„Revistaăromân ădeăsociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXIV,ănr.ă3–4,ăp.ă349–356,ăBucureşti,ă2013ă
SELECTAREAăINFORMA IILORăDEăC TREăJURNALIŞTIăă
SAUă„CEăURMEăLAS ăMASS-MEDIA?”ă
SILVIAăBRANEA∗ă
ABSTRACTăă
TYPESăOFăJOURNALISTICăNEWSăSELECTIONăORăMEDIAăTRACKSă
Thisăarticleăaimsătoăanswerătoătheăfollowingăquestion:ăHowădoătheăTVănewsăandă theă onlineă mediaă platformsă reflectă realityă fromă Romaniaă andă fromă outsideă ofă Romania?ă Theă subjectiveă responseă toă thisă questionă willă beă givenă basedă onă ană audiovisualăandăonlineămonitoringăconductedăinătheăweekă2−8ăMayă2011.ăTheămaină coreăofăourăanalysisăconsistsăofădataăobtainedăthroughămonitoringăofăprogramsăatăfoură locală RomanianăTVă stationsă (TVRă 2,ă B1TV,ă Realitateaă TVă andă Antenaă 3)ă foră oneă weekăatătheăbeginningăofăMay,ă2011.ăWeăalsoăusedăinformationăprovidedăbyătwoănewsă websites:ăhotnews.roăandărealitatea.ro.ă
Theăresearchăstartsăfromătwoăassumptions:ă1.ăTheănewsăpresentedăbyăallăfoură TVănetworksăwillăfocusăonăeventsăinătheăproximity,ăonătheăoneăhandăandăonăhumană interest,ă onă theă otheră hand.ă ă2.ă Onlineă newsă websitesă willă beă moreă interestedă ină politicală andă socială news,ă bothă ină theă regionă andă ină moreă distantă areas.ă Fromă theă methodologicalăpointăofăview,ătheăanalysisăofădocumentsă(theăaudiovisualătracksăandă theă onlineă ones)ă isă basedă onă theă communicatională approachă andă onă hermeneutică analysis.ă
ă
Keywords:ămedia,ăTVănews,ăaudiovisualătracks,ăonlineătracks,ăonlineămedia,ă culture.ă
1.ăURMELEăMEDIATICEăÎNăSOCIETATE:ăMEMORIEăŞIăSUBIECTIVITATEă
Urmeleă reprezint ă loculă undeă lucrurileă muteă „începă s ă vorbeasc ”,ă gra ieă intui ieiănoastreă[KramerăS.,ăînăoriginalăWasăalsoăistăeineăSpur?ăUndăworinăbestehtă ihreă epistemologischeă Rolle?ă Eineă Bestandsaufnahme,ă traducereaă luiă Cécileă Chamayou-KuhnădinăKrämer,ăS./Kogge,ăW./Grube,ăG.ă(éd.):ăSpur.ăSpurenlesenăalsă OrientierungstechnikăundăWissenskunst,ăFrankfurtăa.M.:ăSuhrkamp,ă2007,ăp.ă11–27].ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
∗ăCatedraădeăantropologieăcultural ăşiăcomunicare,ăUniversitateaăBucureşti,ăRomânia;ăe-mail:ă
ă
Folosireaăintui ieiăpentruă„aducereaălaălumin ”ăaăunorăm rturiiăaleătrecutuluiăareăşiă dezavantaje,ă deoareceă seă las ă ună locă mareă subiectivit iiă cercet torului,ă acestaă ajungândăs ădeaăfrâuăliberăimagina ieiăatunciăcândăalegeăşiăinterpreteaz ăunăsemnă oarecare,ăoăurm .ăÎnăcazulăînăcareădemersulăseăaxeaz ăpeăanalizareaăurmelorăl sateă deămediaăvizual ăşiăonline,ăapareăoănou ăverig ăaăsubiectivit ii,ădeoareceăeditoriiă deă ştiriă auă laă rândulă loră roluriă deă filtrare/interpretareă aă evenimentelor.ă Deă problematicaăurmelorăs-auăocupatăînăultimeleădeceniiăatâtăfilosofii,ăcâtăşiăistoriciiăşiă sociologiiă [Bloch,ă M.,ă 1974,ă Derrida,ă J.,ă 1967,ă Ginzburg,ă C.,ă 1989,ă Latour,ă B.,ă 2001,ăStiegler,ăB.,ă1994].ăÎnălucr rileăacestora,ăurmaăesteădescris ăatâtăcaăamprent ,ă indiciu,ădetaliu,ăcâtăşi,ăînămodăspecial,ăcaămemorie.ă
