”
18,ă„brainăcirculation”
19,ăşiă
deăcreareăaăuneiăforţeădeămunc ămobileălaănivelăglobal.ăă
16ăUnitedăNationsă(1998).ăInternational Migration Policies,ăNewăYork,ăDepartmentăofăEconomică andăSocialăAffairsă–ăPopulationăDivision,ăp.ă89.ă
17ăConceptulă „braină drain”ă („exodulă creierelor”)ă desemneaz ă „transferulă internaţională ală resurseloră înă formaă capitaluluiă uman,ă înă particulară migraţiaă persoaneloră cuă calificareă înalt ă dinspreă ţ rileăînăcursădeădezvoltareăspreăţ rileădezvoltate”ă(MichelăBeine;ăFrédéricăDocquier;ăHillelăRapoportă (2003),ăBrain Drain and LCDs’Growth: Winners and Losers,ă IZADPă „Discussionă Paperă Series”,ăă Nr.ă819,ăp.ă2.ăDisponibilăla:ăhttp://www.milkeninstitute.org/pdf/braindrain.pdf).ă
DicţionarulăAmerican Heritageădefineşteăconceptulăbrainădrainăcaă„pierdereaăforţeiădeămunc ă intelectualeăşiătehniceăprinădeplasareaăacestuiătipădeăforţ ădeămunc ăc treămediiăgeografice,ăeconomiceă şiăprofesionaleămaiăfavorabile”ă(TheăAmericanăHeritageăDictionaryăofătheăEnglishăLanguage,ă2006).ă Termenulăbrain drainăseărefer ălaă„emigraţiaăindivizilorăpreg tiţiăşiătalentaţiădinspreăţaraădeăorigineă spreăoăalt ăţar ,ăconducândălaăepuizareaăresurselorăcalificateădinăţaraădeăorigine”ă(RichardăPerruchoud,ă Jillyanneă Redpath-Cross,ă eds.ă (2011),ăGlossary of Migration 2nd Edition,ă IOMă Internatională Organizationă foră Migration,ă „Internatională Migrationă Law”,ă Nr.ă 25,ă p.ă 15.ă Disponibilă la:ă http://publications.iom.int/bookstore/free/Glossary%202nd%20ed%20web.pdf)ăă
Înăliteraturaănon-academic ăconceptulăpoateăfiăfolosităînăsensărestrânsăşiăesteălegatădeămigraţiaă inginerilor,ădoctorilor,ăoamenilorădeăştiinţ ăşiăaltorăcategoriiădeăspecialiştiăcuăpreg tireăuniversitar .ă Folosireaăcuvântuluiă„brain”ă(creier)ăareăleg tur ăcuăoriceăcalificare,ăcompetenţ ăsauăcalitateăcareăesteă oăinvestiţieăpotenţial .ăFolosireaăcuvântuluiă„drain”ă(exod)ăsugereaz ăc ăaceast ărat ăaăieşirilorăesteălaă unănivelămaiămareădecâtăcelă„normal”ăsauădecâtăcelădorită(PierpaoloăGiannoccoloă(2004),ăThe Brain
Drain, A Survey of the Literature,ă „Workingă Papers”,ă Nr.ă 526,ă p.ă 2.ă Disponibilă la:ă
http://www2.dse.unibo.it/wp/526.pdf).ă Înă limbaă român ,ă conceptulăbrain draină „aă fostă tradusă înă diferiteă feluri,ă deă diferiţiă autoriă şiă înă diferiteă perioadeă politiceă ca:ă scurgereaă creierelor,ă exodulă creierelor,ămigraţiaăcreierelorăsauăchiarăfurtulăcreierelor,ăfurtădeăinteligenţ ,ăracolareădeăcadre,ăexodădeă competenţe,ădrenareaăcreierelor,ăhemoragiaăcreierelor”ă(PaulăŞtef nescuă(1982),ăBrain-drain. Exodul
creierelor,ăBucureşti,ăEdituraăPolitic ,ăp.ă20).ă
18ă „Braină exchange”ă („schimbă deă creiere”)ă implic ă ună fluxă ală cunoştinţeloră tehniceă înă dou ă direcţii:ăatâtădinspreăstatulăemiţ tor,ăcâtăşiădinspreăstatulăreceptorădeăimigranţi.ăPentruăsituaţiileăînăcareă fluxulă esteă netădezechilibrată (favorabilă uneiă p rţi),ă raportulă menţionată faceă referireă laă„braină drain”ă (exodulăcreierelor)ăsauă„brainăgain”ă(câştigulăcreierelor)ăînăfuncţieădeăunghiulădinăcareăesteăabordat ă problema.ă „Braină exchange”ă seă poateă reg siă subă formaă schimbuluiă deă elevi,ă cercet toriă şiă studenţiă întreăţ rileăslabădezvoltateăşiăceleădezvoltate,ăînăscopulăcâştigurilorăcomuneădeăcunoştinţe,ăexperienţ ăşiă preg tire.ăÎntr-unăraportăOECDădină1997,ăcareăanalizeaz ămişcareaăpersonaluluiăcuăcalificareăsuperioar ,ăauă fostăidentificateădou ăconcepteădeăbaz ăcuăreferireălaămigraţiaăforţeiădeămunc ăînaltăcalificate,ăşiăanume:ă „brainăexchange”ă(„schimbulădeăcreiere”)ăşiă„brainăwaste”ă(„neutilizarea/irosireaăinteligenţei/creierelor”)ă(Johnă Saltă(1997),ăInternational movements of the highly skilled,ăParis,ăOECD,ă„OccasionalăPapers”,ăNr.ă3,ă p.ă5.ăDisponibilăla:ăhttp://www.oecd.org/dataoecd/24/32/2383909.pdf).ăăă
