„Revista română de sociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXIV,ănr.ă3–4,ăp.ă285–293,ăBucureşti,ă2013ă
DINăJURULăDR GUŞULUIă(1939)
ŞTEFANIAăCRISTESCU-GOLOPEN IAă
Înăvaraăanuluiă1938ăamăf cutăoăcercetareăam nun it ăaăproblemeiăpeăcareăoă indic ătitlulăînăsatulăDr guş,ăjud.ăF g raş.ăCercetareaăaceastaăne-aădusălaăanumiteă concluziiă peă careă le-amă luată dreptă baz ă aă cercet riiă extinseă peă suprafa aă regiuniiă riiăOltului,ăînăcareăseăafl ăşiăDr guşul,ăcercetareăînceput ădinătoamnaăanuluiă1938ă şiăpeăcareăoăcontinu măanulăacesta.ă
ÎnăsatulăDr guş,ăcentrulădomesticăesteăcreatorulăuneiăspiritualit iăspecifice,ădeă v dit ăcoloratur ămagic .ăAceast ăspiritualitateămagico-domestic ăîşiăare,ădup ăcumă ne-amădatăseamaăînc ădeăanulătrecut,ăr d ciniădincoloădeăsat,ăînăîntreagaăregiuneădeă vecheăşiăautentic ăvia ăromâneasc ăaă riiăOltului.ăNecesit iădeăvia ăeconomic ă şiăspiritual ăpoart ăoameniădintr-unăsatăîntr-altul,ăuneoriăpeădistan eădestulădeămari.ă Acesteaă suntă ocaziiă deă comunicareă cuă elementeleă întregiiă spiritualit iă regionale,ă ocaziiăcareăfacăcaăregiuneaădeăperfect ăunitateăgeografic ăaă riiăOltuluiăs ăp strezeă înăliniiămariăşiăelementeleăunit iiăeiăspiritualeădeăalt dat ăşiăpoateăchiarădeăazi.ă
Înă satulă Dr guşă amă urm rită înă am nuntă credin eleă şiă practicileă magiceă înă leg tur ăcuăceleătreiăelementeăesen ialeăaleăgospod riei:ă1.ăFamilia;ă2.ăActivitateaă economic ă–ăMunca;ă3.ăCasaăpropriu-zis .ă
Înă cercetareaă regioal ă nemaiputândă [aborda]ă toateă am nunteleă peă careă şiă leă poateă permiteă cercetareaă unuiă sat,ă urm rimă problemaă central ă aă fiec ruiaă dină capitoleleădeămaiăsus,ăşiăanume:ă
1.ăPentruăcapitolulăFamiliaăsuntăsemnificativeăcredin eleăşiăriturileăreferitoareă laăNaştere:ăpeăacesteaăleăvomăurm ri,ădeci,ăînăregiune;ă
2.ăDruganaă (bivolulă sauă boul)ă fiindă animalulă suportă ală vie iiă economiceă aă gospod rieiă dină araă Oltului,ă credin eleă şiă riturileă înă leg tur ă cuă acestaă voră fiă urm riteăpeăregiune.ă
3.ăAlătreileaăelementădeăseam ăalăgospod rieiăfiindăCasa,ăsediulăeiămaterial,ă centrulă munciiă şiă ală vie iiă familiale,ă vomă cercetaă peă regiuneă cultulă domestică propriu-zis,ăadic ăcredin eleăşiăriturileăreferitoareălaăzidireaăşiăap rareaăcasei.ă