Evaluareaă„greut ii”ăurmelorăl sateăînăsocietateădeămediaăpoateăfiăf cut ăşiă dinăperspectivaă„culturiiătr ite”ădespreăcareăseăvorbeşteăînăcadrulăstudiilorăculturale:ă culturaătr it ăderiv ădinămodurileăînăcareăunăgrupăsauămaiămulteăgrupuriădeăoameniă gândescăşiăsimtăunătimpăşiăunăspa iuăanumeă[Inglis,ă2005:ăp.ă16].ăTotodat ,ămediaă faceăparteădinăceeaăceăRaymondăWilliamsă[apudăInglis,ă2005:ăp.ă17]ăconsider ăaăfiă
recordedă culture:ă culturaă înregistrat ă aă unuiă grupă careă tr ieşteă într-ună anumită momentăşiăîntr-unăanumităspa iu.ăCulturaăînregistrat ,ădinăcareăfacăparteăatâtăpresaă scris ,ă câtă şiă ceaă audiovizual ă şiăonline,ăseă situeaz ă laă ună altă nivelă decâtă culturaă tradi ieiă selectiveă –ăcultureă ofă selectedă tradition,ă peă careă Williamsă [apudă Inglis,ă 2005:ă p.ă 17]ă oă vedeă caă fiindă completă diferit ă deă prima,ă deoareceă înă cadrulă eiă seă opereaz ă oă transformare,ă oă re-semnificareă aă lumii.ă Cuă toateă c ă exist ă ună relativă consensăînăleg tur ăcuă„apropiereaădeărealitate”ăaăştirilorătransmiseădeăteleviziune,ă nuă trebuieă neglijat ă opiniaă critic ă şiă rezervaă cuă privireă laă obiectivitateaă mass-mediei.ă Bineîn elesă c ă şiă editoriiă ştiriloră deă televiziuneă auă ună statută privilegiată înă raportă cuă publicul,ă îns ă despreă acestaă dină urm ă ştim,ă prină intermediulă m sur riiă audien eiă TV,ă c ă accept ,ă celă pu ină laă nivelulă expuneriiă laă programeleă propuse,ă puncteleădeăvedereăexprimateădeăeditori.ă
Corpusulăprincipalăalăurmelorăaudiovizualeăesteăconstituitădinădateăob inuteă prină urm rireaă unoră emisiuniă laă patruă posturiă deă televiziuneă româneştiă (TVRă 2,ă
ă
2.ăCONSTRUCTIVISM,ăDECONSTRUCTIVISM,ăPOSTMODERNISMăŞIăHERMENEUTIC ă
Metodologiaă utilizat ă înă acestă demersă esteă calitativ ,ă mizaă principal ă neconstândăînăg sireaăunorăexplica iiăparticulareăcareăs ăpoat ăfiăextinseăapoiălaăună universămaiălarg,ăciămaiădegrab ădeăaăexemplificaătermenulădeă„urm ”ăprinăcâtevaă alegeriă subiectiveă operateă deă jurnaliştiă înă cadrulă emisiuniloră deă televiziuneă şiă ală publica iilorăonline.ăUnaădintreăabord riăesteăanalizaăcomunica ional .ăContribu iaă major ă aă analizeiă comunica ionaleă const ă înă faptulă c ă permiteă percepereaă realit ilorăsocialeădreptăconstruc iiăistoriceăşiăcotidieneăaleăactorilorăindividualiăşiă colectiviă [Mucchielli,ă Guivarch,ă 1998:ă p.ă 116].ă Principiulă fundamentală ală constructivismului,ă aplicată laă domeniulă comunic rii,ă postuleaz ă c ă sensulă uneiă comunic riănuăesteăunăfaptăaprioric,ăciăesteăoăconstruc ieăcolectiv ăaăactorilorăafla iă înă aceaă situa ie,ă construc ieă careă seă realizeaz ă peă bazaă propriiloră loră comunic riă [Mucchielli,ăGuivarch,ă1998:ăp.ă147].ă