ă
Ună num ră deă schemeă şiă tipuriă deă reţeleă transnaţionaleă deă profesioniştiă
expatriaţiă auă fostă createă şiă potă fiă utilizateă pentruă aă activaă rolulă loră efectivă şiă
productivă înă dezvoltareaă ţ riiă deă origineă –ă f r ă s ă presupun ă vreună efectă fizică
temporarăsauăoăîntoarcereădefinitiv .ăAcesteaăsuntăceeaăceăMeyerăşiăBrownă(1999)ă
auănumită„lucrulăcooperativălaădistanţ ”ăînăcadrulăuneiădiasporeăintelectuale.ăDeşiă
astfelă deă leg turiă auă existată într-oă form ă sauă altaă înă trecut,ă eleă devină acumă
sistematice,ăcompacteăşiănumeroase.ăProgramulăNaţiunilorăUniteăpentruăDezvoltareă
sprijin ă oă asemeneaă iniţiativ ă major ă înă domeniu,ă prină programulă TOKTENă
(Transferulă deă cunoştinţeă prină intermediulă expatriaţiloră naţionali),ă careă foloseşte
experienţaăacumulat ădeăc treăexpatriaţiăprinăintermediulăvizitelorăscurteăefectuateă
înăţ rileălorădeăorigineă(www.unops.org).ăăă
Meyeră şiă Brownă auă identificată celă puţină 42ă deă reţeleă deă cunoştinţeă formaleă
careăunescă30ădeăţ riăcuăcet ţeniiălorădinăstr in tate.ăReţeleleăvariaz ădeălaăcâtevaă
suteăpân ălaă2ă000ădeămembri.ăMeyerăşiăBrownăclasific ăacesteăreţeleăînă4ătipuri:ăă
1.
reţeleădeăstudenţi/„savanţi”;ăă
2.
asociaţiileălocaleăaleăexpatriaţilorăcalificaţi;ă
3.
transferulădeăcunoştinţeăprinăintermediulăexpatriaţilorănaţionaliă(TOKTEN);ă
4.
reţeleleăaflateăînăcursădeădezvoltare,ăformateădinădiasporeăintelectual/ştiinţifice.ăă
Aşaăcumăacesteăreţeleăexist ăcuăscopulădeăaăînt riădiasporaăpentruădezvoltareaă
ţ riiădeăorigine,ăeleăpotăfiăutilizateăşiăpentruărecrutareaăforţeiădeămunc ăînaltăcalificateăşiă
deplasareaăacesteiaăînăafaraăţ riiădeăorigine.ăAltătipădeăreţeaătransnaţional ăceăafecteaz ă
mişcareaălucr torilorăesteăreprezentat ădeăreţeleleă
on-line
ăpentruăschimbulădeăinformaţiiă
şiă recrutareă înă rândulă profesioniştilor.ă www.siliconidia.comă reprezint ă ună exempluă
pentruălucr toriiădinădomeniulăITăşiăpentruăoameniiădeăafaceri.ă
Cercetareaădiasporeiăarat ăc ănuătoateăreţeleleăsuntăproductiveăsauăbeneficeăşiă
c ămaiămulteăinformaţiiăarăfiănecesareăcuăprivireălaăcineălucreaz ,ăcuăcineăşiăînăceă
mod
20.ă Examinareaă metodologiiloră şiă analizareaă abord riloră careă auă caă obiectă
reţeleleăsocialeăarăputeaăs ăfieămultămaiăutileăînăacestăsens
21.ăăă
areăoriginileăînăstudiileăfocalizateăpeăstudenţiiăşiăoameniiădeăştiinţ ădinăţ rileăînăcursădeădezvoltareăcareă locuiauă înă SUAă (Tomă Casey,ă Samiă Mahroum,ă Kenă Ducatel,ă Rémiă Barréă (2001),ăThe Mobility of
Academic Researchers: Academic Careers and Recruitment in Ict and Biotechnology in Europe,ă
EuropeanăCommission,ăJointăResearchăCentre,ăp.ă13).ăTrebuieăsubliniatăfaptulăc ,ăcirculaţiaăcreiereloră esteăunărezultatăalădezvolt riiăşiămodific riiăfenomenelorădeăexodăalăcreierelorăşiăcâştigăalăcreierelor.ă Yun-Chungă(2007)ăanalizeaz ăfenomenulăcirculaţieiăcreierelorăşiăsubliniaz ăc ,ăînăcontrastăcuăteoriileă privindă „brain drain-ul”ă sauă „reversulăbrain drain-ului”ă careă esteă într-oă singur ă direcţie,ă circulaţiaă creiereloră esteă ună termenă inventată deă Saxeniană şiă subliniaz ă existenţaă aă dou ă fluxuriă deă lucr toriă calificaţi,ăîntreăţaraădeăorigineăşiădeădestinaţie.ăAceast ăform ăaămigraţieiăvaăluaăproporţiiăînăviitor,ăînă specialădac ădisparit ţileăeconomiceăîntreăţ riăcontinu ăs ăseădiminueze.ăăă
20ăAndyăHargreaves,ăDeanăFinkă(2006),ăSustainable Leadership,ăSanăFrancisco,ăJossey-Bass,ă citatădeăAndyăHargreaves;ăPaulăShawă(2005):ăKnowledge and Skill Development in Developing and
Transitional Economies,ă Ană analysisă ofă Worldă Bank/DfIDă Knowledgeă andă Skillsă foră theă Modernă
Economyă Project,ă p.ă 107.ă Disponibilă la:ă http://siteresources.worldbank.org/EDUCATION/Resources/ă 278200-1126210664195/1636971-1126210694253/DFID_WB_KS_FinalReport_7-31-06.pdfăă