Înăcercetareaănoastr ădeăpân ăacumăamăurm rităaproapeăcompletăcredin eleăşiă riturileăreferitoareălaănaştereăpeăunăspa iuădeă35ădeăsate∗ădinăjurulăDr guşului.ăVomă
prezentaăcâtevaădinărezultateleă[textulăseăîntrerupe].ă
*ă
Cercetareaă sociologic ă aă regiuniiă seă bizuieă maiă cuă seam ă peă dou ă seriiă deă fapte,ăpeăcareăeaăleăconsider ăcaăsemneleăuneiăcomunit iăreale.ă
1.ăFapteădeăparticipare colectivăăînăcadrulăregiunii,ăadic ăfapteăcareăangajeaz ă înăfunc iuneaălorăregiuneaăîntreag .ă
2.ăÎnăalădoileaărând,ăsuntăfapteleădeărepetiţie regională,ăadic ăfapteleăcareăseă reg sescă peă toat ă întindereaă regiunii,ă fieă identice,ă fieă încadrateă într-oă ordineă tipologic ădeterminat .ăAcesteăfapteăconstituieămariăseriiăomogene,ăcareăfacăs ăias ă laălumin ăuniformitateaăvie iiăînălimiteleăuneiăanumiteăregiuniăsauăpunăînăeviden ăoă anumit ă regul ă deă succesiuneă aă fapteloră înă aceleaşiă limite.ă Suntă seriiă deă fapteă economice,ăspirituale,ăceremonialeăetc.ăcareăintr ăînăaceast ăconsidera ie.ăExisten aă uneiaă dină acesteă seriiă nuă esteă concludent ă pentruă realitateaă uneiă unit iă deă via ă regional ,ădup ăcumălipsaăsaănuăesteăhot râtoare,ăiar şi,ăînăsensulăcontrar.ăCeeaăceă caracterizeaz ăşiăpuneăînălumin ăoăunitateădeăvia ăregional ăesteăconvergen aămaiă multorăseriiădeăasemeneaăfapte.ăăă
*ă
Harta Nr. 1.Apărarea ţâţei [prin legături purtate de lăuză]
Înă leg tur ă cuă ap rareaă aceastaă aă lapteluiă amă întâlnită peă spa iulă studiată urm toareleă obiceiuriă singulare,ă careă îns ,ă prină tehnicaă magic ă [dou ă cuvinteă nedescifrate],ăvorbescădeăoămaiălarg ăr spândireăaălorăalt dat .ă
ÎnăDr guş,ă[l uzeleăau]ăgrij ăs -şiăcoas ăînăpieptălaăie:ătreiăboabeădeăt mâie,ă treiădeăpiper,ătreiădeăgrâuă(sauănumaiăcâteăunăbobădeăfiecare).ăPeăspa iulăstudiatăamă g sită c ă uneleă femeiă pună şiă sareă (Vişteaă deă Sus),ă usturoiă (Corbi),ă cuişoră deă fieră (Uceaă deă Sus),ă mucă deă luminăă (lumânare)ă înă Sâmb taă deă Jos.ă Nu- iă dauă semnifica ia.ăFacăaceastaădinăobicei.ăLeag ătoateăacesteăobiecteăîntr-oăzdrean ăşiăleă cosădeăieăsauăleăvâr ăînăsână(leăpoart ,ăadic ,ăîntreăpieleăşiăc maş ).ă
Alteleăpoart ăacesteăobiecteăcusuteălaăcing toare,ălaăbete,ălaăşur :ăunăbobăsauă treiădeăsare,ătreiăpic turiădeă â ăşiăpu in ăpâine,ăcusuteăcuăfirăroşu.ăÎnăacelaşiăscop,ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