Abord rileă careă pună accentă peă construc ia/deconstruc iaă realit iiă deă c treă actoriiă afla iă înă prim-planulă uneiă transform riă situa ionaleă sauă aă alteiaă auă fostă preluateă şiă dezvoltateă deă autoriiă preocupa iă deă epistemologiaă postmodern .ăAcestă nouă curentă epistemologică s-aă dezvoltată caă oă încercareă deă g siă noiă modalit iă deă utilizareăaăreprezent rilorăînăcadrulăactivit iiădeăcercetare.ăPotrivităepistemologieiă postmoderne,ă reprezent rileă (fieă c ă suntă utilizateă deă cantitativişti,ă fieă caă suntă utilizateă deă calitativişti)ă suntă influen ateă deă cercet toră [Green,ă Camilli,ă Elmore,ă 2006:ăp.ă576].ăMetodologiaăpostmodern ăseăbazeaz ăpeăprincipiileăauto-reflec ieiăşiă aleă deconstruc ieiă [Green,ă Camilli,ă Elmore,ă 2006:ă p.ă 579].ă Deă asemenea,ă putemă priviă informa iileă selectateă deă editoriiă jurnaliştiă caă peă nişteă discursuri/nişteă dezv luiriăaleăconcep iilorăacestoraădespreălume.ăÎnăacestăsensăniăseăpareăinteresantă punctulă deă vedereă ală luiă L.ă Chouliarakiă [2008],ă careă consider ă c ,ă înă analizaă hermeneutic ăaădiscursului,ălimbajulă(discursul)ăesteăăsituatădincoloădeăcontexteleă socialeăefective,ăservindăpurăşiăsimpluălaămediereaălumii.ă
ă
trecutului:ă„[...]ăaceast ăreconstituireăpresupuneăc ădocumentulăvaăfiăinterogat;ăc ă vaă fiă for ată s ă vorbeasc ;ă c ă istoriculă vaă mergeă înă întâmpinareaă sensuluiă s u,ă lansândăoăipotez ădeălucru;ăaceast ăcercetareăvaăconduceăatâtălaăîn l areaăurmeiălaă demnitateaădeădocumentăsemnificativ,ăcâtăşiălaăîn l areaătrecutuluiălaădemnitateaădeă faptăistoric”ă[Ricoeur,ă1995:ăp.ă28].ă
3.ăMORAVURI,ăCOMPORTAMENTE,ăST RIă
Aă priviă trecutulă (chiară şiă recent)ă prină ochiiă uneiă persoaneă careă tr ieşteă înă prezentă presupuneă asumareaă unuiă riscă deă neadecvareă laă ună timpă necunoscut.ă Şiă totuşi,ă acestă riscă merit ă asumat,ă înă aceeaşiă m sur ă caă şiă acelaă deă încercareă deă receptareăaăprezentuluiădinăperspectivaăunuiătr itorăalăepociiătrecute.ăFactorulăcareă uşureaz ădificultateaăacestorăexperimenteăsurvineădinăasumareaă hermeneuticiiăşiăaă eticiiăsineluiălaăcareăfaceăreferireăRicoeură[apudăGreisch,ă1995:ăp.ă312]:ăputereaădeăaă zice,ădeăaăface,ădeăaăseărecunoaşteăcaăpersonajăalăuneiănara iuni/istorii,ădeăaăăasumaă responsabilitateaăetic .ăă
Canaleleă deă televiziuneă urm riteă înă maiă 2011ă (TVRă 2,ăB1TV,ăRealitateaă şiă
Antenaă 3)ă dedic ă multă spa iuă reflect riiă evenimeteloră mondene.ă Mediaă areă înă generală oă atitudineă ipocrit ă fa ă deă via aă monden :ă atitudineă critic ă fa ă deă politicieniiă careă îşiă etaleaz ă garderobeleă scumpeă înă localuriă deă luxă şiă permisiv ă pentruă vedeteleă dină industriaă deă divertisment,ă deoareceă imaginileă cuă frumuse iă autohtoneăaflateăînălocaluriăchicăleăcrescăaudien a.ăÎnăs pt mânaă2–8ămaiă2011,ădeşiă