21ă Stephenă Barryă Wellman,ă Stephenă Davidă Berkowitză (1988),ăSocial Structures: A Network
Approach,ăNewăYork,ăCambridgeăUniversityăPressăcitatădeădeăAndy,ăHargreaves;ăPaul,ăShawă(2005),ă
Knowledge and Skill Development in Developing and Transitional Economies.ăAnăanalysisăofăWorldă
ă
3.ăMODALIT ŢILEăPRINăCAREăREŢELEăSOCIALEăDINăDIASPORAăŞIăMIGRANŢIIăă CUăCALIFICAREăÎNALT ăPOTăCONTRIBUIăLAăDEZVOLTAREAăŢ RIIăDEăORIGINEă
ă
Referindu-seă laă lucr rileă luiă Cohenă despreă diaspora,ă Aksoyă şiă Robinsă
sugereaz ănecesitateaădeăaădep şiăclişeeăprecumă„comportamentulădiasporic”ăşiădeăaă
focaliza,ă înă schimb,ă analizaă asupraă practiciloră simboliceă prină careă migranţii,ă caă
individualit ţiă distincte,ă seă autodefinescă şiă reflecteaz ă asupraă poziţieiă loră înă
diverseleă interacţiuniă şiă mediiă –ă cumă gândesc,ă interpreteaz ă şiă resimtă situaţiile.ă
Altfelă spus,ă ară trebuiă identificateă formeleă emergenteă deă manifestareă aă diasporei,ă
celeăcareărezult ădinămodulăînăcareăactoriiărespectiviăseăraporteaz ălaăoădiversitateă
deăreţeleădeăapartenenţ ,ădeăsociabilitate,ădeăacţiuneăcivic ,ădeăafirmareăidentitar
22.ăă
Înăcelămaiăbunăcaz,ăreţeleleădiasporeiăreprezint ăunăcâştigăimportant,ădarăpreaă
puţinăutilizatăpentruăcreareaăspiralelorădeăcunoştinţe,ă
training
,ădezvoltare,ăinvestiţiiă
întreă ţ rileă deă origineă şiă ţ rileă deă destinaţie,ă maiă dezvoltateă economic,ă c treă careă
migranţiiăsuntăatraşi.ăReţeleleădiasporeiăreconecteaz ăoameniiădeăafaceriădeăsuccesă
cuăleg turileăculturaleădeăundeăeiăauăemigrat.ă
Pentruă aă susţineă validitateaă ipotezeiă câştiguluiă deă inteligenţ ,ă P nescuă
analizeaz ăefecteleăpierderiiăcreierelorăfolosindădou ăposibileăcanaleăpentruăcâştigulă
deă inteligenţ :ă „ună câştigă anterioră condiţionată deă asimetriaă informaţional ă şiă ună
câştigăposteriorăprinăreţeleleăştiinţificeădinădiaspora,ăîncercândăs ăleăîncadrezeăîntr-oă
fundaţieă teoretic ă solid ”.ă Eaă identific ă maiă multeă tipuriă deă reţeleă deă cunoaştere,ă
dintreă careă reţeleleă ştiinţificeă şiă intelectualeă dină diasporaă auă oă influenţ ă pozitiv ă
asupraădezvolt riiăţ riiădeăorigine.ăAcesteăreţeleădepindăfoarteămultădeăinternetăşiă
interacţioneaz ăînănumeroaseăproiecteădeădezvoltareăcuăagenţiiă guvernamentaleăşiă
privateă şiă organizaţiiă non-profită dină ţaraă deă origine.ă Înă principal,ă activit ţileă loră
constauăînăproiecteădeăcercetare,ătransferădeătehnologieăşiăconsultanţ ădeăspecialitate,ă
cursuriădeăperfecţionareăşiăaducereaăcompaniilorăstr ineăînăţaraădeăorigine
23.ăă
Stabilireaăunorăleg turiădurabileăîntreădiasporaăşiăţaraădeăorigine,ăprinăcontacteă
deăafaceriăşiăştiinţifice,ăreuniuniăperiodiceăînăţar ,ăproiecteăinternaţionaleăcomune,ă
reprezint ,ă deă asemenea,ă ună factoră potenţială favorabilă generată deă emigraţie,ă înă
compensaţieă laă pierderileă peă careă aceastaă leă genereaz .ă Emigranţiiă cuă calificareă
înalt ă seă potă întoarceă acas ă dup ă câţivaă ani,ă aducândă odat ă cuă eiă cunoştinţe,ă
deprinderi,ăcontacteădobândite,ăaccesălaăceleămaiăbuneăpracticiălaănivelăinternaţională
http://siteresources.worldbank.org/EDUCATION/Resources/278200-1126210664195/1636971-1126210694253/DFID_WB_KS_FinalReport_7-31-06.pdfăă
22ăAsuăAksoy,ăKevinăRobins,ă(2000),ăThinking across spaces. Transnational television from
Turkey,ă„EuropeanăJournalăofăCulturalăStudies”,ăVol.ă3,ăăNr.ă3,ăp.ă45,ăcitatădeăCamelia,ăBeciuă(2012):ă
Diaspora şi experienţa transnaţională. Practici de mediatizare în presa românească,ă „Revistaă
român ă deă sociologie”,ă serieă nou ,ă anulă XXIII,ă nr.ă 1–2,ă p.ă 53,ă Bucureşti.ă Disponibilă la:ă http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.1-2-2012/03-CBeciu.pdfăă