∗ăListaăalfabetic ăaăsatelorăcercetateădeăŞt.ăCristescu-Golopen iaăşiăhartaă riiăOltuluiădup ăcareă
l uzaăpoart ăînăDr guş,ăcusutălaăcing toare,ăunăpetecu ădinăiaămurdarăă(c maşaăcuă careăeraăîmbr cat ăfemeiaăcândăaăn scut).ăăăă
Hartaădeăal turi∗∗ăarat ăreparti iaăpeăspa iulăstudiatăaăloculuiăînăcareăseăpoart ă
leg turaă cuă obiecteleă men ionate.ă Amă ob inută treiă categorii:ă1.ă Înă ieă (cusut ă laă c maş );ă2.ăÎnăsână(întreăpieleăşiăc maş )ăşiă3.ăLaăcing toare.ăÎnămulteăsate,ăobiceiulă nuăeămen ionat.ăEămen ionatăînă17ăsate.ăDintreăacestea,ăînă14ăseăpoart ălaăie,ăîntr-unulă înăsân,ăînă4.ălaăcing toareă(înădou ădinăsateăuzându-seădeăambeleăprocedee).ăDup ă cumăseăvede,ăpurtatulălaăieăesteăcelămaiăr spândităpeăspa iulăstudiată[urmeaz ănota iiă peăhart ]:ă
ă Înă ieă (cusuteă deă ie):ă Dr guş,ă Vişteaă deă Sus,ă Vişteaă deă Jos,ă Olte ,ă Corbi,ă UceaădeăSus,ăArpaşulădeăJos,ăTelechi,ăRecea,ăDejani,ăLissa,ăSav streni,ăVoivodeniiă Mari,ăVoivodeniiăMici,ăSâmb taădeăJos;ă
ăÎnăsână(legateăîntr-oăzdrean ):ăBreaza;ă
ăÎnăcing toareă(şur ,ăbete):ăDr guş,ăOlte ,ăArpaşulădeăSus,ăSâmb taădeăSus.ă ă ă
[Repartiţia pe sate]:ă ă
Dr guş:ă coaseă înă ie:ă treiă boabeă deă t mâie,ă treiă deă piper,ă treiă deă grâuă (sauă numaiăunăbobădeăfiecare);ăsauă–ăcoaseălaăcing toare:ăunăbobăsauătreiădeăsare,ătreiă pic turiă deă â ă peă careă leă coaseă cuă firă roşu.ă Alteleă pună şiă pu in ă pâine.ă –ă înă cing toare:ăpetecădinăiaămurdar .ă
VişteaădeăSus:ăt mâie,ăchiperiă(ie);ă
VişteaădeăJos:ătreiă[boabeăde]ăt mâie,ătreiăchiperiă(ie);ă
Olte :ătreiă[boabeăde]ăt mâie,ătreiăchiperiă(ie)ăsauă–ăpit ăcuăsareălaăşur ;ă
Corbi:ă doi-treiă chiperi,ă t mâie,ă doiă c eiă usturoiă (înă zdrean ă alb ă laă capuă copilului,ă ac at ă deă leag n,ă ap r ă deă lucrulă slab);ă –ă ă treiă [boabeă de]ă t mâie,ă treiă chiperi,ăusturoiă(ie);ă
UceaădeăSus:ăt mâie,ăchiperiăşiăcuişorădeăfieră(ie);ă ArpaşulădeăSus:ănumaiăt mâie,ăînăieăoriăbete;ă Telechi:ăsareălaăie;ă
Dejani:ăt mâie,ăusturoiă(ie);ă
Breaza:ăt mâie,ăusturoi,ăchiperiă(ie,ăleăbag -năsânăînv lite-năzdrean );ă Lisa:ăpiper,ăusturoiă(ie);ă
S v streni:ăt mâie,ăsare,ăpiper,ălegateă(ie);ă