site-urileă deă ştiriă onlineă aveauă caă prim ă temaă prindereaă şiă ucidereaă şefuluiă organiza ieiăteroristeă Osamaă BinăLaden,ăemisiunileădeăştiriăşiă deădezbateriăsocio-politiceădesf şurateăîncepândăcuăoraă22ălaăceleăpatruăposturiădeăteleviziuneăauăfostă preocupateă maiă alesă deă obiceiuruleă şiă moravurileă românilor.ă Iat ă ună exemplu:ă reporteriiăpostuluiădeătelviziuneăAntenaă3ăerauăinteresa iăînă4ămaiădeăvia aădeăziăcuă ziă aă locuitoriloră unoră sate:ă ă jurnaliştiiă deă laăAntenaă 3ă intervievauă câ ivaă locuitoriă (b rba i)ădinămediulăruralăcareănuăacordauăoăaten ieăigieneiădentare.ăAcestămomentă alămanifest riiăgrijiiăreporterilorăpentruăăcur eniaădanturiiăromânilorăeraăprezentată într-ună contextă careă trimiteaă laă criticaă partiduluiă aflată laă putereă înă 2011ă –ă PDLă (textulăsuprapusăpesteăăimaginileăfilmateăpeăuli eleăunorăsateă sunaăastfel:ă„Cineăaă adusăRomâniaăînăultimulăhal?”).ăÎnăstudio,ăunădeputatădinăopozi ieăar taăcareăerauă dup ăp rereaăluiăcauzeleăsitua ieiărespective.ăAnalizareaăacestuiăsofisticatădispozitivă mediatic,ămenităs ăînvinov easc ăPutereaădeăoriceăneajuns,ăneăconduceălaăideeaăc ă avantajeleă exprim riiă prină imagineaă deă televiziuneaă suntă deă multeă oriă anulateă deă dorin aăreporterilorădeăaăprivilegiaăunăanumităunghiădeăvedereăasupraărealit ii,ăună unghiădeăvedereăpreponderentăpolitic.ăăăă
ă
reprezint ă ună cupluă extremă deă mediatizată –ă familia,ă înă prezentă ex-familia,ă Columbeanuă(ceiădoiăfoştiăso iăfuseser ălaăunămomentădatăactoriiăbenevoliăaiăunuiă
reality-show,ăsceneleădeăvia ăavândărolulăs ătransmit ăimaginiădespreăfericireaăunoră oameniăcare,ădeăaltfel,ăp reauăc ănuăauănimicăînăcomunăşi,ăcuătoateăacestea,ăsuntă încânta iăunulădeăaltul;ădiferen eleădintreăeiă ineauăatâtădeădecalajulămareădeăvârst ăşiă deăîn l ime,ădarăşiădeăfaptulăc ălaăînceputulămariajuluiăeaăeraăoătân r ăstarlet ,ăiarăelă unăomădeăafaceriăprosper).ăInteresulăpentruăcuplurileăbizareăreprezint ăf r ăîndoial ă ună continuum,ă societateaă româneasc ă r mânândă probabilă (înă lipsaă unoră studiiă sociologiceăexacte,ănuăputemărenun aălaăal turareaătermenuluiăprobabil)ădestulădeă dornic ădeăuniformitate,ăatâtăînăprivin aăapropieriiăîntreăceiădoiăatâtăcaăvârst ,ăcâtăşiă caăfizionomie.ăPresupunerileăprivitoareălaăinteresulămaterialăcareăaădusălaămariajulă dintreătânaraăcosânzean ăînalt ăşiăholteiulătomnatec,ămititelădeăstatur ,ănuăarăaduceă niciăeleămult ănoutate,ăştiindu-seăc ăînc ădeădemultăc s toriileăaranjate/bazateăăpeă ra iuniăfinanciareăerauămajoritare.ăăă
Înă s pt mânaă monitorizat ă auă maiă ieşită înă eviden ă sceneleă dansanteă cuă politicieni:ăunulădintreăpoticieniiădansatoriăesteăRaduăMaz re,ăprimarulăunuiămareă oraşă dină România,ă careă îşiă manifestaă astfelă bucuriaă c ă aă câştigată procesulă cuă Agen iaă Na ional ă deă Integritate.ă Portretulă f cută deă televiziunileă monitorizateă înă maiă 2011ă primaruluiă oraşuluiă Constan aă foloseaă oă palet ă deă culoriă variat :ă deă laă uşoareleătenteăcriticeăpân ălaăreveren aăînăfa aă inutelorăcostisitoareăşiăexcentriceăaleă acestuia.