23ăC.A.ăP nescuă(2003),ăBrain Drain and Brain Gain: A New Perspective on Highly Skilled
Migration,ăBucureşti,ăAcademiaăDiplomatic ,ăMinisterulăAfacerilorăExterne,ăp.ă112.ăă
ă
şiăunăposibilăcapitalăfinanciar,ătoateăcontribuindălaădezvoltareaănaţional .ăAceast ă
migraţieădeăreturăaduceăavantajeăclareăţ riiădeăorigine.ăÎnăplus,ăpeăperioadaăînăcareă
migrantulălocuieşteăînăstr in tate,ăacestaăpoateăs ătransfereăoăparteăaăcunoştinţelorăşiă
experienţelorădobânditeăc treăţaraădeăorigine,ăprinăintermediulăvizitelorăperiodiceăşiă
prină participareaă laă reţeleleă deă cunoştinţeă sauă diasporeleă ştiinţificeă stabiliteă înă
str in tateă (Solimano,ă 2002).ă Acesteă diasporeă ştiinţificeă auă creată reţeleă deă
cunoştinţeăaleăconaţionalilorăcareăaparţinăunuiăanumeădomeniuădeălucruăsauăstudiuă
dină str in tate.ă Scopulă principală ală acestoră reţeleă esteă acelaă deă aă conectaă
profesioniştiiă şiă oameniiă deă ştiinţ ă împr ştiaţiă peă totă globulă şiă careă îşiă manifest ă
interesulădeăaăp straăleg turaăuniiăcuăalţii.ăÎnăplus,ăeiăsuntă interesaţiăînăsprijinireaă
promov riiădezvolt riiăştiinţificeăşiăeconomiceăaăţ rilorădeăorigine.ăAcesteăreţeleăpotă
aveaă leg tur ă şiă potă fiă susţinuteă deă c treă guverneleă ţ riloră deă origineă sauă potă fiă
independente.ă Exempleă deă asemeneaă reţeleă sunt:ă Reţeauaă cercet toriloră şiă
ingineriloră columbieniă dină str in tateă („Theă Colombiană Networkă ofă Researchersă
andă Engineersă Abroad”ă –ă Redă Caldas)
24,ă cercet toriiă chineziă dină str in tateă
(„Chineseă Scholarsă Abroad”ă
−
ă CHISA),ă („Chineseă Americană Engineersă andă
Scientistsă Associationă ofă Southernă California”
25ă –ă CESASC)ă Reţeauaă Global ă
Korean ă („Theă Globală Koreană Network”),ă Fundaţiaă FORS
26ă –ă Forumulă pentruă
Ştiinţ ăşiăReform ădinăRomâniaă(„TheăForumăforăScienceăandăReform”ă–ăFORS)ăşiă
alteleă(Vezi:ăMeyerăşiăBrown,ă1999).ăMaiămult,ădiasporeleăştiinţificeăcontribuieălaă
rupereaăleg turilorăpsihologiceăaleăoamenilorădeăştiinţ ăcuăloculădeăreşedinţ .ăAcestă
aspectăpoateăajutaălaătransferulăcunoştinţelorăc treăţ rileăînăcursădeădezvoltare.ăă
Guvernulă ară trebuiă s ă implementezeă politiciă prină intermediulă c roraă s ă seă
asigureăc ăleg turileăţ riiăcuăemigranţiiăînaltăcalificaţiănuăsuntăpierdute,ăgarantândă
astfelăbun stareaăindividului,ăprecumăşiăproductivitateaăţ riiădeăorigine.ă
LowellăşiăFindlay
27ăauăclasificatăposibileleăopţiuniăpolitice,ăînăceeaăceăpriveşteă
exodulăcreierelor,ăînă6ăcategorii,ăcunoscuteăsubădenumireaă„6ăR”:ă
24ăReţeauaăcolumbian ă„RedăCaldas”ăesteăunaădintreăprimeleăreţeleăcareăaăevoluatăînăcalitateădeă grupăbineăorganizatăşiăautonomăformatădinăoameniiădeăştiinţ ăcolumbieniăaflaţiăînăstr in tate.ăMisiuneaă reţeleiă Redă Caldasă esteă deă aă consolidaă comunitateaă ştiinţific ă columbian ă şiă deă aă oă integraă înă comunitateaă ştiinţific ă internaţional ă prină intermediulă stabiliriiă contacteloră şiă parteneriatelor,ă organizareaă conferinţelor,ă seminareloră şiă altoră modalit ţiă deă schimbă deă informaţii.ă Membriiă reţeleiă RedăCaldasăsuntăîncurajaţiăs ăcolaborezeăprinăintermediulăproiectelorădeăcercetareă(SergiuăPorcescuă–ă iunieă2008),ăOportunităţi pentru comunităţile ştiinţifice din ţările de origine,ă„Akademos”,ăNr.ă3ă(10),ă p.ă 31–35.ă Disponibilă la:ă http://www.akademos.asm.md/files/Academos%203%202008%2012%ă 20OPORTUNIT%C4%82%C5%A2I%20PENTRU%20COMUNIT%C4%82%C5%A2ILE%20%C5 %9ETIIN%C5%A2IFICE%20DIN%20%C5%A2%C4%82RILE%20DE%20ORIGINE.pdf).ăă
25ăDisponibilăla:ăhttp://cesasc.org/default.aspxă 26ăDisponibilăla:ăhttp://fors.ong.ro/indexr.htmăă
27ăLindsayăB.ăLowellă(2006),ăHigh Skilled Mobility: Changes and Challenges. Presentation to
the United Nations, „InternationalăSymposiumăonăInternationalăMigrationăandăDevelopment”,ăTurin,ă
ă
1.