VoivodeniiăMari:ămiezădeăpit ,ăchiperi,ăusturoiă(ie,ăleag );ă Sâmb taădeăJos:ăt mâie,ăgrâu,ămucădeălumin ,ăusturoiă(ie);ă Sâmb taădeăSus:ăt mâie,ăsareă(bete).ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
∗∗ă Textulă Ştefanieiă Cristescu-Golopen iaă înso eaă h r iă careă nuă s-auă p strată caă atare,ă dară voră
Harta Nr. 2: Apărarea ţâţei [gaură în prag]
Grijaăceaămareăaăfemeiiăchend leăeăs ănu-iăfureăcinevaălaptele,ăs ănuămaiăaib ă cuăce-şiăhr niăcopilul.ăC ciăseăpoateăîntâmplaăs ăvieăcuăploconăoăfemeieăcareăn-areă
â ăşiăs ăi-oăiaăpeăaăei.ă
ÎnăDr guş,ăeămaiăcuăseam ăinteresantăşiărespectatăcuăteam ăurm torulărităală praguluiă(maiăcuăseam ălaăcelădintâiăcopil).ă
Aşa,ă înă pragulă casei,ă veiă vedeaă adeseoriă (caă deă exempluă laă casaă Sofieiă ErmolaieăCodrea)ăc ăs-aăf cutăoăgaur ăcareăaăfostăastupat ăcuăunădopădeălemn.ăSofiaă ErmolaieăCodreaăspune:ă„Amăf cutăcuăsflederuă(sfredelul)ăoăgaur ăînăpraguăc şii”.ă Acoloă mulgeă pu in ă â ă (câtevaă pic turi)ă peă oă buc ic ă deă pâine,ă ad ugândă treiă boabeă deă piper,ă treiă deă t mâie,ă pu in ă sareă şiă petecă dină iaă murdar .ă Leă leag ă peă toate-ntr-oă zdren uc ă şiă le-ngroap ă acolo.ă „Şiă ziceă c ă st ă â aă acoloă şiă nuă s ă maiă pierde.ăLe-ngroap ălaăprag,ăc ăce-c ăacolo-iătalpaăc şii”.ăŞiăzici:ă„Cândăseăvaămutaă talpa,ă atunciă s ă seă maiă muteă â a”ă sauă „atunciă s ă seă maiă duc ă â aă mea,ă cândă uiă scoateăeuăce-amăb gatăaici”.ă„De-acum,ăpotăveniăcuăploconu...”ă
Obiceiulăacestaăl-amăreg sităînăBecleană(„Laăpragulăuşiiăseăfaceăgaur ăşiăseă puneăt mâie,ăpiper,ăsareăşiăoă âr’ădeăpâineăcaăs ăsteaă â a”).ăŞiăînăSâmb taădeăSus,ă cevaămaiăcomplicat,ămaiăapropiatăîns ădeăvariantaăDr guşă(„Faceăgaur ăînăpragulă uşiiăşi-acoloămulgeă â ăşiăpuneăunăbobădeăgrâu,ăunulădeăpiper,ăunulădeăt mâie,ămieză deăpit ăşiăaltele,ădeănou ăneamuriă(feluri).ăÎnfigiăunădopădeăpapur ,ăst ă â aăşiănuăseă maiăduceăînapoi”).ăSauă–ăă„Faciăoăgaur ăînăst ghilaă(dunga)ăpatuluiăşi,ălaăceaădintâiă femeieăcareă i-aduceăploconul,ăbeiădinărachiulăadus,ăpiciăînăgauraăaiaăcâtevaăpic turiă şi-astupiăcuăcuişorădeălemn.ăŞiăst ă â aăacolo”ă(VoivodeniiăMariăşiăVoivodeniiăMici).ă
Ritul prag[ului]:ă Dr guş,ă Beclean,ă Sâmb taă deă Sus,ă Voivodeniiă Mari,ă VoivodeniiăMici.ă
ăă
Harta Nr. 3. Patul lăuzeiă Dr guş:ănimeniăpeăpat;ă
VişteaădeăSus:ănimeni,ăpân ălaănou ;ă VişteaădeăJos:ănimeni;ă
UceaădeăSus:ănimeni;ă