ă Baronulă locală deă ast ziă ă eraă îmbr cată înă ă inuteă ceă seă afl ă fieă înă zonaă garderobelorădeătipăCheăGuevaraă(primarulăfaceăparteădinăpartidulăsocial-democrat),ă fieăînăceaăaăfantezieiăextreme.ăFaptulăc ăprimarulăConstan eiăaăfostăacuzatădeăăc treă oă institu ieă aă statuluiă (ANI)ă careă areă rolulă deă aă verificaă averileă demnitariloră c ă aă ob inută venituriă înă modă fraudulos,ă iară acuza iaă nuă aă putută fiă dovedit ,ă reprezint ă pentruăteleviziuniăunăprilejădeăaăzâmbiăcompliceăcuăacesta,ăîntr-oăatmosfer ădestins .ă
ă
deăparti-pris-urileă politiceă aleă editoriloră emisiuniloră urm riteă şi,ă bineîn eles,ă aleă patroniloră trusturiloră deă pres ,ă careă imprim ă puncteă deă vedereă criticeă şiă foarteă criticeălaăadresaămembrilorăarculuiăguvernamental.ă
Trecereaă unuiă timpă îndelungată deă laă derulareaă unoră evenimenteă neă faceă s ă cunoaştemăaceleăevenimenteăprinăprismaăartefactelorăsau/şiădocumentelorăp strate.ă Uneoriă selec iaă acestoră artefacteă şiă documenteă nuă esteă realizat ă deă c treă oameniiă careă auă vrută s ă privilegiezeă ună anumită adev ră ală timpuluiă respectiv,ă ciă deă c treă timpulăînsuşi,ăcareăaădusălaădistrugereaăfizic ăaăunoraădintreă surse.ăÎnăcontrastăcuă aceast ăstareădeălucruriăseăafl ăistoriaărecent ,ăstocat ăpeăsuporturiădinăceăînăceămaiă complexe,ăînăacestăultimăcazăeviden iindu-seămaiămulteăadev ruriăconcurente.ăă
4.ăJURNALIŞTIIăDEăTELEVIZIUNEăŞIăINTERESULăLOCALă
Înă leg tur ă cuă judecareaă moravuriloră deă c treă mediaă audiovizual ă româneasc ,ă merit ă aduseă înă aten ieă complexeleă dispozitiveă mediaă peă careă jurnaliştiiăleăpunăînăvaloareăînăacestăproces.ăImaginile,ăfondulăsonorăşiăcomentariileă celorăprezen iăînăstudioăsuntăastfelăconceputeăîncâtăseăpoateăaflaăcuăuşurin ăceăfelă deă comportamenteă aleă actoriloră publiciă (politicieniiă Puteriiă îndeosebi)ă suntă dezavuateădeăunăpostăsauăaltulădeăteleviziune.ăUnghiurileădeăfilmareădefavorabileă doamneloră şiă domniloră miniştriă dansatori,ă muzicaă aleas ă pentruă parafrazareaă mesajuluiă scrisă sauă vorbită suntă vectoriă deă influen areă careă nuă dauă greşă într-oă perioad ă înă careă esteă foarteă uşoră s ă mizeziă peă dezaprobareaă public ă fa ă deă consumerismulăexageratăalăbeneficiarilorădirec iăsauăindirec iăaiăfondurilorăpublice.ă Rolulă civilizator/modelatoră asumată deă uniiă dintreă jurnaliştiiă posturiloră privateă deă televiziuneăromâneştiăesteăsurprinz torăîntr-oăperioad ăînăcareăpreseiăiăseăaloc ăînă primulărândăunăstatutăinformativăşiămultămaiăpu inăunulăformativ.ăMecanismulăcareă leă permite,ă celă pu ină laă nivelulă proceduriloră jurnalistice,ă reprezentan iloră televiziuniloră deă aă seă inseraă cuă puncteă deă vedereă normativeă înă spa iulă publică seă bazeaz ăîns ăpeăîncercarea/preten iaădeăaăseăsituaădeăparteaăomuluiăsimplu,ăajunsăînă posturaădeăvictim ădinăcauzaăpoliticienilorăcorup i.ăă