„Revenireaămigranţilorăînăţaraădeăorigine.ă
2.
Restricţiiă înă ceeaă ceă priveşteă mobilitateaă internaţional ă aă cet ţeniloră
propriiăşiălucr torilorăstr ini.ă
3.
Recrutareaămigranţilorăinternaţionali.ă
4.
Repatriereaăcapitaluluiăumanăpierdută(impunereădeătaxe/compensare).ă
5.
Repatriereaăresurseloră(opţiuneaădiasporei).ă
6.
Reţinereaăprinăpoliticileăeducaţionale/deădezvoltareăeconomic ”.ă
Opţiuneaă „diasporei”ă înseamn ă repatriereaă resurselor.ă Migraţiaă şiă migranţiiă
potă reprezentaă oă resurs ă valoroas ă pentruă dezvoltareaă ţ riiă deă origine,ă dară acestă
impactăpozitivăreprezint ămaiădegrab ăunăpotenţialădecâtăunămecanismăautomat
28.ăOă
precondiţieă pentruă caă acesteă beneficiiă s ă conduc ă laă rezultateă pozitiveă esteă caă
leg turaă dintreă ţ rileă deă destinaţieă şiă deă origineă s ă r mân ă laă felă deă strâns ă şiă deă
asemeneaăs ăseăp strezeăoămetod ăieftin ădeătransferăaăcunoştinţelorădinspreăceleă
maiă buneă instituţiiă str ineă spreă ţaraă deă origine,ă careă poateă obţineă ună beneficiuă
suplimentarădeăpeăurmaătrimiterilorădeăbani.ăă
Esteăevidentăfaptulăc ănicioărestricţie,ăreţinereăsauăopţiuneăaă„diasporei”ănuăvaă
aveaă succesă dac ă nuă exist ă nicioă speranţ ă deă îmbun t ţireă aă condiţiiloră şiă niciună
angajamentă clară şiă completă ală factoriloră politiciă deă decizieă dină ţaraă deă origine.ă
Aceastaăpresupuneăinvestiţiiămariăînăeducaţie,ăînt rireaăschimbuluiădeăstudenţiăşiădeă
personalăînaltăcalificatăşi,ănuăînăultimulărând,ăcreareaăunuiămediuădeălucruăatractiv,ăcareă
s ădetermineăpersoaneleăcuăcalificareăînalt ăs ăr mân ăînăţar ăsauăs ăseăreîntoarc .ăă
Acestă lucruă esteă celă maiă bineă reliefată prină afirmaţiaă luiă Lowellă (2006):ă „Aă
oferiă oameniloră motiveă s ă r mân ă sauă s ă reîntoarc ă esteă f r ă îndoial ă ceaă maiă
eficient ăopţiuneăpolitic ădeăsusţinereăaăcapitaluluiăuman”
29.ă
BIBLIOGRAFIEă
1. AKSOY,ăASU;ăROBINS,ăKEVINă(2000).ăThinkingăacrossăspaces.ăTransnationalătelevisionăfromă Turkey,ăEuropean Journal of Cultural Studies,ă3,ăp.ă343−365.ă
2. AURIOL,ăLAUDELINE;ăSEXTON,ăJERRYă(2002).ăHumanăResourcesăinăScienceăandăTechnology:ă Measurementă Issuesă andă Internatională Mobility.ă ÎnăInternational Mobility of the Highly Skilled,ă Papersă andă Proceedings,ă Paris,ă OECD.ă Disponibilă la:ă http://pesona.mmu.edu.my/~chtan/Seminar/ă 9202011E.pdfă
28ăHeinăDeăHaasă(2006),ăEngaging Diasporas. How governments and development agencies
can support diaspora involvement in the development of origin countries,ă Internatională Migrationă
Institute,ă Jamesă Martină 21stă Centuryă School,ă Universityă ofă Oxford,ă p.ă 13.ă Disponibilă la:ă http://www.imi.ox.ac.uk/pdfs/engaging-diasporas-hein-de-haas.pdfăă
29ăLindsayăB.ăLowellă(2006),ăHigh Skilled Mobility: Changes and Challenges,ăPresentationătoăthe
United Nations, International Symposium on International Migration and Development,ăTurin.ăDisponibilăla:ă
http://www.un.org/esa/population/hldmigration/TURIN/Turin_Statements/LOWELL.pdf#search=%2 2B.%20Lindsay%20Lowell%20brain%22ăcitatădeăAndreas,ăBreinbaueră(2007),ăBrain Drain – Brain Circulation or …What Else Happens or Should Happen to the Brains Some Aspects of Qualified
Person Mobility/Migration,ă „FIW-ă Workingă Paper”,ă Nr.ă 004,ă p.ă 23.ă Disponibilă la:ă
ă
3. BARRÉ,ăRÉMI;ăHERNANDEZ,ăVALÉRIA;ăMEYER,ăJEAN-BAPTISTE;ăVINCK,ăDOMINIQUEă (2003).ăScientificăDiasporas:ăHowăCanăDevelopingăCountriesăBenefităfromăTheirăExpatriateă ScientistsăandăEngineers?,ăFrance,ăParis,ăInstitutădeăRechercheăpourăleăDéveloppement,ăIRDă Editions.ă
4. BASCH,ă LINDA;ă SCHILLER-GLICK,ă NINA;ă SZANTON-BLANC,ă CRISTINAă (1994).ă
Nations unbound: transnational projects, postcolonial predicaments, and deterritorialized