ArpaşulădeăSus:ănimeniăpeăpat;ă Voila:ănimeniăpeăpat.ă
ă
Harta Nr. 4. Lăuza nu dă nimic din mânăă Dr guş:ănimicădinămân ;ă
VişteaădeăJos:ănimicădinămân ;ă Corbi:ănimicădinămân ;ă
Harta Nr. 5. Să nu bea şi mănânce nimeni după ea Dr guş:ăs ănuăbeaăşiăm nânceănimeniădup ăea.ă ă
Harta Nr. 6. Să nu iasă pe uliţă Dr guş:ăs ănuăias ăpeăuli .ă ă
Harta Nr. 7. Să nu stea altă chendălă în locul eiă Dr guş:ăs ănuăsteaăalt ăchend l ăînăloculăei.ă Olte :ănuăînăloculăei.ă
ă
[Harta Nr. 8. Lipseşte din manuscris] ă
Harta Nr. 9. Dacă trece peste o apă
Dr guş:ă„dac ătreceăpesteăoăap ,ămoaieăcioculăopinciiăorăpiciorul.ăDuceăşiăap ă laăgur ”.ă
VişteaădeăSus:ă„uziăpicioruăşiăteăduci”.ă VişteaădeăJos:ăpârâu,ămoaieăpiciorul.ă Olte :ăpârâu,ămoaieăpiciorul.ă
Corbi:ă„s ăduceaădou .ăCeapaădeătreiăoriăpesteăpunteăpinăsusăşi-oăprindeăpeă vale-năjos”.ă
UceaădeăSus:ăvale,ăbea.ă
ArpaşulădeăSus:ă„cândătreceăprinărâu,ăîşiăbag ăt mâieăşiăchiperiăînăcheptăs ănu-şiă piard ă â a.ăS ănuăs ăbageăpinăvale”.ă
Voila:ă „s ă nuă treac ă pină vale,ă numaiă pesteă poduri.ă Beaă deă treiă oriă cuă mânaă (dac ătrebuieăneap ratăs ătreac )”.ă
VaidaăRece:ă„iaăcuămânaăoă âr’ădeăap ”.ă Telechi:ăs -şiăudeăguraă(vale).ă
Dejani:ătreceăpeăpunte.ăIaăap ăcuămânaăşiăbea.ă
Breaza:ănuăprinăvale:ăspurc ăapa,ăpierdeă â a.ăBeaăap ăcuăpumniiădeătreiăoriăşiă vars ăpeăpicioare.ăS ănu-şiăînmoaieăpiciorul.ă
UceaădeăJos:ă„prinăvaleăiăs ăduceă â a.ăS ăşi-oăprinz ădeăpeăvale.ăS ăbeaădină vale,ăpesteăpunte.ăDiminea a,ăpeănemâncate:ă‘Cumăghineăapa,ăaşaăs -miăghieă â a’”.ă
VoivodeniiăMari,ăMici:ă„undeăfântâneşteăapa,ăfaciăcuăc lcâiu.ăIoăamăgândităc ă mi-amăpcherdută â a,ăuiteă â aămeaăaici.ă–ă„Peăvale,ămoiăpicioru-năap :ă‘Ioănuălasă
â aămeaăaici,ămi-oăiauăcuămine’”.ă
Ludişor:ăcineătrece,ăiaăcuămânaăap ădinăvaleăşiăbea.ă Beclean:ăvale,ăbeaăap .ăMoaieăpiciorul.ă
Dridif:ăvale,ăbeaăap .ă
Întorsul ţâţei
Harta Nr. 10. Mulsul
Suntăuneleăfemeiă„strigoaieădeă â ,ădeăfemei”ă(Beclean).ăă
Dac ă uneiă femeiă chend leă i-aă furată oă altaă â aă (unaă careă areă copilă mică şiă aă venitălaăceaădintâiăcuăplocon)ăşiădac ăchend laăcamăb nuieşteăcineăs ăfieăaceasta,ăoă cheam ăs -iămulg ă â a.ă1.ăSeămulgeă„înăpalm ”.ăAcestăprocedeuă–ăcelămaiăgenerală –ăesteăşiăelădeădou ăfeluri.