ă
perspectivaă acesteiă iner iiă ă localeă neă întreb mă ceă felă deă urmeă vomă l saă pentruă urmaşiăprinăintermediulăceleiămaiăpopulareădintreăculturileăăînregistrateă(recordedă culture)ă despreă careă vorbeşteă Wiliamsă [apudă Inglis,ă 2005:ă p.ă 17]ă –ă culturaă televizual .ă Urmeleă audiovizualeă voră depuneă m rturieă probabilă despreă ă nişteă oameniăcareă seălas ăreprezenta iădeăjurnaliştiăjusti iariălaănivelădeclarativăşiănuălaă nivelăinvestigativ.ăPlângereaăpeăum rulăcet eanului-victim ăşiăcriticareaăabuzuriloră şiă moravuriloră reprezentan iloră Puteriiă prină prismaă uneiă atitudiniă resemnateă esteă posibil ,ă deă asemenea,ă datorit ă caracteruluiă înc ă destulă deă difuz/premodernă ală multoraă dintreă institu iileă sociale,ă ală c roră rolă esteă preluată înă modă voluntară sauă involuntarădeămass-media.ă
Oareă cumă vaă fiă privită ună fapt,ă ună evenimentă careă înă prezentă areă oă anumit ă acoperireămediatic ,ăoăanumit ăacceptareăpublic ,ăîntr-unăviitorămaiăîndep rtatăsauă maiă pu ină îndep rtat?ă Esteă oă întrebareă peă careă şi-aă pus-oă şiă Andrewă Calabreseă [2007:ă p.ă 364],ă referindu-seă laă modulă înă careă opiniaă public ă american ă şiă chiară
istoriaăvorăpercepeăr zboiulădinăIrak:ă„Vaăfiăistoriaăblând ăcuăAdministra iaăBush?ă InvaziaăşiăocupareaăIrakuluiăvorăfiăperceputeăcaăacteădeăautoap rareăsauăcaăacteădeă bun voin ?”.ăCalabreseăcrede,ădeăfapt,ăc ăştieăcumăîlăvaăpriviăistoriaăpeăBushăşiă prevedeăc ăaceast ăprivireănuăvaăfiăfavorabil .ăÎnăacestămodăelăseăautodefineşteăcaă ună cunosc toră ală sensuluiă „bun”ă ală istoriei,ă uitândă c ,ă laă felă cumă jurnaliştiiă americaniăi-auăcreatăluiăBushăînămodăsubiectivăoăimagineăbun ,ăînainteăşiăînătimpulă r zboiuluiădinăIrak,ătotăaşaăşiăistoriciiăarăputeaăscrieăoăistorieădiferit /subiectiv ăfa ă deăceeaăceăpareăaăfiăacumăevidentă–ăadministra iaăamerican ăaăsupralicitatăînarmareaă atomic ăaăIrakuluiăcuăscopulădeăaăgr biăpornireaăr zboiului,ădinăra iuniăpoliticeăşiă economice.ă
Aplicândăîntrebareaădespreăjudecataăistorieiăînăraportăcuăceleă dou ătipuriădeă documenteăanalizateăînăcadrulăacesteiăcercet riă(celeădifuzateădeăteleviziuniăşiăceleă publicateă înă mediulăonline),ă preupunemă c ă surseleăonlineă seă voră bucuraă deă maiă mult ăcredibilitate,ăînătimpăceăimaginileădeătelviziuneăîiăvorăamuzaăextremădeămultă peăistorici.ăăă
5.ăÎNăLOCăDEăCONCLUZIIă
Schimbareaă sau,ă dimpotriv ,ă imobilitateaă timpuluiă sunt,ă pân ă laă urm ,ă atribu iileă prezentului,ă care,ă dup ă cumă afirm ă Louisă Marin,ă reluândă ideeaă luiă Platon,ăseăvaătransformaăînăeternitate:ă „Platonă[…]ă puneăproblemaăprezentuluiăînă leg tur ăcuăschimbareaăşiăcuătrecereaă deălaăunăcontrariuălaăcel laltăşiă careăsingură împarteăcuăeternitateaăprivilegiulăluiăelăeste”ă[Marin,ăp.ă141].ăă
ă