nation-states,ăNewăYork,ăRoutledge.ăă
5. BAUBÖCK,ă RAINER;ă FAIST,ă THOMASă (2010).ă Diasporaă andă Transnationalism.ă Concepts,ă Theoriesă andă Methods,ă IMISCOEă Research,ă Amsterdamă Universityă Press.ă Disponibilă la:ă http://cadmus.eui.eu/bitstream/handle/1814/14318/Diaspora_and_Transnationalism.pdf?sequence=4ăă 6. BECIU,ăCAMELIAă(2012).ăDiaspora şi experienţa transnaţională. Practici de mediatizare în
presa românească,ă„Revistaăromân ădeăsociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXIII,ănr.ă1–2,ăp.ă49–66,ă
Bucureşti.ăDisponibilăla:ăhttp://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.1-2-2012/03-CBeciu.pdfă 7. BEINE,ăMICHEL;ăDOCQUIER,ăFRÉDÉRIC;ăRAPOPORT,ăHILLELă(2003).ăBrainăDrainăandă
LCDs`Growth:ă Winnersă andă Losers.ă Discussionă Paperă Series,ă IZADPă 819.ă Disponibilă la:ă http://www.milkeninstitute.org/pdf/braindrain.pdfă
8. BOURNE,ăRANDOLPHă(Julyă1916).ăTrans-NationalăAmerica,ăThe Atlantic Monthly,ă118ă86– 97,ăBoston,ăTheăAtlanticăMonthlyăGroup.ăDisponibilăla:ăhttp://www.swarthmore.edu/SocSci/ă rbannis1/AIH19th/Bourne.htmlă
9. BREINBAUER,ăANDREASă(2007).ăBrainăDraină–ăBrainăCirculationăoră…WhatăElseăHappensă orăShouldăHappenătoătheăBrainsăSomeăAspectsăofăQualifiedăPersonăMobility/Migration,ă
FIW-Working Paper,ă004.ăDisponibilăla:ăhttp://wbc-inco.net/attach/N_004-breinbauer.pdfă
10. CASEY,ăTOM;ăMAHROUM,ăSAMI;ăDUCATEL,ăKEN;ăBARRÉ,ăRÉMIă(2001). The Mobility
of Academic Researchers:ăAcademic Careers and Recruitment in Ict and Biotechnology in
Europe,EuropeanăCommission,ăJointăResearchăCentre.ă
11. CLIFFORD,ăJAMESă(1994).ăDiasporas,ăCultural Anthropologyă9,ă3,ăp.ă302−338.ăDisponibilăla:ă http://wayneandwax.com/pdfs/clifford_diasporas.pdfă
12. COHEN,ă ROBINă (1995).ă Rethinkingă „Babylon”:ă iconoclastică conceptionsă ofă theă diasporică experience,ăJournal of Ethnic and Migration Studies,ă21,ă1,ăp.ă5−18.ă
13. DeăHAAS,ăHEINă(2006).ăEngagingăDiasporas.ăHowăgovernmentsăandădevelopmentăagenciesăcană supportădiasporaăinvolvementăinătheădevelopmentăofăoriginăcountries,ăInternationalăMigrationă Institute,ă Jamesă Martină 21stă Centuryă School,ă Universityă ofă Oxford.ă Disponibilă la:ă http://www.imi.ox.ac.uk/pdfs/engaging-diasporas-hein-de-haas.pdfăă
14. FINDLAY,ă ALLANă M.ă (1990).ă Aă migrationă channelsă approachă toă theă studyă ofă high-levelă manpowerămovements:ăAătheoreticalăperspective,ăInternational Migrationă28,ă1:ă15–23.ă 15. FOAMETE-DUCU,ăVIORELAă(2011).ăStrategii ale maternităţii transnaţionale: cazul femeilor
din Româniaă–ătez ădeădoctorat,ăUniversitateaăBabeş-Bolyaiă–ăCluj-Napoca.ăCoordonatorăştiinţific:ă
Prof.ăuniv.ădr.ăMariaăRoth.ăDisponibilăla:ăhttp://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/ă sociologie/Foamete_Ducu_Viorela_Ro.pdfă
16. GEORGIOU,ă MYRIAă (2006).ăDiaspora, Identity and the Media: Diasporic Transnationalism
and Mediated Spatialities,ăNewăYork,ăHamptonăPress.ă
17. GIANNOCCOLO,ăPIERPAOLOă(2004).ăTheăBrainăDrain.ăAăSurveyăofătheăLiterature,ăWorking
Papers,ă526.ăDisponibilăla:ăhttp://www2.dse.unibo.it/wp/526.pdfă
18. HARGREAVES.ăANDY;ăSHAW,ăPAULă(2005).ăKnowledge and Skill Development in Developing
and Transitional Economies.ă Ană analysisă ofă Worldă Bank/DfIDă Knowledgeă andă Skillsă foră theă
Modernă Economyă Project.ă Disponibilă la:ă http://siteresources.worldbank.org/EDUCATION/ă Resources/278200-1126210664195/1636971-1126210694253/DFID_WB_KS_FinalReport_7-31-06.pdfă
19. HARGREAVES,ăANDY;ăFINK,ăDEANă(2006).ăSustainable Leadership,ăSanăFrancisco,ăJossey-Bass.ă 20. HUGO,ăG.ă(2002).ăMigrationăpoliciesădesignedătoăfacilitateătheărecruitmentăofăskilledăworkersăină
ă