ăSauămulgăamândou ăînăpalmaăceleiăcareăşi-aăpierdută â a,ă iarăaceastaăîmparteăpeăjum tateălovindăcuăcealalt ăpalm ălaămijloc,ăcaăcuăunăcu ită–ă deăaceeaăseăşiăspuneă[c ]ătaie,ăîmparte,ăzicând:ă„Aămeaă( â a)ălaămine,ăaătaălaătine!”ă (VişteaădeăSus).ăSauămulgăamândou ăînăpalmaăuneiăaătreiaăfemei,ăcareăoă( â a)ăşiă împarteăcuăcealalt ămânâ,ăstândăîntreăamândou .ăPic turileădeălapteăsarăpeăunaăşiă altaădinăceleădou ăfemei.ăAlt dat ,ăceaăb nuit ăc ăaăfuratămulgeă â aăînăpalmaăl uzeiă şiă aceastaă îşiă ştergeă palmaă peă c maş ă sauă sână (Arpaşulă deă Jos,ă Lu a).ă –ă [Sau]ă oă mulgeăpeămas ăşi-oătaieăcuăpalmaăpeăpatulăchend lei.ă
ă
VişteaădeăSus:ămulsulăînăp lmi.ă
Corbi:ămulsulăînăp lmiăoriăpeămas ăşiăs-oătaieăcuăcu itu.ă UceaădeăSus:ămulsulăînăp lmi.ă
ArpaşulădeăSus:ămulsulăînăpalm .ă VaidaăRece:ămulsulăînăpalm .ă Telechi:ămulsulăînăpalm ,ăpeăpat.ă Dejani:ămulsulăînăpalm ăoriăînăpoal .ă
Breaza:ămulsulăînăpalm ălaăoămuiereăstr in ă(aătreia).ă Lissa:ăînăpalm ,ăalteleăpeăsân.ă
Pojorta:ă„mulgeaăpeătelără(laăchend l )ăşiăt iaăcuăcu ituăşiăzvârleaăpeăchept”.ă S v streni:ă„pe-oăfelieădeăpit ăşiăi-oăd ăchend leiăs-oămânce”.ă
S sciori:ăpr jeşteăoăfelieădeăpit ăşi-oăm nânc ăcuăcealalt ,ăoăînvârteşte.ă Iaşi:ămulgeădeătreiăoriăpeăpat.ăMulgeăpe-oăbucat ădeăpâineăşiăl uzaăoăm nânc .ă ArpaşulădeăJos:ămulgeăpeăpieptă(ie);ăînăpalm ,ăoădaăpeăpieptăşiăn-oăîmp r a;ă mulgeăînăpaharăşi-oădaiăpeă â e.ă
UceaădeăJos:ămulgeă â aădreapt ăînăpalmaătaăşiăiaăcu ituă(aătreia)ăşi-amăt iat-oă şi-amăzvârlit-oăpeăpieptălaăfiecare.ă
VoivodeniiăMari,ăMici:ăînăpalm .ăMulgeăpe-oăzdran ăşi-oăpuneălaăfemeie-nă sân.ăS-oămulgiăînăap ăşiăs ăbeaăfemeiaăapaăaia.ăă
Ludişor:ămulgăamândou ăînăpalmaăalteia,ăaătreiaăîmparte.ă
Lu a:ămulgeăpeăchend l ,ăpeăhain ăoriăpeăpiept.ăChend laăs-oăştearg ăcuăhainaă eiăcaăs -şiăiaă â a.ă–ăMulgeăînăpalm .ăOăştergeăpeăhainaăchend lei.ă
Beclean:ă „Mulgeă peă â aă ei”.ă –ă Mulgeă peă pit ă şiă s ă m nânce.ă —ă Palm ,ă importată(„strigoaieădeă â ădeăfemei”).ă
Dridif:ăMulgeăpeăpată(ceaăcareăvine)ăcaăs ănuăi-oăia.ă—ăMulsăînăpalmaă[cuvântă nedescifrat]ăşi-oăîmparte.ă
Sâmb taădeăJos:ăînăpalm ,ăimportat.ă–ăPeăpieptulăchend lei.ă
Sâmb taădeăSus:ăpalm ă(laăaătreia),ăîmparteăcuămâna.ă–ăMulgeăşiăpeă â e.ă ă
Notaţii pe hartă:
⊟ Înăpalm ălaăchend l ,ăîmp r it ăcuăcealalt ămân ăcaăcuăcu itul:ăVişteaădeă Sus,ăCorbi,ăUceaădeăSus,ăArpaşulădeăSus,ăSâmb taădeăJos,ăCincşor,ăVaidaăRece,ă Telechiă Rece,ă Dejani,ă Dridif,ă Lisa,ă Arpaşulă deă Jos,ă Voivodeniiă Mari,ă Voivodeniiă Mici,ăLu a,ăBeclean;ă
⊞ Mulsulăînăpalm ăpalm ălaăoăaătreiaăfemeie:ăBreaza,ăLudişor,ăUceaădeăJos,ă Sâmb taădeăSus;ă
⊠ Peămas ,ăs-oătaie:ăCorbi;ă
Peăpat:ăTelechiăRecea,ăIaşi,ăDridif;ă Înăpoal :ăDejani;ă
ăPeăsân:ăLisa,ăArpaşulădeăJosă(înăpahar),ăVoivodeniiăMari,ăVoivodeniiăMiciă (peăzdrean ,ăoăpuneăînăsân),ăBeclean,ăSâmb taădeăJos,ăSâmb taădeăSus;ă
ăPeăfarfurieă(t iaăcuăcu itu):ăPojorta;ă
ăPeăpâine:ăS v streni,ăS sciori,ăIaşi,ăBeclean;ăă ăPeăie:ăArpaşulădeăJos,ăLu a;ă
ăÎnălingur :ăCincşor;ă
Peăg oaceădeăceap :ăCincşor.ă ă
[Harta Nr. 11. Lipseşte din manuscris] ă
Harta Nr. 12. Ceapa
VişteaădeăSus:ăceapa-năg leat ă–ăacum.ăAlt dat ,ădinăsusădeăpunte.ă VişteaădeăJos:ămaiăînainte,ăceapa-năvale.ă
UceaădeăSus:ăceapa-năfântâni ,ăseara,ădoarmeăceapaăacolo,ăoăiaădup ăr s rit.ă „Ghineă[laptele]ăcaăfântâni a”.ă
UceaădeăSus:ăceapaăsubăpiatr ,ălaăizvor.ă
Arpaşulă deă Sus:ă „treiă cepe-nă fântânele,ă puseă diminea aă şiă l sateă oă âr ”.ă –ă Ceap ăalb ,ăoăîngroap ălaăpraguăc şii,ăînăcas ,ăşi-oă ineătreiăzile.ă
Voila:ăceap ăs rat -năcheotoareăsara.ăMânciădiminea a.ă
VaidaăRece:ăceapa-năcheotoare,ăsara,ăiaădiminea aăpeănemâncate.ăă
TelechiăRecea:ăceapa-năcheotoare,ăsara,ăiaădiminea aăpeănemâncate.ă–ăOădaăpeă pârâuădinăsusădeăpunteăşi-oăluaădeănou ăori,ăoriădeătreiăori.ă–ă„Înăcheotoareaăc şii,ăs ă doarm ăunăpicădeţăliă(gl ju ,ăde ),ăbeaăaădouaăzi.ăÎiăvineădac ăaăfostăluat ”.ă
Dejani:ăceapaălaăprag,ăcândăştieăc ăvineăfemeiaăcareăi-aăluată â a.ăŞi-năurmaăei,ă oăiaăşi-oăm nânc .ă
Lisa:ă„ceap ălaăfântân ,ăsara,ădiminea aăoămânc ăgoal ,ăf r ăsare,ăcaăm ru”ă–ă Sauă „S ă duceă şiă beaă ap ă dină vale,ă diminea a,ă înainteă deă r s ritulă soarelui,ă pân ă nuă umbl ănimeăpeădrum,ădeătreiăoriăcuăguraădeăap .ăS ăduceădeănou ăoriăînănou ăzile,ămar a.ă Nuăgr ieşteăcuănime,ăcuăguraăînchis ăpân’acolo.ăŞiăcândăs -ntoarce,ăiarănuăgr ieşte.ă
Lisa:ăceapaăînăvale,ăpesteăpunte,ădeătreiăori.ă„Cineătreceăpesteăpunte,ăghineă â aă laăceapaăaia.ăCaăcumăghineăpeăap ”.ăă