ştiriloră dină mediulăonline,ă interesulă fa ă deă actualitateaăextra-româneasc ăaă fostă considerabilă maiă mare,ă datorit ă evenimentuluiă majoră petrecută laă începutulă s pt mâniiă monitorizate:ă prindereaă şefuluiă organiza ieiă teroristeă Al-Qaidaă şiă aruncareaăcadavruluiăacestuiaăînămare.ăă
Dac ăarăfiăs ăm ăautodesemnez,ăparafrazându-lăpeăRicoeură[2001:ăp.ă97],ăcaăoă persoan ăcareă„depuneăm rturie”,ăaşăîndr zniăs ămaiăafirmăc ,ădac ăpentruăstr iniiă careăvorăanalizaăînăviitorăacelaşiăcorpusăcaăacelaădinăprezentulăstudiu,ăaten iaăseăvaă concentraă peă detaliileă furnizateă deă mediaă onlineă cuă privireă laă prindereaă unuiă importantă lideră terorist,ă înă schimbă pentruă români,ă atrac iaă mareă vaă constaă înă delectareaă cuă exotismulă inuteloră unoră politicieniă şiă aă moravurilor/conduiteloră semenilorălor,ăăreflectatădeăteleviziunileădeăştiri,ăînăanulădeăgra ieă2011.ă
BIBLIOGRAFIEă
1.ăBLOCH,ăM.,ă(1974),ăApologieăpourăl’histoireăouămétierăd’historien.ăParis,ăArmandăColin.ă
2.ăCALABRESE,ă A.,ă (2007),ă «ăHistoricală memory,ă mediaă studiesă andă journalismă ethics»,ăGlobală MediaăandăCommunication,ă3(3),ăp.ă363–370.ă
3.ăCHARAUDEAU,ă P.,ă (1997),ăLeă discoursă d’informationă médiatique:ă Laă constructionă duă miroiră social,ăParis,ăNathan-Ina.ă
4.ăCHOULIARAKI,ăL.,ă(2008),ăDiscourseăanalysis,ăînăBenett,ăT.,ăFrow,ăJ.ă(eds),ăTheăSageăhandbookă ofăculturalăanalysis,ăLondon,ăSageăPublications,ăp.ă674–698.ă
5.ăDERRIDA,ăJ.,ă(1967),ăDeălaăgrammatologie.ăParis,ăEditionsădeăMinuit.ă
6.ăGINZBURG,ăC.,ă(1989),ăTraces.ăRacinesăd’unăparadigmeăindiciaire,ăînăMythes,ăemblčmes,ătraces.ă Morphologieăetăhistoire.ăParis,ăFlammarion,ăp.ă139–180.ă
7.ăGREEN,ă J.L.;ă CAMILLI,ă G.;ă ELMORE,ă P.B.ă (2006),ăComplementaryă Methodsă ină Educationă Research”,ăMahwah,ăLawrenceăErlbaumăAssociates.ă
8.ăGREISCH,ă J.,ă (1995),ă «Témoignageă etă attestation»,ă p.ă 305–327,ă în:ă Ricoeur,ă P.,ă dir.,ă L’Herméneutiqueăàăl’écoleădeălaăphénomenologie,ă1995,ăParis,ăBeauchesne.ă
9.ăINGLIS,ăD.,ă(2005),ăCultureăandăeverydayălife),ăNewăYork,ăRoutledge.ă
10.ăKRÄMER,ăS.ă«Qu’est-ceădoncăqu’uneătrace,ăetăquelleăestăsaăfonctionăépistémologique?ăÉtatădesă lieux»,ăTrivium,ăpostată30ămartieă2012,ăconsultatălaă7ăaugustă2012:ăhttp://trivium.revues.org/4171.ă 11.ăLATOUR,ăB.,ă(2001),ăL’espoirădeăPandore.ăPourăuneăversionăréalisteădeăl’activitéăscientifique.ă
Paris,ăăLaăDécouverte.ă
12.ăMARIN,ăL.,ă(1994),ăDeălaărépresentation,ăParis,ăGallimard,ăLeăSeuil.ă
13.ăMUCCHIELLI,ăA;ăGUIVARCH,ăJ.,ă(1998),ăNouvellesăméthodesăd’étudeădeăcommunication,ăParis,ă ArmandăColin.ă
14.ăRICOEUR,ăP.,ăă(1995),ăHistoireăetăvérité,ăTunis,ăCérèsăEditions.ă
15.ăRICOEUR,ăP.,ă(2001),ăLaămémoire;ăl’histoire,ăl’oubliă(tradusăînălimbaăromân ădeăI.ăGyurcsikăşiă M.ăGyurcsik),ăBucureşti,ăAmarcord.ă
16.ăSTIEGLER,ăB.,ă(1994),ăLaăTechniqueăetăleătempsă1:ăLaăfauteăd’Epiméthée.ăParis,ăGalilée.ă 17.ăwww.realitatea.netă
18.ăwww.hotnews.roă