21. IONESCU,ăDINAă(2005).ăPolicy Needs on Diaspora Data Collection,ăIOM,ăGeneva,ăDisponibilă la:ăhttp://www.unece.org/stats/documents/2005/03/migration/wp.4.e.pdfăă
22. YUN-CHUNG,ă CHENă (2007).ă Theă limitsă ofă braină circulation:ă Chineseă returneesă andă technologicală developmentă ină Beijing,ă Working Paper,ă 15.ă Disponibilă la:ă http://www.cctr.ust.hk/materials/working_papers/WorkingPaper15.pdfăă
23. LEVITT,ăPEGGY;ăNYBERG-SØRENSEN,ăNINNAă(octombrieă2004).ăTheătransnationalăturnăînă migrationă studies,ă Global Migration Perspectives 6,ă Geneva,ă Globală Commissionă onă Internatională Migration.ă Disponibilă la:ă http://www.solidarnosc.org.pl/uploads/oryginal/0/ă 5f5d0_Transnational_turn.pdfă
24. LOWELL,ăLINDSAYăB.;ăFINDLAY,ăALLANăM.ă(2001).ăMigration of Highly skilled persons
from developing countries: Impact and policy responses,ăGeneva,ăInternationalăLabourăOffice.ă
Disponibilăla:ăhttp://www.pleasanton.k12.ca.us/avhsweb/bull/APHG/ilo.pdfăă
25. LOWELL,ăLINDSAY,ăB.ă(2006).ăHigh Skilled Mobility: Changes and Challenges. Presentationă toătheăUnitedăNations,ăInternational Symposium on International Migration and Development,ă Turin,ă28–30ăJuneă2006.ăDisponibilăla:ă
http://www.un.org/esa/population/hldmigration/TURIN/Turin_Statements/LOWELL.pdf#sear ch=%22B.%20Lindsay%20Lowell%20brain%22ăăă
26. LUCAS,ă ROBERTă E.B.ă (2004).ă Internatională Migrationă toă theăHighă Incomeă Countries:ă Someă ConsequencesăforăEconomicăDevelopmentăinătheăSendingăCountries,ăWashingtonăD.C.,ătheăWorldă Bank.ăDisponibilăla:ăhttp://wbln0018.worldbank.org/eurvp/web.nsf/Pages/Paper+by+Lucas/ăă 27. LUCAS,ă ROBERTă E.B.ă (13ă Mayă 2004).ă Internatională Migrationă Regimesă andă Economică
Development,ăreportăfromătheăEGDIăseminar:ăInternational Migration Regimes and Economic
Development,ă Stockholm,ă Sweden,ă Executiveă Groupă onă Developmentă Issues.ă Disponibilă la:ă
http://www.egdi.gov.se/seminars6.htmă
28. KHADRIA,ă BINODă (2001).ă Shiftingă paradigmsă ofă globalization:ă Theă twenty-firstă centuryă transitionă towardsă genericsă ină skilledă migrationă fromă India,ă Blackwellă Publishing,ă
International Migration,ă39,ă5,ă1,ăp.ă45−71.ă
29. MARTIN,ăPHILIPă(2002).ăPoliciesăforăadmittingăhighlyăskilledăworkersăintoătheăUnitedăStates.ă
InăInternational Mobility of the Highly Skilled.ăParis:ăOECD,ă271–291.ă
30. MEYENDORFF,ăJOHNă(1987).ăVision of Unity,ăNewăYork,ăSVSăPress.ă
31. MEYER,ăJEAN-BAPTISTE;ăBROWN,ăMERCYă(1999).ăScientificădiasporas:ăAănewăapproachă toă theă braină drain.ă Acestă materială aă fostă prezentată înă cadrulă Conferinţeiă Mondialeă privindă Ştiinţa,ă UNESCO-ICSU,ă Budapesta,ă Ungaria,ă 26ă iunie−1ă iulieă 1999,ă CEEPAăDiscussion
Paperă41.ăDisponibilăla:ăăhttp://www.unesco.org/most/meyer.htmă
32. MEYER,ă JEAN-BAPTISTEă (2001).ă Networkă approachă versusă braină drain:ă Lessonsă fromă theă diaspora,ăInternational Migrationă39,ă5,ăp.ă91−110.ă
33. P NESCU,ăC.ăA.ă(2003).ăBrain Drain and Brain Gain: A New Perspective on Highly Skilled
Migration,ă Bucureşti,ă Academiaă Diplomatic ,ă Ministerulă Afaceriloră Externe.ă Disponibilă la:ă
http://www.cenpo.ro/files/08%20Migration.pdfă
34. PORCESCU,ă SERGIUă (iunieă 2008).ă Oportunit ţiă pentruă comunit ţileă ştiinţificeă dină ţ rileă deă origine,ăAkademos,ă 3ă (10),ă p.ă 31−35.ă Disponibilă la:ă http://www.akademos.asm.md/files/ă Academos%203%202008%2012%20OPORTUNIT%C4%82%C5%A2I%20PENTRU%20CO MUNIT%C4%82%C5%A2ILE%20%C5%9ETIIN%C5%A2IFICE%20DIN%20%C5%A2%C 4%82RILE%20DE%20ORIGINE.pdfăă
35. PRIES,ăLUDGERă(2001).ăTheăApproachăofăTransnationalăSocialăSpaces:ăRespondingătoăNewă Configurationsă ofă theă Socială andă theă Spatial.ă În:ă New Transnational Social Spaces.
International Migration and Transnational Companies in the early twenty-first century.ă
London:ă Routledge,ă p.ă 3–33.ă Disponibilă la:ă http://books.google.ba/books?id=TKhrRtQXw-cC&printsec=frontcover&hl=ro#v=onepage&q&f=falseă
ă
37. RUSU,ă RODICA;ă TODOROVA,ă LILIAă (ianuarie–martieă 2012).ă Rolulă diasporeiă înă cadrulă relaţiiloră internaţionale,ă Chişin u,ă Administrareaă Public ă (Revist ă metodico-ştiinţific ă trimestrial )ă 1ă (73),ă p.ă 117−122.ă Disponibilă la:ă http://aap.gov.md/attachments/Publicatii/Revista/ă Revista_AP_1_2012.pdfăă
38. SAFRAN,ă WILLIAMă (1991).ă Diasporasă ină modernă societies:ă Mythsă ofă homelandă andă return,ă
Diaspora: A Journal of Transnational Studiesă1,ă1,ăp.ă83−99.ă
39. SAFRAN,ăWILLIAMă(1999).ăComparingăDiasporas:ăAăReviewăEssay,ăDiasporas: A Journal of
Transnational Studiesă8,ă3,ăp.ă225−291.ă
40. SALT,ăJOHNă(1997).ăInternationalămovementsăofătheăhighlyăskilled.ăParis,ăOECD Occasional
Papers 3.ăDisponibilăla:ăăhttp://www.oecd.org/dataoecd/24/32/2383909.pdfă
41. SAXENIAN,ăA.ă(2005).ăFromăBrainăDrainătoăBrainăCirculation:ăTransnationalăCommunitiesăandă Regională Upgradingă ină Indiaă andă China.ă Disponibilă la:ă http://people.ischool.berkeley.edu/ă ~anno/Papers/scid-2005.pdfăă
42. SOLIMANO,ă ANDRÉSă (2002a).ă Globalizingă Talentă andă Humană Capital:ă Implicationsă foră Developingă Countries.ă Acestă materială aă fostă prezentată înă cadrulă Conferinţei:ă Theă 4thăă Annuală Worldă Bankă Conferenceă onă Developmentă economicsă foră Europe,ă Oslo,ă Norvegia,ă 24−26ă iunie.ă Working Paper,ă 15,ă Santiago,ă Chile:ă ECLAC.ă Disponibilă la:ă http://www.andressolimano.com/articles/migration/Globalizing%20Human%20Capital,%20m anuscript.pdfă
43. SOLIMANO,ă ANDRÉSă (2002b).ă Developmentă Cycles,ă Politicală Regimesă andă Internatională Migration:ăArgentinaăinătheă20thăCentury.ăAcestămaterialăaăfostăprezentatăînăcadrulăConferinţei:ă TheăconferenceăPoverty,ăInternationalăMigrationăandăAsylum,ăHelsinki,ăWorking Paper,ă22,ă Santiago,ăChile:ăECLAC.ăă
44. STAN,ă LIVIUă (1963).ă Ortodoxiaă şiă diaspora.ă Situaţiaă actual ă şiă poziţiaă canonic ă aă diasporeiă ortodoxe,ăOrtodoxia 1.ă
45. ŞTEF NESCU,ăPAULă(1982).ăBrain-Drain. Exodul creierelor,ăBucureşti,ăEdituraăPolitic .ă 46. TATLA,ă DARSHANă SINGHă (1993).ă Theă Politicsă ofă Homeland:ă Aă Studyă ofăEthnicăLinkagesă
andă Politicală Mobilisationă amongstă Sikhsă ină Britaină andă Northă America.ă Ph.D.ă Thesis.ă UniversityăofăWarwick:ăCentreăforăResearchăinăEthnicăRelations.ă
47. UNITEDă NATIONSă (1998).ăInternational Migration Policies.ă Newă York,ă Departmentă ofă EconomicăandăSocialăAffairsă–ăPopulationăDivision.ăă
48. VERTOVEC,ă STEVENă (14−15ă februarieă 2002).ă Transnatională Networksă andă Skilledă Laboură Migration.ă Acestă materială aă fostă prezentată înă cadrulă conferinţei:ă Ladenburgeră Diskursă „Migration”,ă Ladenburg.ă Disponibilă la:ă http://www.transcomm.ox.ac.uk/working%20papers/ă WPTC-02-02%20Vertovec.pdfă
49. WELLMAN,ă BARRYă STEPHEN;ă BERKOWITZ,ă STEPHENă DAVIDă (1988).ă Social
Structures: A Network Approach,ăNewăYork,ăCambridgeăUniversityăPress.ă
50. XIANG,ăBIAOă(2001),ăStructurationăofăIndianăinformationătechnologyăprofessionals’ămigrationă toăAustralia:ăAnăethnographicăstudy,ăInternational Migration,ă39,ă5,ăp.ă73−90.ă
51. XIANG,ăBIAOă (2007).ăGlobal “Body shopping”. An Indian Labor System in the Information
Technology Industry,ăNewăJersey,ăPrincetonăUniversityăPress.ă
52. *** The American Heritage Dictionary of the English Language (ed.ă aă IV-a,ă 2006).ă Theă