Pojorta:ă„ceapaăoălegaădeăgenunche.ăOăducea-ntâiăundeătreceaăciurdaăsatului,ă oă legaă deă ună p ruşă înă ap ă –ă ieraă ună vadă –ă s ă ducea,ă oă loaă şiă veneaă şi-oă legaă deă genuncheă drept.ă Şiă ziciă aşa:ă ‘A aă s ă rupea,/ă Hamasta-iă aă mea’ă şi-oă mâncaă toat .ă Ziceaă c ă treceă ghitaă cuă lapteă şiă las ă laă ceap ă şiă duceă laă boreas ă şiă ‘izvoruă caă pchicioru’:ă‛Cânămâncaădinăceap /ăIzvoruăcaăpchicioru/ăŞiăvânaăcaămâna”.ă
S v streni:ăzvârleădinăsusădeăpunteăoăceap :ă„Ioănuăprinzăceapa/ăPrinză â a”.ă–ă Saraăoălua.ăPuneaăceapaăînăcheotoareăşiăapoiăoămâncaăsara:ă„Toateăsteleleăs ăstea/ă Numaăaămeaăs ănuăstea/ăPân’ănuămi-oăaduceă â a”ă(Înădou ămar iăşiădou ăvineri).ă
Iaşi:ăs ăduceăcuădou ăcepeălaăoăpunte,ădeătreiăori.ă
ArpaşulădeăJos:ăceapaăoăduceaălaăizvorăseara,ăluaiădiminea a.ă–ăÎngroap ăceapaă înăfântâneleăsfinte,ăsara,ăiaiădiminea a.ă
UceaădeăJos:ăceapaădinăsusădeăpunte:ă„Cumăoăvintăceapaăpeăvale,ăaşaăs ătreac ă â aăpeămine”.ă
VoivodeniiăMari,ăMici:ăceapaălaăcapuăpun ii,ăsaraăpân ăpesteătreiăzile.ăCeap ă laăcheotoare:ă„ â ăduc toare,/ăHaiălaăceap ălaăcheotoare”.ă
Ludişor:ăceapaălaăcheotoare,ăsara:ă„Teăpuiăaici/ăAiciaăs ăteăg s sc”.ă—ăAmă auzităşiădeăceap ăpeăvale.ă
Lu a:ăînăvale,ăsubăpunte.ă–ăSauăpeăfereastr ăafar ,ăpeăferiz.ă Beclean:ăceapaăs rat ,ăsubăpoduărâului.ăSara,ăiaădiminea a.ă
Dridif:ă ceap ă s rat -nă cheotoare.ă Sara:ă „ â ă fug toare,/ă Haiă laă ceap -nă cheotoare”.ă
Cincşor:ă „ceapaă oă crepi,ă sariă (s rezi),ă înă cheotoareă diminea aă şi-oă mâncaă laă amiaz ”.ă
Sâmb taă deă Jos,ă Sâmb taă deă Sus:ă „ceapa-nă cheotoareă –ă sauă ceapaă oă puneă crepat ăc tr ăsar ,ăuneoriăsubăpunte,ăbolovanăpeăea.ăTreceă[peăpunte]ăşiăaiaăcareăi-aă luată â a.ăDeăsearaăpân ădiminea a”.ă
Cazuri ciudate:
ăCeapaăpeăundeătreceăciurdaăcuăoiă ⊟ Ceapaăpeăfereastr ,ăpeăferiză(Lu a)ă
Asteaăs ăleădescriu.ă ă
Diverse:
Zovorulădeălaăr zboiulădeă esută
⊡ Peăpost vileădeălaămoar ă(VişteaădeăSus).ă ă
Harta Nr. 131: Sămânţa de cânepăă
VişteaădeăSus:ăS mân aădeăcânep ăînăgr dinu ă(c treăm iestre,ăvorbe).ă ă
Harta Nr. 142: La înţărcat
⊞ „Acoiulă[acămare]ăcuăvârfulăînăsus,ăcaăs ăseăduc ă â aălaădeal,ăs ănuăcureă jos”:ăVişteaădeăSus,ăVişteaădeăJos,ăOlte ,ăCorbi,ăArpaşulădeăSus,ăVoila,ăVaidaăRece,ă TelechiăRece,ăDejani,ăBreaza,ăLissa,ăS v streni,ăS sciori,ăArpaşulădeăJos,ăUceaădeă Jos,ăVoivodeniiăMari,ăVoivodeniiăMici,ăLudişor,ăBeclean,ăDridif,ăCincşor,ăSâmb taă deăJos.ă
ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă
